|
|
|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE ATENTIE SI VOINTA
1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific.
Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturile de personalitate. Personalitatea definita ca sistemul bio-psiho-socio-cultural, determina un mod specific de adaptare la mediu, in decursul caruia, omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie, elaboreaza ipoteze, formuleaza explicatii si rezolva problemele cu care se confrunta.
In rezolvarea problemelor, ce constituie obstacole ce apar in traiectoria activitatii, intervin doua mecanisme de reglare si control, respectiv vointa si atentia.
2.Definitie:
Vointa este mecanismul psihic superior de autoreglare a constiintei prin mijloace verbale, de mobilizare a efortului voluntar in vederea depasirii unui obstacol aflat in calea atingerii scopurilor constient stabilite iar atentia este fenomenul psihic de orientare, selectare si concentrare a constiintei noastre asupra unor stimuli aflati in interiorul sau exteriorul nostru.
3.Caracteristici:
Vointa prezinta o serie de caracteristici care o individualizeaza.
Este o forma de autoreglare constienta a conduitei deoarece varianta de actiune este aleasa in cunostinta de cauza.
Are doua forme de manifestare, odata ca vointa de actiune si ca vointa de a se abtine de la actiune.
Vointa este mediata de limbaj deoarece un rol important il au structurile semantice ale limbajului.
Masura vointei este masura in care o activitate este finalizata.
Vointa este expresia personalitatii, a caracterului, a educatiei primite si se manifesta in activitatile voluntare.
Exista si activitati care nu cer un control permanent si nici un efort deosebit.
Activitatea voluntara se caracterizeaza prin orientarea spre atingerea unui scop stabilit constient fiind precedata de un plan mintal.
Activitatea voluntara are la baza intentia si decizia de a realiza activitatea, implica depasirea unui obstacol fiind sustinuta de motivatie si energizata afectiv.
De asemenea, atentia detine o serie de particularitati ce o caracterizeaza.
Notele ei definitorii sunt orientarea, concentrarea si selectivitatea ce se realizeaza diferit in functie de reper.
Apare in stare de veghe, de unde rezulta ca nu putem fi atenti in stare de somn sau cand constiinta este afectata in stare de coma sau ebrietate.
Atentia nu face parte din categoria proceselor cognitive deoarece nu poseda un continut informational reflectoriu.
Ea nu este nici o activitate, ci o conditie facilitatoare pentru aceasta.
Atentia este o conditie necesara si obligatorie pentru succesul activitatii, dar nu este suficienta.
Acest fenomen indeplineste functia de filtrare, selectare a stimulilor si functia de activare focalizata.
Atentia se poate constata dupa expresia fetei, gesturi sau pozitia corpului.
Baza fiziologica a atentiei o constituie reflexul de orientare ce se produce prin variatiile din ambianta sau prin actiunea stimululor noi. Acest reflex are o forma generalizata si una localizata.
4.Incadrare:
Atentia si vointa fac parte din categoria mecanismelor de reglare si control.
5.Comparatia:
La o prima comparatie dupa criteriile continutului informational reflectoriu, forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, observam ca vointa este un proces superior de reglare iar atentia un mecanism sau o conditie facilitatoare sau inhibitoare ce insoteste activitatea.
Vointa reflecta marimea obstacolului ce trebuie depasit prin dispunerea efortului voluntar necesar, corespunzator aprecierii pe care subiectul o realizeaza.
In schimb, atentia nu este un proces deoarece nu poseda un continut informational reflectoriu si nu acorda semnificatii.
Ambele sunt fenomene ale vietii constiente ce apar in stare de veghe si sunt mediate de limbaj cu structurile sale.
Fara indoiala ca atat atentia, cat si vointa poseda o structura, calitati si o dinamica proprie prin care se individualizeaza.
Vointa si efortul voluntar poseda o serie de calitati precum, taria, fermitatea, perseverenta, curajul, independenta, promptitudinea deciziei si calmul in situatii tensionate.
Calitatile atentiei sunt necesare si se pot optimiza, printre ele se afla: concentrarea, volumul, mobilitatea, stabilitatea, distributivitatea.
Atentia prezinta doua forme in functie de orientare si anume, interna si externa iar dupa prezenta efortului voluntar avem atentie voluntara, involuntara si postvoluntara.
Vointa implicata in actul voluntar, presupune prezenta scopului, obstacolului si efortului voluntar ca aspect psihologic.
Ambele fenomene presupun o desfasurare multifazica. Activitatea voluntara prezinta cinci etape: formularea unui motiv, lupta motivelor, adoptara hotararii, executarea si verificarea.
Atentia presupune si ea la inceput reactii de orienatre, apoi atitudini preparatorii si stari de experienta si in final atentia operanta ce implica concentrarea si focalizarea constiintei.
6.Relatii:
Atentia si vointa se afla intr-o relatie de interactiune si conditionare reciproca atestata de rolul uneia in desfasurarea celeilalte.
Prezenta vointei si a efortului voluntar in desfasurarea atentiei determina clasificarea formelor acesteia in voluntara, involuntara si postvoluntara. In atentia involuntara nu este prezenta intentia, fara ca individul sa-si propuna ceva. In schimb, in atentia voluntara este prezenta intentia, efortul voluntar si scopul iar atentia postvoluntar presupune deprinderea de a fi atent ca rezultat al exercitiului voluntar.
Insusirile atentiei precum, volumul, concentrarea, stabilitatea pot fi optimizate prin exercitiu voluntar.
De exemplu, concentrarea ca abordare a racordarii atentiei la un stimul din perspectiva intensitatii, presupune rezistenta la factorii perturbatori ceea ce implica un efort voluntar.
Distributivitatea atentiei sau capacitatea de concentrare simultan asupra a doua sau mai multe activitati depinde de prezenta deprinderilor care sunt automatisme care sunt obtinute prin exercitii voluntare.
La randul ei, atentia sustine actul voluntar, intervenind in toate fazele acestuia.
Deexemplu, in prima faza a aparitiei impulsului, acesta este declansat atat de trebuintele interne, cat si de solicitari externe care capteaza atentia in mod spontan.
In evaluarea motivelor si luarea hotararii, atentia insoteste gandirea avand un rol de conditie optimizatoare deci, atentia este necesara in activitatea voluntara pentru eficientizarea acesteia si de asemenea in executarea hotararii si verificarea rezultatului.
7.Concluzia:
Atentia si vointa sunt doua mecanisme de reglarece contribuie la indeplinirea optima a unei activitati in conformitate cu particularitatile subiectului si caracteristicile situatiei.
Vointa cu calitatile ei intra in alcatuirea caracterului ca nucleu al personalitatii.
