Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Paragonimioza

Paragonimioza

Sinonim: distomatoza pulmonara, hemoptizie endemica

Etiologie:

viermi plati din clasa Trematoda, genul Paragonimus

Paragonimus westermani (ringeri) raspandit in Extremul Orient

Paragonimus philippinensis raspandit in Filipine

Paragonimus africanum raspandit in Africa

Paragonimus kellicotti raspandit in America de Nord

Paragonimus mexicanus si Paragonimus peruvianus cu raspandire in America

Centrala si de Sud




Morfologie:

translucid, culoare brun-rosiatica

forma de boaba de cafea cu extemitatile rotunjite, extremitatea anterioara este mai

largita

corpul este plan-convex (fata ventrala este plata iar cea dorsala este convexa)

invelit la exterior de o cuticula cu spini recurenti

lungimea poate varia intre 0,7-1,5 cm

doua ventuze (orala sau bucala si ventrala) se deschid pe fata ventrala a viermelui

aparatul digestiv porneste de la ventuza orala si se continua cu faringe, esofag

care se bifurca in doua cecuri intestinale lungi, sinuoase, neavand ramificatii

secundare si terminandu-se orb (in fund de sac)

aparatul reproducator este de tip hermafrodit, incluzand urmatoarele componente

de baza: doi testicoli lobati (situati in regiunea posterioara), un uter de tip tubular,

incolacit si plin cu oua, ovarul, glandele vitelogene (situate in campurile laterale)

oul avand o lungime de 80-120 μm este ovoidal, operculat, asimetric, de culoare

galben-bruna; in momentul eliminarii este neembrionat


Ciclul biologic:

presupune existenta a doua gazde intermediare

evolutia externa are loc in mediul acvatic

ouale eliminate prin sputa sau materii fecale vor ajunge in mediul acvatic unde se

vor embriona timp de aproximativ trei saptamani evoluand spre stadiul de

miracidium (embrion ciliat)

miracidiumul va patrunde in prima gazda intermediara care este o molusca de apa

dulce (melc din genul Melania sau din Familia Pleurocercidae sau Thiaridae)

unde va trece prin urmatoarele stadii de evolutie: sporochist, redii, cercari

cercarul paraseste melcul si ajunge in cea de a doua gazda intermediara, un

crustaceu de apa dulce din genul Eriocheir (ex: E. japonicum), un crevete sau un

rac si evolueaza in stadiul de metacercar

omul si animalele (caine, pisica, tigru, leu etc) care vor constitui gazdele

definitive vor consuma crustaceele infectate cu metacercari in stare cruda sau

insuficient preparate termic si astfel vor dezvolta boala

odata ajuns in intestinul uman, sub actiunea sucurilor digestive metacercarul se

elibereaza din invelisuri, traverseaza peretele intestinal si ajunge in cavitatea

peritoneala. Din aceasta, va strabate diafragma si patrunde prin pleura in cavitatea

pleurala si ulterior in parenchimul pulmonar (bronsiile mici) unde se va dezvolta

viermele adult in aproximativ o luna de zile

ciclul evoulutiv dureaza 6-8 luni

ouale vor fi eliminate cel mai frecvent prin sputa sau prin materiile fecale

(datorita inghitirii sputei)

longevitatea helmintului in organismul uman: 10-20 ani


Aspecte de patogenitate:

Paragonimioza pulmonara:

formarea peretelui chistic (reactie tisulara de aparare)

infarctizarea si necroza tesutului pulmonar

pneumonie eozinofilica

bronhopneumonie cu vasculite si granuloame

metaplazia epiteliului bronsiolar

exotoxinele parazitare determina hemoliza si necroza, hiperemie si vasodilatatie

fibrozare si calcificare

Paragonimioza extrapulmonara:



cerebral (partea posterioara a creierului): leziuni solide, compacte sau chistice

maduva spinarii: leziuni de mielita transversa

cutanat: noduli subcutanati migratori, chisti retroauriculari


Tablou clinic: dominat de manifestari pulmonare si extrapulmonare

Paragonimioza pulmonara:

are o perioada de incubatie de 2-3 saptamani

debutul este insidios

faza acuta este caracterizata printr-un sindrom pleuro-pulmonar (febra,

limfoadenopatie generalizata, dureri toracice, tuse cu expectoratie ruginie,

dispnee), semne de bronsita, focare de pneumonie, pleurezie exudativa. Dupa 2-3

saptamani de evolutie se poate instala o stare de toxemie caracterizata prin febra

ridicata, tuse cu expectoratie purulenta si striuri sanghinolente, dureri toracice. In

aceasta faza pacientul prezinta leucocitoza cu eozinofilie.

faza cronica evoluand cu simptomatologia unei bronsite cronice sau bronsiectazii;

poate duce la insuficienta respiratorie cronica sau insuficienta cardiaca dreapta

Paragonimioza extrapulmonara:

cerebrala (mai frecventa la copii, tineri) poate evoulua sub forma unei meningoencefalite

a maduvei spinarii: se poate manifesta ca o paraplegie spastica sau mielita

transversa

abdominala: dureri abdominale, diaree

cutanata: ulceratii, noduli

alte localizari

Paragonimioza generalizata:

forma grava

limfadenopatie generalizata

suferinta pluriorganica

mai frecventa in randul pacientilor cu status imunitar deficient


Prognostic:

in invaziile mai putin intense este favorabil in cazul administrarii unui tratament

precoce

in invaziile masive este rezervat

in forma cerebrala este foarte sever


Diagnostic:

date epidemiologice, clinico-radiologice

confirmare prin teste serologice: ELISA, imunoblot, RFC, imunoelectroforeza etc

evidentierea oualor caracteristice prin examenul parazitologic al sputei, materiilor

fecale, lichidului de spalatura gastrica sau al tesutului bioptic

paragonimioza cerebrala: evidentierea parazitilor sau al oualor in materialul

bioptic

metode radiologice imagistice: radiologie pulmonara, CT

leucograma: leucocitoza moderata, eozinofilie (20-30%)


Tratament:

specific: Praziquantel (de electie) 25 mg/kg corp, de trei ori pe zi, timp de 2-3 zile

simptomatic si patogenic: corticosteroizi, diuretice, anticonvulsivante

chirurgical (forme cerebrale)

suprainfectii: antibiotice


Epidemiologie:

biohelmintioza

transmitere pe cale orala (consum de crabi, creveti sau raci in stare cruda sau

insuficient preparati termic)

20 milioane persoane sunt suspicionate a fi infectate in China

global exista trei focare endemice principale: Asia (in special China, Coreea,

Japonia), Africa (indeosebi de vest), America (de Nord, centrala si de Sud)



sursele de infectie sunt reprezentate de gazdele definitive care elimina ouale in

special prin sputa dar si prin materiile fecale

receptivitatea este universala dar s-a constatat o incidenta mai crescuta la grupa de

varsta 25-35 ani si la sexul masculin


Masuri profilactice:

evitarea contaminarii apelor cu produse patologice (sputa, materii fecale)

evitarea consumului de crabi, creveti sau raci cruzi sau insuficient preparati termic

educatia sanitara a populatiei

depistarea si tratarea persoanelor infectate

chimioprofilaxie cu Bithionol


Fasciolopsidoza

Sinonime: fascioloza intestinala, distomatoza intestinala

Etiologie: Fasciolopsis buski (Opistorchis buski), agentul etiologic al acestei parazitoze

intestinale este un vierme plat din Increngatura Plathelminthes, clasa Trematoda, familia

Fasciolidae, genul Fasciolopsis


Morfologie:

este cel mai mare trematod intestinal care paraziteaza omul

corpul are un aspect foliaceu

lungimea variaza intre 2 si 7,5 cm

este mai larg spre extremitatea posterioara

la exterior prezinta o cuticula cu spini

prezinta doua ventuze: orala si ventrala

aparatul digestiv incepe de la ventuza orala si se continua cu faringe, esofag -

care se bifurca in doua cecuri intestinale, simple si sinuoase, fara ramificatii

aparatul reproducator, de tip hermafrodit, prezinta urmatoarele componente

majore: doua testicole ramificate, situate unul inaintea celuilalt si ocupand campul

median; ovarul (glanda germigena) si uterul lung si incolacit, ambele situate in

campul median anterior; glandele vitelogene, voluminoase si situate in campurile

laterale

ouale sunt mari, cu lungimea varind intre 130-140 μm, mai largi la mijloc si

efilate spre extremitati. Sunt de culoare galbena, transparente, prezinta o coaja

subtire, operculate la una dintre extremitati; neembrionate in momentul eliminarii

pe sol

Ciclul biologic:

viermele adult elibereaza prin materiile fecale 10 000-25 000 de oua care se pot

embriona doar in mediul acvatic unde dau nastere la miracidium

miracidiumul isi continua dezvoltarea doar in corpul gazdei intermediare

obligatorii care este un melc de apa dulce din genul Planorbis (Segmentina)

(ex: Planorbis hemisphaerulus)

in corpul melcului va trece prin stadiile de sporochist, redie-mama, redii-fiice,

cercari

cercarul paraseste corpul melcului, se inchisteaza si se transforma in metacercar

(forma infectanta pentru gazda definitiva, omul sau porcul)

metacercarul se ataseaza pe fructele unor plante acvatice comestibile cum ar fi

bambusul de apa, hiacintul de apa, castanul de apa

omul se infecteaza prin consumul acestor plante/fructe neprelucrate termic

metacercarul ajunge in duodenul gazdei definitive si elibereaza larva care se va

atasa de mucoasa intestinala si se va matura in aproximativ o luna si jumatate

Aspecte de patogenitate:



viermele va exercita o actiune mecanica si toxica asupra mucoasei peretelui

intestinal

poate produce ulceratii, hemoragii, suprainfectii (abces), obstructie intestinala

determina secretie excesiva de mucus

consecinta va fi malabsorbtia alimentelor care poate duce la malnutritie, emaciere

si casexie

perturbarea absorbtiei vitaminei B12 va determina anemie

reactii alergice

edem generalizat (formele severe)

Tablou clinic:

incubatia poate dura de la cateva saptamani la cateva luni

perioada de stare: in cazul infectiilor cu numar redus de helminti boala evolueaza

asimptomatic, subclinic sau cu manifestari discrete iar in situatia unor infectii

masive fenomenele clinice vor fi prezente

simptomatologia este data de perturbarea motricitatii si actiunii secretorii a

tubului digestiv avand ca si consecinta functionarea defectuoasa a digestiei si

asimilarii alimentelor

este dominat de fenomene digestive si alergice

tulburari digestive: dureri abdominale coilicative, greturi, varsaturi, inapetenta,

diaree (profuza, cu alimente nedigerate in infectiile masive)

febra

manifestari alergice (caracteristice infectiilor masive): edeme cutanate, ascita

anemie

cazuri grave: stare de toxemie, casexie, afectare cardiaca, deces

Complicatii: ulceratii, suprainfectii, ocluzie intestinala

Prognostic: in formele severe si in absenta instituirii tratamentului adecvat este rezervat

iar in formele benigne este favorabil

Tratament:

specific: Praziquantel (de electie) 25 mg/kg corp oral, de trei ori pe zi, o singura zi

alte preparate eficiente: Niclosamid oral, doza unica de 2 g sau Tetracloretilen

oral, doza unica de 0,1 ml/kg corp

patogenetic si simptomatic: reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica,

corectarea anemiei si a hipoglobulinemiei, corticosteroizi

chirurgical (ocluzie intestinala)

antibiotice (suprainfectie)

antispastice, antialgice

Epidemiologie:

biohelmintioza, zoonoza

raspandire in Asia (sudul Chinei, Taiwan, Thailanda, Japonia, Filipine, Malaiezia)

rezervorul de infectie este reprezentat de gazdele definitive: omul, porcul si mai

rar, cainele

transmiterea infectiei se face pe cale digestiva prin consum de fructe sau bulbi ai

plantelor acvatice contaminate cu metacercari

copii cu varsta sub cinci ani si femeile sunt mai susceptibili de a contracta infectia

Masuri profilactice:

plantele si fructele acvatice se vor consuma numai dupa o prealabila tratare

termica sau mentinere in solutie NaCl 5-20% timp de 2-3 ore

protectia apelor contra poluarii

fierberea si filtrarea apei

combaterea molustelor

depistarea si tratarea bolnavilor

educatia sanitara a populatiei