SALSA - stilul care da viata

I.        CONTEXT CULTURAL

SALSA – “stilul care da viata!”- de ce am numit asa proiectul de fata? Tocmai pentru ca salsa este un amestec de pasiune, dragoste si eleganta! Aceste trei ingrediente participa la diferentierea stilului personal al fiecarui dansator.

Evolutia salsei s-a incadrat intr-un trend ascendent pozitiv in intreaga lume (inclusiv in Romania), contribuind la crearea unor comunitati omogene, ai caror mambrii impartasesc aceleasi valori.

Evenimentele si spectacolele de dansuri latino din Romania, sunt placut surprinzatoare atat pentru publicul spectator, cat si pentru organizatori. Curentul in plina expansiune, multiplica scolile de dans in Bucuresti, Brasov, Timisoara, Constanta si alte orase, nascand o concurenta prieteneasca. Practicantul de dansuri latino de club nu se incadreaza intr-un profil psihologic, categorie sociala, stare sentimentala sau varsta minima obligatorie.

Salsa a atras o audienta extrem de variata, avand un rol foarte important pe scena muzicala, in tari precum Venezuela, Mexic si chiar Japonia. Celelalte genuri muzicale au influentat evolutia salsei de-a lungul timpului pana in prezent (spre exemplu, noul trend vizeaza mixajele realizate prin imbinarea hip-hop-ului in muzica salsa).

Stilul salsa, este perceput ca un concept modern utilizat ca strategie de marketing si o voce culturala a unei noi generatii. Totodata este evidentiata dihotomia culturala si comerciala a cuvantului, fiind de notat ca termenul cuprinde numeroase stiluri de latino-pop ce a servit la dezvoltarea solidaritatii latino, acesta notand si ca “reciclarea muzicii cubaneze sub o eticheta artificiala si obscurantista, este un alt exemplu al exploatarii Nord-Americane a produselor provenite din lumea a treia; pentru populatia latino, salsa umple golul dintre traditie si modernitate, saracia tarii natale si dominatia Statelor Unite, viata de strada in club si intre cultura rurala ti corporatiile mediatice.”

In Romania fenomenul a luat amploare incepand cu anii 2001-2003, salsa fiind axata pe libertate in miscari, imixtiune de stiluri, socializare si interactiune interumana. Datorita faptului ca tinerii, in special, se pot regasi astfel in preocupari colective care respecta valoarea, care ii ajuta sa fie impreuna, sa se exprime in functie de personalitatea fiecaruia, sa uite de rutina cotidiana, salsa a inceput sa se impuna din ce in ce mai mult intre preferintele celor care practica dansuri.

Salsa reprezinta o modalitate de socializare, prin organizarea de concursuri de dans si festivaluri ( Festivalul National de Salsa – Brasov, Festivalul Salsa Addicted – Timisoara, Salsa Fest – Bucuresti, National Salsa Congress – Bucuresti etc.), dar si prin organizarea de seri latino in care se poate dansa atat salsa, cat si alte stiluri latino cum ar fi : merengue, bachata, rueda; aceste seri se organizeaza in cluburi, terase special dedicate muzicii latino: Salsa 3 Club, Salsa4you Club, Salsa 5 Guantanamo ( recent deschisa), Salsa Summer Club, Club Jet Set etc., toate in Bucuresti. Multe astfel de seri, se organizeaza mai in toate orasele mari ale tarii, o alta dovada ca salsa castiga teren intr-un ritm foarte rapid.

Desi in Romania, fenomenul salsa si cel al genurilor latino-americane este relativ recent, a reusit deja sa creeze o comunitate compacta si unita, care a inceput sa vorbeasca limba pasiunii si incearca sa-si extinda cat mai mult granitele. Reprezinta o alternativa la cotidian, poate constitui un mod de viata sanatos, care poate modifica radical viziunea asupra vietii.

Trendul salsei in Romania confirma proportiile intregului fenomen la nivel national: multiplicarea numarului de scoli de dans cu specific salsa (de la 3-5 scoli in 2003-2004, pana la peste 30 de scoli numai in Bucuresti, in prezent), cresterea numarului de festivaluri si congrese in principalele orase ale tarii (Bucuresti, Brasov, Cluj, Timisoara, Constanta etc.), evenimente si spectacole promovate in mass-media, implicarea promotorilor externi notorii-Albert Torres etc.

Avand ca model detaliile prezentate mai sus, scopul scolii “The Salsa Place” (ce-si desfasoara activitatea in orasul Buzau), in cadrul careia predau ca instructor, este de a contribui alaturi de celelalte scoli din tara la dezvoltarea fenomenului salsa pe plan national, prin cursurile desfasurate in cadrul scolii, prin organizarea de “petreceri salsa”, prin participarea la diferite festivaluri si prin promovarea si sustinerea diferitelor evenimente de acest gen.

II. PREZENTAREA SCOLII

Scoala de dans “The Salsa Place” avandu-i ca instructori pe Calin Cristina si Vulpe Danut Cristian isi desfasoara cursurile in clubul T’essence Pub din Buzau, cursurile avand loc in zilele de luni,marti si miercuri.

Obiectivele scolii de dans “The Salsa Place”

Scoala de dans “The Salsa Place” isi propune:

invatarea diferitelor stiluri de dans;

dobandirea unor abilitati muzicale;

crearea unei atmosfere placute;

stimularea imaginatiei si a creativitatii;

posibilitatea de a socializa cu oameni din diferite medii sociale si diverse domenii de activitate (crearea de legaturi de prietenie intre participantii la cursuri);

dezvoltarea capacitatii de coordonare a miscarilor corpului;

dezvoltarea capacitatii de a lucra in echipa;

stimularea increderii in propria persoana;

dobandirea unei pozitii corecte a corpului si a unui aspect armonios;

eliminarea stresului;

tonifierea musculaturii corpului;

permanenta dezvoltare a instructorilor de dans;

organizarea unor seri cu specific latino;

participarea la diferite emisiuni tv si evenimete mondene ale scolii;

participarea impreuna cu cursantii la concursuri de dans, workshop-uri si alte evenimente de acest gen;

intarirea relatiilor interumane;

dezvoltarea atentiei distributive si capacitatilor didactice ale instructorilor;

adaptarea cursurilor in functie de abilitatile cursantilor de a invata;

sustinerea si indrumarea persoanelor talentate care doresc sa evolueze de la stadiul de dansator amator la cel de dansator profesionist;

evidentierea efectelor benefice pe care le are miscarea si dansul asupra corpului uman cum ar fi flexibilitate, cunoasterea propriului corp si echilibru.

Scoala de dans “The Salsa Place” isi doreste ca proprii cursanti care au anumite abilitati si anumite inclinatii asupra dansului, sa devina la randul lor instructori de dans ajutand la extinderea scolii si in alte orase.

Instructor de dans Calin Cristina – Pregatire profesionala

A descoperit salsa in anul 2002, intamplator ajungand la cursurile tinute de Michael Mussulis, unde, in mai putin de un an, prin  perseverenta si pasiune, dintr-un simplu cursant a devenit partenera sa pentru predarea cursurilor de dans.

Impreuna au tinut cursuri in numeroase cluburi din Bucuresti (Max, End Zone, R3, Chez Gabi).

In cursul anului 2004 a hotarat sa plece la Timisoara, unde a continuat sa predea cursuri de salsa, bachata,merengue,rueda etc, totodata formand si o trupa de dans alaturi de care a participat la diferite evenimente si emisiuni tv. In aceasta perioada, partener de predare si dans i-a fost Mranyo Vlah Alexandru.

Tot in anul 2004 impreuna cu mentorul sau Michael Mussulis a organizat primul workshop de salsa din Romania, ce a avut loc in Salsa 2 Luterana, unde a avut placerea sa predea alaturi de Paul Dillon.

La inceputul anul 2006 s-a reintors in Bucuresti, continuand sa tina cursuri alaturi de Michael Mussulis si Norel Neagu, acesta devenindu-i partener de dans.

In noiembrie 2006 a inceput o noua colaborare cu scoala “Feel the rhythm” condusa de Ioana Lupescu, predand alaturi de Stefan Mizil si Norel Neagu cursuri de: salsa (LA, NY, mambo), zouk, bachata, merengue, rueda etc. In aceasta perioada a avut ocazia sa sustina cursuri si pentru copii cu varsta cuprinsa intre 4-7 ani, iar ca si obiectiv in predarea acestor cursuri a fost:

• Sa cunoasca rolul muzicii ca factor ce influenteaza miscarea
• Cunoasterea pozitiei corecte pentru dansurile latino-americane
• Cultivarea sensibilitatii copiilor si a capacitatii de a aprecia frumosul in dans si muzica
• Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de dans
• Insusirea pasilor de baza in dansurile latino-americane (salsa, merengue, bachata etc)
• Stimularea spiritului de competitie.

Pentru perfectionare a participat la:

Congresul de salsa de la Regensburg (anul 2004);

Workshop-ul organizat in septembrie 2006 de catre scoala de dans Salsa Galaxy, invitati pentru sustinerea acestuia fiind: Edie “The Salsa Freak”, Super Mario, Pedro Gomez si Los Pambos.

Primul Congres de salsa din Romania 2007, avandu-i ca instructori pe Edie “The Salsa Freak” cu care am luat ore particulare, Susana Montero, Juan Matos, Los Pambos, Amy&Jazzy.

Workshop-ul de salsa de la Lloret de Mar – Barcelona (ianuarie 2008)

Instructor de dans Vulpe Danut Cristian – Pregatire profesionala

La inceputul anului 2003 a descoperit salsa in clubul Chez Gabi din Bucuresti. Aici i-a intalnit pe Michael Mussulis si Calin Cristina care ulterior i-au devenit instructori de dans. Sub indrumarea lor a invatat sa danseze, sa asculte muzica, avand cursuri de specialitate in domeniul musical (acesta e fost si atuul lui, de altfel) si sa descopere dansatorul din el, care pana in acel moment nu stia ca exista. Din 2003 pana in 2006 a urmat cursurile scolii de dans Latin Rhythms. In acest timp a luat ore particulare cu Michael Mussulis. Terminand Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, avand ca si domeniu de studiu interpretarea instrumentala, a avut ocazia sa participe la diferite turnee internationale mai jos mentionate si cu acest prilej a luat parte si la workshopuri si congrese de salsa pentru pregatirea sa profesionalaiin acest domeniu dupa cum urmeaza:

• Congresul de Salsa din Stuttgard (Germania, anul 2007), unde ca si instructori au fost si Luis Vasquez&Melissa Fernandez
• Congresul de Salsa din Lyon (Franta, 2008), unde printre altii au participat si Nuno & Vanda (salsa tango)
• Amsterdam Salsa Festival 2009

Am mai participat si la 1^st Salsa Galaxy Congress care s-a desfasurat in Bucuretti in anul 2007 in perioada 6-9.09 avandu-i ca instructori si pe Susana Montero, Juan Matos, Los Pambos, Amy&Jazzy, Edie “The salsa Freak” etc.

STRUCTURA CURSURILOR

Cursurile de dans se desfasoara de trei ori pe saptamana si au o durata de o ora si 25 de minute. Durata unui nivel pentru deprinderea miscarilor de dans este de trei luni de zile. In functie de cunostintele dobandite, se poate trece la urmatorul nivel sau pentru aprofundare se repeata modulul. La orele de  Practice cursantii au posiblitatea sa exerseze pasii de dans si coregrafiile invatate in timpul saptamanii.

• Incepatori – la aceasta grupa se invata pasi de baza de dificultate redusa (footwork, sincron…..)          
• Intermediari – la aceasta grupa se invata elemente de dificultate medie ale dansurilor studiate (principii de muzicalitate, footwork complex, shines).

In categoria dansurilor latino americane predate in aceasta scoala, includem : salsa, bachata, merengue, rueda.

Mai jos sunt prezentate succint principalele elemente care structureaza un modul de predare:

Basic (1 modul) – pasi de baza simpli ai dansului studiat (singuri si in pereche);

Basic 2 (1 modul) – pasi de baza cu dificultate medie ai dansului studiat (singuri si in pereche), ritmica miscarii;

Basic (1 modul) – pasi de baza cu dificultate medie ai dansului studiat (singuri si in pereche), ritmica miscarii;

Intermediate (2 module) – coregrafii simple (solo si in pereche), lady/man styling;

Intermediate (2 module) – coregrafii cu dificultate medie (solo si in pereche), principii de muzicalitate.

III. JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI PROIECTULUI

Istoricul dansului ales (merengue si salsa)

Merengue, dansul national al Republicii Dominicane, a devenit atat de popular in intregul arhipelag caraibeean si sud American, raspandirea lui fiind ajutata in mare parte de catre un numar mare de dominicani, care au emigrat in Statele Unite, incat in prezent face parte din dansurile Latino Americane. La inceputul secolului XX, cativa muzicieni educati - Juan F. García, Juan Espínola si Julio Alberto Hernandez - au organizat o mare campanie pentru a introduce acest dans in saloanele de dans. Succesul lor nu a fost insa imediat, deoarece inalta societate refuza sa-l accepte invocand in principal caracterul vulgar al versurilor.
Protipendada a inceput sa accepte merengue-ul abia cand o familie de aristocrati din Santiago i-a cerut lui Luis Alberti sa scrie un cantec pentru petrecerea organizata cu ocazia aniversarii de 15 ani a fiicei lor. Alberti a scris „Compadre Pedro Juan”. Cantecul nu numai ca a fost acceptat, dar a devenit si un hit, fiind considerat astazi un fel de imn al merengue-ului.
In 1930, Rafael L. Trujillo a intuit importanta merengue-ului ca mijloc de propaganda si l-a folosit ca vector ideologic in campania sa prezidentiala, folosind pentru aceasta cateva formatii „Perico Ripiao”. La „dorinta” dictatorului, posturile radio au integrat merengue-ul in programele lor , industria muzicala le-a urmat, si intr-un final, festivalurile de merengue au fost asimilate ca parti ale mostenirii culturale nationale. In 1961, cand regimul Trujillo a luat sfarsit, merengue-ul a redevenit o forma de exprimare populara. Mai mult chiar, a integrat noi forme muzicale, si-a largit paleta instrumentala, ajungand si in SUA. Acolo, interpreti moderni, ca Juan Luis Guerra si WilfridoVargas, au avut parte de succese deosebite. In cele din urma, in 1990, a fost nominalizat pentru „Grammy-Award” la sectiunea Latino.
Melomanii deosebesc mai multe tendinte de stil, cum ar fi Bolemerengue, Jalemerengue, Juangomero si Pambeche. Pentru a simplifica lucrurile, expertii dominicani au impartit merengue-ul in doua grupe:merengue-ul „traditional” si cel „citadin”.
Ceea ce nu este cunoscut, este faptul ca exista mai multe tipuri de merengue in Republica Dominicana si au existat forme de merengue autohtone si in alte tari latino-americane, dintre care unele au disparut. Forma de merengue cu care suntem mai familiarizati provine din regiunea El Cibao din Republica Dominicana si se numeste Merengue Cibaeno. Faptul ca merengue a fos acceptat de catre toate clasele, a fost stimulat de doua evenimente cheie. Primul a fost rolul sau in mentinerea identitatii culturale Dominicane din momentul in care Statele Unite a preluat conducerea casei Republicii Dominicane in 1905, care a avut repercursiuni mari asupra sentimentului national. A doua a fost adoptarea de merengue ca un simbol national de catre dictatorul Rafael Trujillo, acesti factori fiind in mare masura responsabili pentru portretizarea dominanta a muzicii merengue din Republica Dominicana.

Daca ne scufundam in istorie, merengue original nu era dansat de cupluri individuale, ci era un dans in cerc, unde singurele miscari autentice erau scuturarea umerilor si miscarea rapida a picioarelor. Nu era vorba de nici o miscare flagranta a soldurilor cum este astazi, deoarece in dansurile native africane nu se misca soldurile, ci ele constau in pasi complicati si miscari ale bratelor.

Exista doua versiuni populare a originii dansului. Prima ne arata ca dansul provine de la sclavii de culoare, care, inlantuiti impreuna, trebuiau sa-si tarasca unul dintre picioare in timp ce lucrau pe plantatii, in ritmul tobelor.

A doua legenda ne arata ca un erou, in timpul uneia dintre revolutiile Republicii Dominicane, a fost ranit la un picior, iar la celebrarea victoriei, din simpatie si respect participantii au dansat tarandu-si un picior.

Pe scurt, merengue este un dans usor de invatat si in acelesi timp foarte distractiv, ideal pentru cluburile inguste si aglomerate.

Un eveniment important in ceea ce priveste merengue-ul il reprezinta carnavalul organizat in Republica Dominicana in fiecare an, in a treia saptamana din iulie. Mii de dominicani si de turisti danseaza pe ritmurile Combo-urilor, pe Bulevardul George Washington, de-a lungul Malecon-ului.

Salsa reprezinta un stil de muzica si dans ce isi are originile in America de sud si Insulele Caraibe (Bermuda, Bahamas, Cuba, Haiti, Republica Dominicana, Jamaica, Puerto Rico), dar care s-a dezvoltat in toata lumea in diferite variante ce au dus la crearea unor noi stiluri de salsa.

Salsa este un cuvant ce vine din limba spaniola, care in traducere libera inseamna “sos”. Nu stim cu certitudine cine a dat nastere salsei, dar un lucru il cunoastem destul de bine: salsa este o sinteza a mai multor stiluri Latino si Afro-Carabiniene la aparitia si dezvoltarea carora au participat atat cubanezii, cat si portoricanii si nord americanii. Acest stil cuprinde ritmuri ca: danzon, mambo, rumba, guajira, charanga, cha cha cha si guaguanco. Muzica isi are originea in Cuba, dar de-a lungul timpului a fost influentata de alte stiluri latino, precum si de muzica Africana, adusa in America Latina de sclavii veniti din Africa.

Salsa este similar cu mamabo iin faptul ca ambele au un model principal de sase pasi dansati pe muzica in opt timpi. Cele doua dansuri impart multe miscari asemanatoare. In salsa, intoarcerile au devenit o trasatura importanta, astfel incat imaginea si feeling-ul sunt destul de diferite fata de cele din mambo, care au in general miscari inainte si inapoi.

La inceputul anilor “60, epoca de glorie a Mambo-ului era pe sfarsite. Cu aceasta ocazie, muzica cubaneza a fost exilata la periferia societatii, in zona Manhatten-ului, in Harlem si Bronx. Intre timp, datorita schimbarilor politice si culturale aparute in urma revolutiei lui Fidel Castro si a consecintelor acesteia (vezi embargoul impus Cubei de catre S.U.A.), rolul de principali promotori ai culturii latino a fost asumat de catre emigrantii portoricani. Acest lucru a fost posibil deoarece in New York traiau sute de mii de reprezentanti ai acestei tari, precum si datorita asemanarilor dintre cultura si stilul de viata portoricane si cele cubaneze. La ingredientele din Cuba si America de Nord, s-au mai adaugat inca doua din Puerto Rico, ritmurile “bomba” (asemanatoare cu rumba cubaneza) si “plena” (din familia merengue si calipso).

Contopirea s-a produs de asemenea in grade mai mici si cu variatii in alte tari ca Republica Dominicana, Columbia, Puerto Rico, printre altele. Formatiile muyicale din aceste tari au dus muzica lor in Mexico City, in era faimoaselor filme ce se turnau in aceasta tara (cel mai cunoscut: Perez Prado). La scurt timp, s-a produs o miscare similara catre New York. In aceste doua orase s-a produs o mai mare promovare si contopire si, in acelasi timp, s-a generat mai multa muzica comerciala, deoarece existau mai multe investitii. New York-ul a creat termenul “salsa”, dar nu a creat dansul in sine. Termenul a devenit popular ca porecla referitoare la o varietate de muzica diferita, din cateva tari de influenta hispanica: Rhumba, Son Montuno, Guaracha, Mambo, Cha Cha Cha, Danzon, Son, Guaguanco, Cubop, Guajira, Charanga, Cumbia, Plena, Bomba, Festejo, Merengue. Multe dintre acestea si-au mentinut individualitatea si mai multe s-au contopit, careand astfel “ Salsa”.

In aceasta atmosfera plina de interferente culturale, a doua generatie de emigranti din America Latina, provenind in special din Cuba, Puerto Rico, Republica Dominicana, Columbia, Venezuela, a creat “New York Latin Sound”. Si cum ti acesta, ca si Jazz-ul, Rock-ul, Disco, trebuia sa poarte un nume, a fost botezat Salsa.

Si pentru ca in cadrul scolii voi preda si alte stiluri de dans, imi permit sa spun cateva cuvinte despre acestea.

Bachata, aparuta in 1960 in Republica Dominicana, muzica acestui stil a fost influentata in mare parte de Bolero-ul cubanez, cel mai raspandit gen de muzica romantica din acel secol.

In acel timp, bachata facea parte a unei importante subcategorii a muzicii de chitara romantice (deosebita de muzica de chitara folosita pentru dans, precum cubanezul Son sau Guaracha) cantata in mod obisnuit de un trio sau cvartet, compus din una sau doua chitare, iar pe langa acestea alte instrumente precum clavele, maracas, bongo etc.

Pana in 1988 bachata a fost asociata cu saracia, vulgaritatea si mizeria populatiei, motiv pentru care a fost respinsa mediatizarea si popularizarea ei. De aceea timp de aproximativ 30 de ani, bachata a reprezentat muzica in care oamenii de rand isi povesteau sentimentele pe care le traiau zilnic din cauza conditiilor mizere din acea perioada. Astfel, trio-urile si cvartetele de chitara erau nelipsite la petrecerile de sambata si duminica si la adunarile spontane tinute in curti si chiar pe strada. Muzicienii care cantau bachata erau de obicei localnici, iar petrecerile se lasau cu mancare, bautura si multa distractie.

In prezent, imaginea bachatei a prins culoare, devenind un dans unde pasiunea joaca rolul principal.

Rueda de Casino – Salsa rueda sau Rueda de Casino, aparuta in 1950 in Havana, face parte din stilul de salsa cubanez si reprezinta un dans compus din cel putin doua perechi care executa in cerc, combinatii de salsa la comanda dansatorului care anunta figurile, denumit si “MADRE”.

Caracteristici tehnice ale dansului (merengue si salsa)

Structura muzicala a stilului merengue cibaeno este fie cu doua batai pe un bar (masura muzicala), daca masura este de 2/4, fie cu patru batai pe un bar (masura muzicala), daca masura este de 4/4, desi aceasta din urma pare a fi mai frecventa in zilele noastre. In muzica merengue intalnim anumite instrumente traditionale cum ar fi: tambora, saxofon, acordeon, care , spre deosebire de muzica salsa, unde instrumentele de suflat marcheaza tot felul de accente, aici instrumentele au un rol bine definit si anume: tambora solicita-pe timpul 1,iar saxofonul sau acordeonul raspunde pe timpul 2 si respectiv pe 4, atunci cand masura este de 4/4.

Dansul merengue se practica in zilele noastre indeosebi in cuplu, fiind un dans foarte usor de invatat, un dans cu care poti socializa foarte usor, un dans “vesel”, care se danseaza calcand pe loc pe fiecare picior si pe fiecare timp muzical (varf-calcai), geninchii se indoaie in interior, ceea ce obliga dansatorul sa isi miste bazinul intr-un stil armonios pe ritmul muzical. Spre deosebire de salsa, la stilul merengue nu exista atatea semnale, ele fiind doar mici impulsuri, foarte importanta fiind priza pe care o fac mainile celor doi parteneri de dans, care ajuta la impingerea (atunci cand este vorba de o pitueta) sau tragerea (in cazul in care baiatul vrea sa ghideze fata intr-o anumita directie). Este un dans liber, fara prea multe reguli, in care baiatul are libertate in figuri, dandu-i posibilitatea de a improviza, ceea ce face ca fiecare dans in parte sa fie original.

Revenind la salsa, tehnic se danseaza in 8 timpi, insa practic se calca doar 6 pasi, 2 fiind pauze. Se poate dansa fara partener, insa de obicei se danseaza in cuplu, baiatul fiind cel care conduce si dirijeaza miscarile fetei. Miscarile picioarelor sunt lente in comparatie cu miscarile bratelor, care trimit in permanenta diferite semnale partenerei: semnale de pirueta pe stanga , pe dreapta, semnal de spin, de free spin etc. Ritmul muzical este de 4/4, avand 160-220 batai/minut, iar ritmul de baza este Quik, Quik, Slow (trei pati dansanti pe 4 timpi). Exista mai multe stiluri de salsa, in functie de zona in care se danseaza: Salsa LA (Los Angeles), Salsa New York, Salsa Cubana, Salsa Columbiana, Salsa Cabaret.

Descrierea principalelor stiluri de dansuri (meringue si salsa)

Merengue-ul traditional poate fi intalnit in mediul rural, si este interpretat de Combo-uri (tarafuri) formate din trei pana la patru muzicieni (perico ripiao) si contin in mod traditional o ”tambora„ , o „guirra” si un acordeon.

Merengue-ul „citadin”,care s-a impus pe piata si in cluburile de noapte, are o instrumentatie mult mai bogata.La cele deja mentionate se adauga Trompetele,Tromboanele, E-Bass-urile si sintetizatoarele.Formele merengue-ului cele mai actuale:Tecno-, Rap-,sau HipHop-Merengue sunt bine clasate in topuri si in discoteci.
In mod traditional, o piesa de Merengue este formata dintr-o introducere „paseo”, care dezvolta tema cantecului, si „jaleo”, un tip de crescendo, cantat pe mai multe voci.

Exista mai multe forme ale salsei, in functie de locul de origine, de timpii pe care se danseaza. In continuare sunt sintetizate principalele stiluri ale salsei.

Salsa Cubana – se danseaza pa timpul 3 al muzicii si in cerc. Baiatul se afla in centrul cercului si conduce fata in jurul sau. Cei doi dansatori sunt extrem de dinamici in timpul dansului, miscandu-si in continuu corpul, in special umerii si soldurile. Atat fata, cat si baiatul fac putine piruete, iar cand vorbim de piruete in Salsa Cubana, ne referim la acele spinuri cubaneze care dau savoare dansului. Exista in timpul dansului momente solo in care fiecare dansator isi etaleaza separat maiestria, incercand sa isi impresioneze partenerul si audienta. In Salsa Cubana nu exista elemente acrobatice. Este raspandita in special in Cuba, fiind dansul lor traditional.

Salsa Portoricana – se danseaza pe timpul 2 al muzicii. Deriva din Salsa Cubana, facand trecerea de la dansul in cerc, la cel in linie. Este raspandita in Puerto Rico si de-a lungul timpului, iesind in afara granitelor si ajungand in America de Nord si Europa, s-a dezvoltat astfel:

Salsa LA – se danseaza pe timpul 1 al muzicii si este un stil de dans spectaculos care impresioneaza publicul larg. Se danseaza pe linie si se bazeaza pe multe piruete facute de fata (cateodata si de baiat) si pe miscari largi si ample. Cei doi dansatori sunt foarte dinamici, se misca mult si acopera cu miscarile lor intreaga scena. In anumite spectacole se folosesc uneori si elemente acrobatice, desi ele nu sunt definitorii pentru acest stil de dans. Exista momente solo in timpul dansului, in care fiecare dansator isi arata maiestria in fata publicului. Acesta este un dans de show, de spectacole, ce nu poate fi dansat in cluburi aglomerate. Scopul dansatorilor este acela de a smulge aplauzele si admiratia publicului. Muzica pe care se danseaza este de obicei rapida, energica.

Salsa London Style –se danseaza pe timpul 1 al muzicii. Asemanator cu Salsa LA, Salsa London Style este adaptat conditiilor din cluburi. Miscarile nu sunt la fel de largi ca in stilul LA, consumul energetic este mai mic, spatiul de dans necesar celor doi parteneri fiind unul redus. Scopul dansatorilor este acela de a se simti bine unul cu celalalt in timpul dansului si nu de a impresiona pe cineva din public. Si aici exista momente solo in cadrul carora fiecare dansator isi arata indemanarea, dar aceste momente solo nu sunt adresate audientei, ci partenerului de dans. Muzica pe care se danseaza poate fi rapida, dar si lenta, romantica. Este stilul de dans cal mai raspandit in Romania si cel pe care il promoveaza si scoala noastra de salsa.

Salsa New York- se danseaza pe timpul 2 al muzicii. Este un dans identic cu Salsa London Style, singura diferenta fiind aceea ca se danseaza pe timpul 2 si nu pe1.

Salsa Cabaret – este un stil destinat numai spectacolelor si concursurilor de gen. Contine foarte multe elemente acrobatice, cat mai spectaculoase si mai dificile.

Salsa Columbiana –se bazeaza pe un joc de picioare extrem de rapid si se poate dansa, atat in pereche, cat si solo. Nu este foarte raspandit in lume, dansandu-se cu preponderenta in Columbia.

IV. PLAN DE LECTIE

Instructor de dans:

Structura unei ore de curs (durata 1:30min)

De fiecare data, accentul este pus pe partea de socializare si nu pe tehnica si rigurozitate a figurilor. Toate orele de curs sunt structurate astfel incat sa stimuleze imaginatia cursantilor, in ideea in care, plecand de la elemente de baza, sa poata diversifica figurile si sa improvizeze. Fiecare cursant isi pune amprenta propriei personalitati si sunt incurajati sa se exprime emotional in timpul dansului pentru a crea o legatura stransa cu partenerul lor. Orele se adreseaza unei palete foarte largi de oameni provenind din diferite medii si categorii sociale, al caror scop este in principal, relaxarea.

V.ANEXE