Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Referate categorii

Scarile gamei la minor

Scarile gamei la minor

Notiuni teoretice

Gama la minor, spre deosebire de Do major, are 3 variante de scara:

1) naturala

2) armonica

3) melodica

1 Varianta naturala are aceleasi sunete ca si Do major, dar porneste de pe la, care va fi treapta I, deci tonica :




2. Varianta armonica inseamna aceeasi scara, dar modificata (altereaza) un sunet si anume, urca sunetul sol la sol# (sol diez).


3. Varianta melodica modificata inca un sunet fata de cea armonica, urcand si pe fa la fa# (fa diez) .



La minor natural

Dupa cum s-a vazut, gama la minor natural se constituie aceleasi sunete (naturale) ca si Do major, insa dispuse altfel si anume cu baza pe la. Dar in acest fel raporturile intre sunete se modifica. In primul rand la devine tonica si de aici celelalte sunete se raporteaza la aceasta baza.



tonica supratonica mediantasubdominanta dominantasupradominanta sensibila tonica.


In consecinta semitonurile au o alta pozitie fata de tonica (la), adica sunt tot mi-fa si si-do, dar observam ca si-do inseamna treptele II-III iar mi-fa treptele V-VI.

Pe parcursul studiului gamei la minor (cu cele 3 variante) vom mai observa si alte aspecte foarte importante care vor deosebi mult gama Do major si la minor.

Din aceasta noua asezare a sunetelor (care inseamna o alta expresie sonora) va rezulta ceea ce se cheama modul minor[1].

Studiul practic

Intrand acum in studiul practic al gamei la minor natural, pentru a o intona, pornim da la Do major si vom deplasa scara pe la minor astfel[2]:




Odata ce am reusit aceasta deplasare, ne instalam definitiv in la minor, intonand, firesc, aceasta gama, caci urechea noastra o posedam ca si pe gama Do major:






Inca din acest stadiu al studiului gamei la minor trebuie sa convenim ca ea este formata din doua segmente:

1) de la tonica la cvinta (pentacord)

2) de la cvinta la tonica de sus (tetracord)


Intonam gama urmarind independenta acestor doua segmente:


Intonam acum arpegiul gamei la minor  care e format tot din treptele I-III-V-VIII:




Exercitii cu gama si arpegiu:





Simtim in cantare (chiar inconstient) o alta expresie sonora, nu-i asa?

Trebuie sa devenim constienti de acest lucru si sa realizam ca aceasta noua expresie provine in special din raportul sunetului tonicii la  cu terta sa do: care e terta mica, fata de terta pe tonica in Do major (do-mi) care era terta mare. Aceasta terta mica la-do in minor este principala deosebire de expresie fata de gama majora.

Vom retine deci ca terta de pe tonica este determinanta pentru mod: daca e mare vom avea o gama (un mod) major, daca e mica va fi gama (un mod) minor.

Solfegii

J. S. BACH

Cantata BWV 33

Coral 6, sopran

 

G. MUSICESCU

Osteanul roman


 

R. SCHUMANN

Album pentru tineret, op 68

Mica romanta

 

J. HAYDN

cvartet, op. 76, nr. 3

Trio, vioara I

 

J. S. BACH

coral: Befiehl du deine wege

sopran


nr. 1, continuo

 

J. BRAHMS

lied, op. 7, nr. 3

Anklange

 



[1] Datorita faptului ca in starea naturala cele doua gama Do si la au acelasi sunete, ele se considera inrudite (de gradul I), numindu-se gama relativa, mai precis la minor  e considerata relative lui Do-modul major, iar la-modul minor. Sunt cele doua moduri fundamentale ale muzicii tonal-functional (muzica sec. XVII-XIX) reprezentand o complementaritate lumina-umbra, masculine-feminin.

[2] Daca ne luam tonul da la un instrument si constatam ca pentru vocea noastra e foarte „jos” (in cazul vocilor de sopran sau tenor), atunci mutam tonul de baza (la) ceva mai sus.