|
|
|
Igiena copilului si adolescentului urmareste:
1. Depistarea si evaluarea cantitativa si calitativa a factorilor de agresiune pentru sanatate din mediul ambiant.
2. Cunoasterea efectelor produse de agentii patogeni asupra organismului uman.
3. Supraveghere conventionala si de combatere a parametrilor care afecteaza mediul ambiant si sanatatea populatiei.
Reactiile organismului in dezvoltare au tendinta la generalizare(?). Raspunsul la actiunea noxelor are caracter global la copil, spre deosebire de adult, unde reactiile sunt autonome. Reactiile organismului la mediu sunt conditionate de varsta si sex. Fragilitatea este crescuta la varste mici. In primii 3 ani de viata mor mai multi baieti. Homeostazia copilului se mentine cu atat mai greu cu cat varsta este mai mica.
Etape evolutive:
0..30 zile: nou-nascut
30 zile..1 an: sugar
1..3 ani: copil mic
3..7 ani: prescolar
7..10 ani: scolar mic
10..13 ani: scolar mijlociu, incepe adolescenta
13..18 ani: preadolescenta, adolescenta, postadolescenta.
Dezvoltarea umana reprezinta o crestere a substantei vii, procese de dezvoltare si diferentiere. Evolutie: crestere de la o treapta de organizare biologica si psihocomportamentala mai simpla la una superioara, prin diferentierea structurala si functionala a celulelor si organelor si prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. Procesul de crestere dureaza de nastere la 22 ani fete si la 25 ani baieti.
Nivel subcelular: proces de sinteza de molecule organice cu greutate moleculara mare (proteine, ce au rol esential in crestere si duc la diviziune celulara).
Nivel celular: cresterea somatica este un fenomen de multiplicare si de crestere a dimensiunilor celulare sub influenta factorilor genetici si conditionat de factorii de mediu: fizici, chimici si nutritionali.
Nivel tisular: hiperplazie, hipertrofie, cresterea constituentilor intracelulari si extracelulari, diferentiere celulara.
Nivel visceral: exista o crestere alometrica a aparatelor si sistemelor organismului. Analizate in aceasta perioada de timp, curbele de crestere a diferitelor aparate sunt diferite. Cresterea se produce in sens cefalo-caudal si proximo-distal. In primii 3 ani, creierul acumuleaza 70% din greutatea finala.
Dezvoltarea individului: se realizeaza dupa o curba cu aspect sigmoid, ce are doua puncte principale de autoacceleratie si doua de autoinhibitie. Cele doua puncte exista la 14 ani, cand organismul are 60% din greutate si talia finala. Fenomenul de crestere continua, organismul este un sistem deschis si receptiv la factorii de mediu.
Dezvoltarea in colectivitati: determinarea variabilitatii cantitative a parametrilor de dezvoltare prin dispersia valorilor in jurul unei valori medii, depinzand de conditiile de viata ale grupurilor umane. Copii din mediul urban au greutate si inaltime mai mare decat cei din mediul rural. Valorile parametrilor la baietei sunt mai mari ca la fetite de la nastere. In perioada gimnaziala se inverseaza valorile parametrilor (11..14 ani). Apoi lucrurile revin la normal.
Inaltimea este un parametru fix in functie de care se raporteaza greutatea:
Copil armonic: are inaltime si greutate in acelasi nivel sigmoid. h=m+σ; G=M+σ
Copil disarmonic: are inaltimea intr-un nivel sigmoid, iar greutatea in altul. Exista copii dizarmonici cu plus de greutate si copii cu minus de greutate.
Modalitate de apreciere pentru copil sugar: eutrofic sau distrofic (malnutritie protein-calorica de grad I, II, III).
Dezvoltarea fizica este un indicator al starii de sanatate. Se fac examinari:
lunare pana la varsta de un an
din 3 in 3 luni, de la 1 la 3 ani
dupa 3 ani: examene periodice (anual) si examene de bilant (in perioada de trecere de la o treapta de scolarizare la alta).
I. Dezvoltarea copiilor si tinerilor este influentata de conditiile de viata ce determina particularitati individuale si de grup, precum si de dinamica anumitor procese. Dezvoltarea fizica este influentata de factori naturali si sociali (alimentatie, locuinta, nivel de scolarizare al parintilor, ingrijiri medicale). Acesti factori influenteaza patologia si morbiditatea.
II. Ritmul dezvoltarii scade cu varsta: crestere intensa in perioada embrionara si fetala, crestere lenta la 7..10 ani, se accelereaza ulterior.
III. Ritmul dezvoltarii nu este uniform. Factorii de mediu pot schimba momentul de aparitie a pubertatii. Exemplu: pubertate intarziata dupa 15 ani la fete sau 16..18 ani pentru baieti.
IV. Ritmul de dezvoltare al diferitelor tesuturi, aparate, sisteme, segmente corporale este diferit pentru aceeasi perioada de timp (crestere alometrica). Cresterea in lungime alterneaza cu cresterea in latime a partilor organismului. In perioada de crestere, organele sunt mai vulnerabile.
V. Dezvoltarea fiecarui organ sau tesut se face corelat cu cresterea celorlalte. Coordonarea se face prin sistem endocrin, umoral, SNC.
VI. Dezvoltarea sexelor are particularitati:
maturizarea osoasa este mai precoce la fete.
forta musculara este mai mare la baieti.
greutatea si inaltimea la fete este mai mica decat la baieti.
1. Factori interni ai organismului matern
Malformatii uterine
Tumori uterine
Bazin stramt
Tulburari hormonale ale gravidelor: hipotiroidie, D2.
Administrare de hormoni in cantitate crescuta: sexuali, suprarenalieni, insulina.
Scaderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenta unor afectiuni grave cronice ale mamei (respiratorii, cardiovasculare, afectiuni ale placentei).
Administrare de substante avortice
Administrare de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiastmatice, anticoagulante
Infectii virale: rubeola, HIV, CMV, virusuri neurotrope (polio, coxakie)
Infectii streptococice, stafilococice, sifilis, TBC, toxoplasma
Tulburari de nutritie ale gravidei
Expunerea mamei la radiatii sau noxe chimice
Statura mamei
Mame sub 16 ani sau batrane (copii cu greutate scazuta).
Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool, tigari, droguri.
2. Factori genetici
Sexul copilului
Ritm de crestere
Caracteristici morfologice, ce apartin diferitelor rase.
Inaltimea si greutatea se transmit poligenic. Se transmit si aptitudini psihice.
Sunt influentate:
Capacitatile functionale ale organelor de simt.
Factori metabolici:
v Tulburari genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determina tulburari grave de dezvoltare ce implica si sistemul nervos. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonurica)
v Sinteza proteinelor plasmatice
v Tulburari metabolismului glucidic si lipidic
v Tulburari in sinteza hormonilor tiroidieni
v Tulburari in sinteza Hb, cu implicatii in procesul de crestere
Factori endocrini: dupa luna 3 de viata intrauterina apar si glande proprii: pancreas insular, timus, suprarenala. Hipofiza si paratiroidele sunt slab dezvoltate in perioade embrionare. Ele isi manifesta activitatea in perioada postnatala.
Sistemul nervos conditioneaza endocrin si umoral procesul de crestere.
Climatic
Geografic
Lungimea membrelor inferioare este legata de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legata de climatul rece. Ex: eschimosii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea staturala a sugarului este mai scazuta in perioada octombrie-martie si mai rapida in martie-septembrie. Prescolarul si scolarul cresc mai mult in aprilie-iulie si cresc in greutate in august-septembrie.
Alimentatia
v Obezitate in supraalimentatie.
v Scadere in greutate si inaltime scazuta in deficit alimentar.
v Este implicata in: imunogeneza, hormonogeneza, functii enzimatice.
v Rol in ritmul de crestere si dezvoltare in momentul aparitiei dentitiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertala.
Lipsa alimentatiei in primul an de viata determina intarzieri in dezvoltarea neuropsihica. In urmatorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentatia in primii 3 ani de viata are mare importanta. Alimentatia scolarului si prescolarului se repercuta asupra maturitatii: au mai frecvent afectiuni acute si patologie cronica.
Imbolnaviri acute si cronice. Actiune realizata prin:
v Actiunea directa a agentului patogen la nivel celular se manifesta prin inhibarea mitozelor cu scaderea masei somatice.
v Actiunea indirecta a agentilor patogeni, ce impiedica utilizarea factorilor nutritivi si accentueaza pierderile (boli intercurente acute).
v Actiunea mediata a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determina tulburari de crestere: nanism, casexie, obezitate, infantilism.
Afectiunile cronice in perioada de crestere staturala determina tulburari morfologice si in perioada de crestere ponderala modificari metabolice.
Locuinta. Locuinta insalubra sau suprapopulata creste mortalitatea infantila datorita scaderii spatiului, cresterii contactelor dintre indivizi, cresterii gradului de incarcare microbiana, scaderii ventilatiei. Apar tulburari de somn, de adaptare scolara, de comportament, scade randamentul intelectual.
In mediul urban beneficiaza de alimentatie, locuinta, nivel de ingrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizica mai buna. Patologia neuropsihica este mai frecventa la copiii din mediul urban, datorita modelelor negative mai des intalnite.
Cel mai important este venitul pe persoana. Nivelul de instruire si cultura influenteaza calitatea ingrijirii copilului.
Depinde de influenta factorilor economici, sociali, a nivelului de trai in diferite regiuni ale tarii. Ex: in Moldova sunt cei mai mici copii.
Sugar: 0..1 an
Copil mic: 1..3 ani
Obiective:
Stimularea dezvoltarii fizice si neuropsihice a copilului
Prevenirea si combaterea principalelor boli caracteristice varstei
Prevenirea si combaterea mortalitatii infantile si morbiditatii specifice
Indicatori demografici:
Natalitatea a scazut in perioada 1990..2000.
Fertilitatea a scazut
Mortalitatea infantila: 1986 - 25.6‰, 1996 - 22.3‰. Suedia: 8‰. Romania: mortalitatea este crescuta in judetele Ialomita, Botosani, Calarasi, Constanta.
Capul si trunchiul cresc, iar membrele scad, incat la prescolar membrele sunt lungi, capul mic si gatul subtire (relativ!), datorita cresterii alternative a elementelor corporale: greutatea creste de 4 ori, iar inaltimea de 2 ori. La acestea se adauga cresterea lungimii plantei, datorita asimilarii comportamentului in deplasare.
De asemenea, coapsa creste cu 70% iar gamba cu 60% de la nastere. Pentru membrele superioare se urmaresc circumferinta pumnului, lungimea si grosimea membrului.
Craniu: creste preponderent diametrul transvers fata de antero-posterior.
Perimetrul toracic creste mai mult decat cel cranian. Diametrul transvers depaseste pe cel antero-posterior: aplatizare, orizontalizarea coastelor, coboara sternul. Diafragma se apropie de pozitia adultului.
Prenatal:
Greutate: ♀3200±370 grame, ♂3500±380 grame (euponderali).
Inaltime: 48..52 cm.
Exista si copii cu greutate scazuta: 2500..3000g (subponderali). Copiii prematuri si dismaturi (greutate scazuta, dar nascuti la termen) au sub 2500g.
Durata sarcinii
Varsta mamei (16 ani)
Numarul sarcinilor anterioare (greutatea creste cu numarul sarcinilor)
Sexul copilului
Dezvoltarea corporala a mamei
Starea placentei si statusul endocrin matern (hipotiroidie, diabet: scade greutatea)
Starea de sanatate a gravidei (intoxicatie, tulburari de nutritie, afectiuni acute/cronice).
Alimentatia gravidei (deficit de proteine si vitamine), fumat, alcool.
Starea socio-economica, regimul de munca si odihna al mamei.
Gemelaritatea
Nivelul de instruire al mamei
Factori rasiali si etnici: genetic, paturi defavorizate
Afectiuni sau anomalii ale organelor genitale
Primiparitate
Perioade indelungate de infertilitate
Antecedente legate de sarcini pierdute, copii morti
Factori psihici (nastere in afara casatoriei)
Malnutritie
Caractere ereditare ale mamei
Sanatate, nutritia, varsta mamei
Factori de mediu: radiatii ionizante, administrare de medicamente, substante toxice, infectii in perioada evolutiva.
Factori de risc din mediul intern, intrauterin.
Recuperarea deficitului de crestere intrauterin se face daca copilul beneficiaza de alimentatie corespunzatoare, daca nu exista afectiuni. Greutatea poate creste de 10 ori, la 3 ani ajunge la greutate normala. Recupereaza 46%.
17% ajung la normoponderali sau normostaturali, restul nu. Baietii recupereaza mai repede deficitul ponderal, iar fetele statural.
Copiii prematuri sau dismaturi recupereaza deficitul, daca factorul de risc nu a intervenit in primele 26 de saptamani de gestatie:
Cauze materne (apar dupa saptamana 26):
Toxemia gravidei
HTA cronica
Boli renale
Malformatii de cord ale gravidei
Diabet
Malnutritie
Consum de alcool si fumat
Cauze placentare (apar dupa saptamana 26):
Inflamatii sau leziuni de structura a placentei (infarct placentar)
Placenta mica si ischemica
Insertie necorespunzatoare a ombilicului
Cauze fatale (apar pana in saptamana 26):
Embriopatii sau fetopatii determinate de infectii virale (rubeola, herpes, CMV) sau toxoplasmoza.
Afectiuni cardiovasculare
Cel mai bun aliment este laptele matern, care asigura o ratie echilibrata de principii nutritive. Cantitatea necesara este adaptata automat la nevoile copilului. Laptele asigura si protectie antiinfectioasa si antialergica. De asemenea este o solutie economica.
Legatura afectiva mama-copil stabilita favorizeaza procesul de dezvoltare. Cancerul de san este mai rar, iar lactatia are efect contraceptiv: minim 2 ani intre sarcini.
Dezavantaj: carenta de Fe, vitamina D si F, care pot fi corectate prin diversificarea alimentatiei la un copil de 4 luni.
Varsta de intarcare a scazut la 3 ½ luni din 1996 in Romania.
Controlul trebuie realizat periodic: inaltimea fundului uterului, miscarile fatului, iar dupa saptamana 6 ultrasonografie (se masoara lungimea fatului crestet-sezut si lungimea biparietala). Sonodensimetria permite determinarea volumului total intrauterin, circumferinta abdominala, diametrul biparietal, greutatea totala a fatului.
Exista doua tipuri de crestere intrauterina deficitara:
Tip plat, tardiv:
Procesul de crestere a craniului este afectat numai catre sfarsitul perioadei de sarcina
Cauza materna si placentara intervine in etapa a doua de sarcina, influentand predominant dezvoltarea somatica: cap mare si corp mic.
Recuperare buna neurologica si somatica.
Beneficiaza de o alimentatie cantitativ crescuta si hipercalorica.
Lapte matern: raport cazeina / albumina adecvat (65/35). La doua luni necesita 192 ml lapte / kg corp.
Tip simetric
Dezvoltarea craniului este afectata inca din etapa incipienta, copilul are un aspect simetric (somatic si cranian).
Prognostic rezervat.
Complicatii neurologice frecvente:
Disfunctii centrale motorii: paralizie centrala
Hiperactivitate
Tulburari de atentie, invatare
Tulburari comportamentale
Recuperare grea
Temperatura este crescuta cu 0.3°C. Dupa nastere, temperatura scade in functie de cea a mediului ambiant: 22..27°C. Temperatura oscileaza zilnic cu 0:4°C. La 2..3 ani curba termica se stabilizeaza, cu variatii: minim noaptea 3°° si maxim dupa-amiaza 17°°, aproximativ ca a adultului. Echilibrul termic este labil prin: cresterea termoproductiei (metabolism crescut, nevoi crescute), pierderi crescute de caldura (creste suprafata corporala, tegument subtire, tesut subcutanat slab dezvoltat), iar sistemul nervos se maturizeaza treptat.
La sugar, poate apare hipertermie prin: supraincalzire in baie, in prima zi a internarii (datorita plansului), alimentatiei hiperproteice, sindrom de deshidratare.
Acesti copii au, in perioada postnatala, un deficit crescut in greutate. Sufera de o malnutritie protein-calorica, care poate fi de 3 grade: grad I – 0.86..0.76; grad II – 0.76..0.60; grad III – sub 0.60. Aceste valori reprezinta indicele ponderal (Greala / Gideala) sau indicele de nutritie (Greala / Gcorespunzatoare inaltimii). Normal: 0.9..1. Atrpsia = copii scheletici (stratul de grasime dispare).
La nastere, coloana vertebrala este rectilinie, in perioada postnatala apar curburile:
3 luni: curbura cervicala (isi tine capul)
6 luni: curbura dorsala (sta in sezut)
1 an: curbura lombara (merge)
Membrul inferior: Este permisa o asimetrie in dezvoltare de maxim 1 cm. Valori peste 1 cm apar datorita:
proces displazic inflamator la nivelul articulatiei coxo-femurale (luxatia congenitala de sold)
hipoplazia coapsei / gambei
tulburari neurologice: spastice, flasce, unilateral datorita lezarii nervului sciatic, din cauza unor tulburari circulatorii (hemangioame, anevrisme)
Radiologic se poate determina varsta osoasa, realizandu-se controlul osificarii normale (pumnul):
1 an: osificarea osului cu carlig si a osului mare
2 ani: nucleul de osificare la epifiza radiusului
3 ani: osul piramidal
Musculatura este slab dezvoltata fata de sistemul osos (22% din G).
Patologie: planul general al scheletului poate fi afectat prin malformatii grave, de cauza:
Tulburari metabolice, endocrine, genetice
Tulburari de crestere encondrala
Tulburari de diferentiere a structurilor osoase: osteopetroza si osteoporoza
Prezinta particularitati anatomice:
Cai nazale inguste
Mucoasa nazala bogat vascularizata si iritata de factori mecanici si chimici
Inelul limfatic al lui Waldeyer e foarte bine dezvoltat. Se poate inflama si da tulburari respiratorii
Trompa lui Eustachio este scurta, permitand transmiterea infectiilor de la faringe la urechea medie, producand mastite.
Forma toracelui: ingust pana la coasta 4, cu baze dilatate. Varful plamanului este slab aerat, iar numarul respiratiilor este crescut fata de adult (35..40/min la nou-nascut).
Patologie: bronhopneumonii.
Inima are 17 g, reprezentand 7,5% din greutatea corporala. Patul vascular e crescut in sectiune. Reteaua vasculara are o densitate crescuta pe unitatea de volum. Nou-nascutul prezinta tahicardie fiziologica (130..150 batai / min.). Tensiunea arteriala creste cu varsta prin dezvoltarea muscularei vaselor.
Patologie: malformatii de cord, cu cauze, care actioneaza intre saptamanile 3..10: virale, infectii bacteriene, tulburari endocrine, radiatii ionizante, intoxicatii.
Rinichii se dezvolta lent si au capacitate scazuta de concentrare a urinei. Capacitate vezicala creste de la 30..50 cm3 la 300 cm3 – la 3 ani. Sfincterul vezical este supus controlului cortical dupa 1 an. Enurezisul nocturn este frecvent: la copii cu malformatii ale aparatului urinar, cu dezvoltare neuropsihica redusa sau spina bifida.
Cavitate bucala este adaptata la supt in primele luni. Faza initiala a deglutitiei este voluntara dupa cateva luni de la nastere pentru ca bolta palatina este mai putin si baza limbii este voluminoasa, cu dificultati in deglutitie.
Stomacul creste in capacitate de la 30 la 300 cm3 dupa un an. Secretia gastrica este legata de alimentatie:
20..30% in raport cu cantitatea ingerata de lapte matern (2..3 ore, evacuare rapida)
30..40% in raport cu cantitatea ingerata de lapte de vaca (evacuare lenta)
Mucoasa digestiva are permeabilitate crescuta, trec chiar fragmente proteice, substante toxice (intoxicatii sindroame alergice).
Alimentatia trebuie sa fie adecvata varstei, o alimentatie nerationala duce la atrofii de mucoasa ti sindroame de malabsorbtie. Trebuie pastrata starea de igiena in prepararea si administrarea hranei.
La aprox. 8 luni se dezvolta dentitia temporala. Smaltul este mai friabil, tocirea dintilor este mai frecventa la copiii cu bruxismanie (automatism motor). Acesta apare la copii cu intarziere neuro-psihica sau megacolon, encoprezis-? (lipsa controlului sfincterian).
