STUDIU DE CAZ LA S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

1. Prezentarea societatii comerciale

1.1. Date de identificare ale firmei

S.C. MOBILA-ALIN S.R.L. este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata cu sediul in Reghin, str. Apalinei, nr. 122, jud.Mures.

Este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J26/1774/1994, avand Codul Unic de Inregistrare 7078066.

Societatea comerciala are un asociat unic in persoana domnului COTOI CALIN.

In prezent societatea comerciala are un capital social de 36.500 RON.

Societatea comerciala s-a infiintat in anul 1994, principalul obiect de activitate fiind productia de picioare de mobilier si alte semifabricate. Cu timpul, prin extinderea atelierelor, utilajelor si halelor de productie, obiectul de activitate s-a diversificat, producand in prezent: picioare de mobilier, schelete de canapele, scaune si mobilier tapitat.

Imaginea de mai jos surprinde cateva produse realizate in cadrul societatii.

1.2. Scurt istoric al societatii

Pe parcursul existentei sale S.C. MOBILA-ALIN S.R.L. a cunoscut mai multe schimbari care au constat in schimbarea denumirii, schimbarea asociatiilor si majorarea capitalului social.

In cele ce urmeaza vom puncta succint cele mai importante modificari care au influentat existenta S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

In data de 29.12.1994 ia fiinta S.C. VUNVULEA IMPEX S.R.L., cu sediul in Tg. Mures, str. Rodniciei, nr. 32, ap. 6, jud. Mures fiind condusa de asociatul unic VUNVULEA VIOREL. Capitalul social subscris si varsat la infiintare este de 100.000 ROL (10 RON), divizat in 10 parti sociale a cate 10.000 ROL fiecare, echivalentul a 1 RON/actiune.

La 23.01.1998 se modifica capitalul social al S.C. VUNVULEA IMPEX S.R.L, in sensul majorarii acestuia la 100.000 lei (510 RON) prin aportul in numerar al asociatului unic COTOI MAFTEI DAN. Astfel capitalul social este divizat in 51 de parti sociale, fiecare in valoare de 100.000 lei (10 RON). Tot la aceasta data asociatul unic COTOI MAFTEI DAN hotaraste cesionarea integrala a partilor sociale unui nou asociat COTOI CALIN care devine asociatul unic al societatii si administratorul acesteia. De asemenea se mai modifica si denumirea societatii in S.C. COLIRADAN IMPEX S.R.L. si obiectul principal de activitate care va fi: 3611 - productia de scaune; 3612 - productia mobilierului pentru birou si magazine; 3614 - productia altor tipuri de mobilier; 3630 - fabricarea instrumentelor muzicale.

In data de 18.07.2003 se majoreaza capitalul social la 100.000.000 lei (10.000 RON). Capitalul social se va divide in 1.000 parti sociale, in valoare de 100.000 lei (10 RON), toate apartinand asociatului unic COTOI CALIN.

La data de 21.12.2004 se majoreaza din nou capitalul social la 36000.000 lei (36.500 RON).

Ultima modificare facuta este schimbarea numelui in S.C. MOBILA-ALIN S.R.L., iar sediul societatii este in Reghin, str. Apalinei, nr. 122, jud.Mures.

1.3. Organigrama S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

In continuare este prezentata organigrama societatii comerciale MOBILA-ALIN S.R.L.

Figura nr. 1 - Organigrama S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

2. Situatia creditelor la S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

Societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. se numara printre unitatile producatoare de mic mobilier si schelete de canepele, cu valorificare in special la export.

Datorita cererilor pietei si dorintei de diversificare si extindere a activitatii, societatea a recurs, la construirea unei hale in cadrul careia sa produca tapiterie pentru a realiza produsul finit (canapele si fotolii tapitate).

Acest proiect de investitii a fost demarat in luna iunie 2003 cand s-a achizitionat, prin intermediul firmei S.C. INTERLEASING S.R.L., o hala industriala din Germania, cu structura de rezistenta si panouri metalice cu o suprafata de 2.500 mp.

In perioada 26.06.2003 - 02.08.2003 s-a procedat la demontarea acestei hale, in regie proprie, si transportarea ei. Tot in regie proprie s-a efectuat montarea scheletului metalic, acesta fiind finalizat pana la data de 30.08.2003.

Pentru a putea finaliza hala, societatea comerciala a procedat la achizitionarea de invelitoare pentru scheletul metalic (existent), constand din pereti si acoperis din panouri de tip sandwich.

Facem precizarea, de la bun inceput, ca toate datele ce vor fi prezentate in continuare au fost transformate in RON pentru a nu se creea confuzii in ceea ce priveste moneda utilizata si pentru a se putea urmari mai usor calculele.

Costurile totale aferente achizitiei invelitorii pentru sheletul metalic au fost in suma de 358.785 RON din care:

Cost invelitoare hala inclusiv transport: 301.500 RON;

TVA aferent 57.285 RON.

Finantarea acestei investitii s-a realizat in felul urmator:

Aport propriu: 54.785 RON;

Credit pentru investitii: 304.000 RON.

Societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. a apelat la Banca Comerciala Romana care i-a acordat, in data de 27.02.2004, un credit, in valoare de 304.000 RON, pe o perioada de 5 ani cu o dobanda anuala de 24%.

In data de 07.09.2004 societatea comerciala mai contracteaza un credit pentru investitii, de la Banca Comerciala Romana, in valoare de 100.000 RON, pe o perioada de 4 ani cu o dobanda anuala de 24%. Acest credit a fost utilizat pentru cheltuieli cu materiale si manopera pentru turnarea pardoselii din beton la hala tapiterie canapele.

In continuare propunem analizarea impactului pe care la avut contractarea acestor credite asupra performantelor economice ale intreprinderii.

Pentru inceput vom prezenta in tabelul nr. 1 structura capitalurilor proprii si a datoriilor societatii comerciale MOBILA-ALIN S.R.L in perioada 1999 - 2005, atat in marime absoluta cat si ponerea fiecarui element in totalul capitalurilor proprii si datoriilor.

Tabel nr. 1 - Situatia capitalurilor proprii si datoriilor (RON)

Pentru o mai buna vizualizare in figura nr. 2 am procedat la reprezentarea grafica a datelor din tabelul de mai sus.

Figura nr. 2 - Reprezentarea grafica a situatiei capitalurilor proprii si datoriilor la

S.C. M OBILADALIN S.R.L in perioada 1999 - 200

Din datele de mai sus se poate observa ca in perioada 2000 - 2003 societatea comercila MOBILA-ALIN S.R.L nu a apelat la credite pe termen lung, structura pasivelor societatii fiind compusa doar din capitaluri proprii si datorii mai mici de 1 an.

Pe intreaga perioada analizata capitalurile proprii au detinut ponderea cea mai mare in structura pasivelor.

3. Analiza financiara a societatii

3.1. Ratele de structura ale pasivului

Pentru o mai buna intelegere a indicatorilor care urmeaza a fi calculati in continuare, in tabelul nr. 2, sunt prezentate principalele elemente pe baza carora s-au efectuat calculele.

Tabel nr. 2 - Principalele elemente de capitaluri proprii si datorii

In figura nr. 3 este prezentata dinamica capitalurilor proprii si datoriilor societatii comerciale MOBILA-ALIN S.R.L in perioada 1999 - 200

Figura nr. 3 - Dinamica pasivului (RON)

Din aceasta reprezentare se poate observa ca evolutia societatii a cunoscut un trend ascendent pe intreaga perioada analizata. Cea mai accentuata crestere s-a inregistrat in perioada 2004 - 2005 cand pasivul societatii a crescut de la 2.117.261 RON la 450.556 RON (s-a dublat). Aceasta crestere spectaculoasa s-a datorat majorarii capitalului social, a rezervelor, datoriilor si profitului realizat in anul 200 Creditul contractat de societatea comerciala in anul 2005 a fost unul din factorii care au influentat aceasta crestere.

Rata stabilitatii financiare

Reprezinta ponderea capitalurilor permanente in totalul pasivelor.

Capitalurile permanente se determina adunand datoriile pe termen lung la capitalurile proprii si semnifica sursa de finantare pe termen lung a societatii comerciale.

In continuare sunt prezentate valorile obtinute in urma calculelor.

Din datele rezultatele in urma calculelor se observa ca valorile ratei stabilitatii financiare se incadreaza in intervalul 51,34% - 66,70%. Cea mai scazuta valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2000, iar cea mai ridica valoarea  s-a inregistrat in anul 2001.

Avand in vedere ca valoarea standard pentru acest indicator este de 50%, apreciem o stabilitate financiara normala pentru intreaga perioada analizata.

Evolutia ratei stabilitatii financiare se poate observa in figura nr. 4

Figura nr. 4 - Evolutia ratei stabilitatii financiare

Rata autonomiei financiar globale

Reprezinta ponderea capitalurilor proprii in totalul pasivelor.

Rata mai este cunoscuta si sub denumirea de solvabilitate patrimoniala. Cu cat resursele proprii de finantare sunt mai ridicate cu atat societatea comerciala este considerata ca avand un grad de autonomie ridicat.

Pentru perioada analizata s-au obtinut urmatoarele rezultate.

Datorita faptului ca in perioada 2001 - 2003 societate nu a avut datorii pe termen lung, capitalurile permanente sunt egale cu capitalurile proprii si prin urmare valorile celor doua rate calculate mai sus sunt aceleasi. In aceasta perioada societatea comerciala a avut cel mai ridicat grad de autonomie.

In figura numarul 5 se poate observa dinamica ratei autonomiei financiar globale inregistrata in perioada 1999 - 200

Figura nr. 5 - Evolutia ratei autonomiei financiar globale in perioada 1999 - 2005

Din aceasta figura se poate remarca faptul ca cel mai ridicat nivel al ratei autonomiei financiar globale s-a inregistrat in anul 2001 cand s-a atins nivelul de 66,7%.

Rata autonomiei financiar - economice la termen

Aceasta rata mai poarta denumirea de indicatorul capacitatii de imprumut si exprima aptitudinea societatii comerciale de a contracta imprumuturi in functie de structura sa financiara si capacitatea sa de autofinantare.

Valorile recomandate pentru acest indicator sunt cele mai mari de 50%. Asa cum se poate observa din datele de mai sus, s-au obtinut valori foarte bune pentru acest indicator. Aceste valori ne indica faptul ca societatea comerciala se finanteaza in special din capitaluri proprii, pe de o parte, iar pe de alta parte poate oricand sa apeleze la imprumuturi in conditii de maxima securitate financiara.

Din figura numarul 6 se poate observa dinamica ratei autonomiei financiar economice la termen in perioada 1999 - 200

Figura nr. 6 - Evolutia ratei autonomiei financiar economice la termen in perioada 1999 - 2005

Datorita faptului ca in perioada 2001 - 2003 societatea comerciala nu a avut datorii pe termen lung, capitalurile permanente au fost egale cu capitalurile proprii si prin urmare nivelul acestei rate a fost de 100%.

Rata de indatorare globala

Aceasta rata este inversul ratei autonomiei.

Cu cat aceasta rata este mai mica cu atat sansele de a putea contracta obligatii financiare noi sunt mai mari.

Din datele de mai sus se poate observa ca in anii 2004 si 2005 s-au inregistrat cele mai ridicate valori ale ratei de indatorare globala, acest lucru datorandu-se creditelor pe termen mediu si lung contractate de societate in aceasta perioada.

In figura numarul 7 este prezentata evolutia ratei de indatorare in perioada 1999 - 200

Figura nr. 7 - Dinamica ratei de indatorare globala

Din datele prezentate mai sus se poate remarca faptul ca cea mai mica valoare a acestei rate s-a inregistrat in anul 2001 (33,3%), iar cea mai ridicata valoare s-a inregistrat in anul 2005 (59,19%).

3.2. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment

Prin fondul de rulment se evidentiaza echilibrul financiar dintre alocarile (nevoile) permanente in active cu durata mai mare de un an si sursele permanente de capitaluri proprii si imprumutate. Fondul de rulment se determina ca diferenta intre capitalurile proprii si imprumutate pe termen lung si imobilizarile nete. Conform principiilor financiare este bine ca o societate comerciala sa-si finanteze activele imobilizate din sursele proprii si din surse imprumutate pe termen lung.

La societatea comerciala MOBILA-ALIN fondul de rulment pentru perioada analizata are urmatoarele valorii :

Tabel nr. 3 - Fondul de rulment (RON)

Valorile pozitive obtinute evidentiaza existenta echilibrului financiar pe termen lung ceea ce denota faptul ca activele imobilizate au fost finantate din capitalurile proprii.

In figura nr. 8 este prezentata evolutia fondului de rulment in perioada 1999 - 200

Figura nr. 8 - Dinamica fondului de rulment

In anul 2004 se observa o diminuare considerabila a fondului de rulment cauzat de investitiile facute in realizarea halei pentru tapiterie ceea ce a condus la majorarea activelor imobilizate si in consecinta la diminuarea fondului de rulment.

Nevoia de fond de rulment

Echilibrul financiar pe termen scurt, dintre alocarile ciclice in stocuri si creante, si sursele ciclice din decalajele de plati catre terti, este evidentiat de nevoia de fond de rulment, care se obtine scazand datoriile pe termen scurt din activele circulante (exclusiv disponibilitatile in conturile de trezorerie).

In tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile necesarului de fond de rulment pentru perioada analizata.

Tabel nr. 4 - Necesar de fond de rulment (RON)

In figura nr. 9 este prezentata evolutia necesarului de fond de rulment.

Figura nr. 9 - Dinamica necesarului de fond de rulment

Din acest grafic se poate observa o dinamica oscilanta a necesarului de fond de rulment la S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

In anul 2003 s-a inregistrat un fond de rulment negativ de -178.332 RON. Aceasta valoare negativa este datorata faptului ca stocurile au avut ca sursa de finantare resursele atrase de la furnizori si prin urmare nu este necesar fond de rulment pentru a finanta activitatea de exploatare.

Trezoreria neta

Echilibrul financiar general este surprins prin trezoreria neta, respectiv prin diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, asa cum este prezentat in dinamica in tabelul nr.

Tabel nr. 5 - Trezoreria neta (RON)

In figura numarul 10 este prezentata evolutia trezorerie nete in perioada 1999 - 200

Figura nr. 10 - Dinamica trezoreriei nete

Societatea comerciala a inregistrat pe intreaga perioada analizata o trezorerie neta pozitiva ceea ce semnifica faptul ca nu a avut goluri de trezorerie.

In anul 2003 se inregistreaza cea mai ridicata valoare a trezoreriei nete, adica 29529 RON. In anul 2004 se observa o diminuare semnificativa a trezorerie neta ca urmare a platilor facute pentru realizarea investitiilor concretizate in constructia halei pentru tapiterie.

Disponibilitatile banesti trebuie antrenate in activitatea de exploatare sau in activitatea de finantare in vederea realizarii de profit.

Disponibilitatile banesti foarte ridicate pot fi considerate un element negativ.

3.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Analiza lichiditatii

Lichiditatea reflecta capacitatea de plata a unei firme pe termen scurt.

Lichiditatea globala

Arata capacitatea intreprinderii de a mobiliza resurse pe termen scurt (stocuri, creante, disponibilitati banesti) pentru achitarea obligatiilor exigibile pe termen scurt.

Lichiditatea globala se determina raportand activele circulante la datoriile pe termen scurt.

In cadrul activelor circulante se includ activele care sunt fie numerar sau echivalente de numerar cu utilizare nerestrictionata, fie sunt detinute pe termen scurt sau pentru comercializare si care se asteapta a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilantului, fie se asteapta a fi realizate, consumate sau vandute in cursul normal al ciclului operational de exploatare. Activele circulante se compun din stocuri, creante si conturi asimilate si active de trezorerie (disponibilitati si titluri de plasament).

Datoriile pe termen scurt sau pasivele curente, reprezinta pasive exigibile pe termen scurt, in termen de 12 luni de la data bilantului sau care se asteapta a fi achitate in cusul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii. Pasivele curente se compun din datorii de exploatare si in afara exploatarii, nefinanciare (furnizori, datorii catre salariati etc.) si pasivele de trezorerie (creditele de trezorerie si solduri creditoare ale conturilor curente la banci).

In general, este considerata favorabila o marime peste 150% care exprima capacitatea firmei respective de a sustine operatiile sale pe termen scurt.

In figura numarul 11 este prezentata evolutia lichiditatii globale in perioada 1999 - 200

Figura nr. 11 -Dinamica lichiditatii globale in perioada 1999 - 2005

Din datele prezentate mai sus se poate observa o depreciere a lichiditatii generale care poate fi datorata urmatoarelor motive:

Cresterea nivelului stocurilor, ceea ce insemna imobilizarea unei parti semnificative din lichiditati in stocuri. Trebuie acordata o atentie deosebita valorii stocurilor deoarece poate aparea situatia in care valoarea contabila a stocurilor sa fie mult diferita de valoarea cu care pot fi valorificate. Pentru a elimina impactul stocurilor in determinarea lichiditatii firmei se calculeaza Lichiditatea intermediara.

Un nivel foarte ridicat al creantelor, ceea ce poate duce la o criza de lichiditati in cazul in care o parte din clienti au probleme financiare sau sunt rau intentionati. Cum se poate observa din datele prezentate in bilanturile societatii comerciale MOBILA-ALIN, niveul creantelor se inscrie pe un trend ascendent, detinand cea mai ridicata pondere in totalul activelor circulante.

Un nivel prea ridicat al disponibililului, releva un management prea conservator, prea prudent, neutilizand la maxima lor eficienta resursele financiare, element care poate afecta profitabilitatea pe termen lung a firmei.

Daca numitorul este excesiv de mic, pot fi identificate probleme care provoaca reducerea perioadei de plata a furnizorilor, legate de:

Putere de negociere foarte mare a furnizorilor, explicata de dependenta de anumiti furnizori, de o situatie de monopol sau oligopol pe piata de aprovizionare;

Dependenta ridicata de lantul de distribuitori;

Ponderea ridicata a unor furnizori de utilitati, care impun conditii de plata dezavantajoase (de exemplu plata in avans a consumurilor sau plata intr-un termen extrem de scurt).

Lichiditatea intermediara

Aceasta rata mai este intalnita in literatura de specialitate sub denumirea de: lichiditatea redusa, testul acid sau rata lichiditatii partiale.

Reflecta capacitatea societatii de a-si achita datoriile curente pe seama activelor concretizate in creante si trezorerie.

Rationamentul pentru care sunt eliminate stocurile din activele circulante in cazul acestei rate este acela ca transformarea lor in cash este de mai lunga durata decat a elementelor ramase la numitor.

In urma calculelor s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Valoarea recomandata pentru acest indicator este cuprinsa intre 50% - 100%. Semnificatia lichiditatii intermediare poate fi mai bine inteleasa daca este insotita de o analiza a vechimii creantelor si a capacitatii de plata si sanatatii financiare a clientilor care au restante mari la plata.

In figura numarul 12 este prezentata evolutia lichiditatii intermediare.

Figura nr. 12 - Dinamica lichiditatii intermediare in perioada 1999 - 2005

Se poate observa ca doar in anii 1999 si 2003 s-au obtinut valori mai mici decat cele recomandate. In general societatea inregistreaza o lichiditate intermediara foarte buna.

Cea mai ridicata valaore s-a obtinut in anul 2004 cand lichiditatea intermediara a fost de 72,80%.

Lichiditatea imediata

Se determina raportand disponibilitatile banesti la datoriile pe termen scurt. Disponibilitatile reprezinta sume ce pot fi mobilizate imediat in intreprindere.

Datele obtinute in urma calculelor sunt prezentate mai jos.

Pentru acest indicator nu se cunosc standarde unanim acceptate deoarece lichiditatea imediata depinde de activitatea firmei analizate.

Dinamica lichiditatii imediate poate fi observata in figura numarul 13

Figura nr. 13 - Dinamica lichiditatii imediate

Din acest grafic se poate observa ca cel mai ridicat nivel al acestei rate s-a inregistrat in anul 2000 cand a atins nivelul de 17.17%, iar cel mai scazut nivel (0,75%) s-a inregistrat in anul 2003.

Analiza solvabilitatii

Solvabilitatea reflecta capacitatea de plata a agentului economic pe termen mediu si lung. Cum analiza valorii firmei prin metode finanicare face apel la previziuni pe un interval mediu si lung cuprins intre 3 - 10 ani, indicatorii de solvabilitate sunt mai relevanti decat cei de lichiditate, intru cat solvabilitatea pe termen scurt a firmei, respectiv lichiditatea sa, este in continua schimbare. Riscul este vazut ca o expresie a volatilitatii si incertitudinii incasarilor de numerar ale firmei raportate la platile pe care le are de facut aceasta si care au un grad ridicat de certitudine si situare in timp.

Aceste rate sunt foarte importante pentru ca permit analistului sa aprecieze oportunitatea previzionarii finantarii prin imprumuturi bancare, intr-o anumita perioada, si sa dimensioneze aceste datorii financiare precum si costul aferent (dobanzi).

Solvabilitatea patrimoniala

Arata ponderea capitalurilor proprii in total pasive. Interpretarea sa trebuie facuta in contextul industriei din care face parte firma si al specificului economiei nationale.

O marime de 50% poate fi considerata normala, in timp ce valori sub 35% reprezinta un semnal de alarma in ceea ce priveste capacitatea de a contracta noi imprumuturi. Se observa ca valorile obtinute in urma calculelor se incadreaza in jurul valorii de 50% ceea ce semnifica faptul ca exista premise favorabile ca intreprinderea sa poata contracta credite bancare.

In figura numarul 14 se poate observa dinamica solvabilitatii patrimoniale a societatii comerciale in perioada 1999 - 200

Figura nr. 14 - Dinamica solvabilitatii patrimoniale

Solvabilitatea financiara

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate si active circulante.

Valorile recomandate pentru aceasta rata sunt cele mai mari de 150%.

Societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. a inregistrat o solvabilitate financiara foarte buna pe intreaga periaoda analizata. Punctul maxim s-a inregistrat in anul 2001 cand solvabilitatea finanicara a ajuns la nivelul de 300,30 %. Acest lucru demonstreaza ca agentul economic are capacitate de plata pe termen lung.

In figura numarul 15 este prezentata dinamica solvabilitatii financiare comparativ cu valoarea standard pentru acest indicator.

Figura nr. 15 - Dinamica solvabilitatii financiare

3.4. Analiza rentabilitatii

Analiza rentabilitatii presupune analiza rezultatului din exploatare, a rezultatului financiar, a rezultatului extraordinar, a rezultatului brut, rezultatului net si a ratelor de rentabilitate.

Rezultatul exploatarii

Rezultatul din exploatare se determina scazand cheltuielile de exploatare din veniturile din exploatare.

La societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. in perioada 1999 - 2005 s-au obtinut urmatoarele rezultate din exploatare (tabel nr. 6)

Tabel nr. 6 - Rezultatul din exploatare

Pentru a se putea observa mai bine evolutia rezultatelor din exploatare, in continuare vom reprezenta grafic aceste date (fig. nr.16).

Figura nr. 16 - Dinamica rezultatului din exploatare

Din figura de mai sus se poate observa ca in anul 2003 s-a inregistrat cel mai scazut nivel al rezultatului exploatarii respectiv 43.036 RON, dupa care profitul societatii a inregistrat valori tot mai ridicate, in anul 2005 atingandu-se nivelul maxim de 630.943 RON.

Rezultatul financiar

Acest rezultat se obtine dupa deducerea din veniturile financiare a cheltuielilor financiare. In tabelul nr. 7 vom prezenta valorile rezultatelor financiare obtinute de S.C. MOBILA-ALIN S.R.L. in perioada 1999 - 2005

Tabel nr. 7 - Rezultatul financiar

Din datele prezentate se poate observa ca pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat pierdere financiara deoarece cheltuielile financiare au depasit nivelul veniturilor financiare.

Rezultatul extraordinar

Acesta se obtine scazand cheltuielile extraordinare din veniturile extraordinare.

In tabelul urmator sunt prezentate rezultatele extraordinare obtinute de societatea comerciala.

Tabel nr. 8 - Rezultatul extraordinar

In urma calculelor se observa ca in perioada 1999 - 2002 s-a obtinut pierdere extraordinara, iar in perioada 2003 - 2005 rezultatul este 0, pentru ca nu s-au inregistrat nici venituri nici cheltuieli extraordinare.

Rezultatul brut

Se obtine prin adunarea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar si rezultatului extraordinar. Reprezinta profitul sau pierderea din intreaga activitate.

In cazul societatii MOBILA-ALIN S.R.L., in perioada 1999 - 2005 s-au obtinut urmatoarele rezultate brute.

Tabel nr. 9 - Rezultatul brut

Din datele prezentate in tabelul numarul 9 se observa ca desi s-a inregistrat pierdere financiara si extraordinara, rezultatul din exploatare acopera aceste pierderi si in final s-a obtinut profit brut pe intreaga perioada analizata.

Rezultatul net

Se obtine dupa scaderea impozitului pe profit din profitul brut. Profitul realizat va fi repartizat conform destinatiilor legale.

In tabelul nr. 10 sunt prezentate rezultatul brut, impozitul pe profit si rezultatul net realizate de S.C. MOBILA-ALIN S.R.L. in perioada 1999 - 200

Tabel nr. 10 - Rezultatul net

Din datele prezentate se poate concluziona ca societatea comerciala a obtinut profit net in fiecare an, iar dinamica rezultatului net este prezentata in figura nr. 17.

Figura nr. 17 - Rezultatul net

Din grafic se observa o evolutie oscilanta a profitului net pe intreaga perioada analizata. Cel mai scazut nivel s-a inregistrat in anul 2003. Acest lucru se datoreaza cheltuielilor din exploatare foarte mari inregistrate. In anul 2001 profitul net a inregistrat cel mai ridicat nivel.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator important. Generic acesta indica nivelul veniturilor obtinute din activitatea de baza formata din productia vanduta si venituri din vanzarea marfurilor.

Valorile cifrei de afaceri inregistrate de societatea comerciala in perioada 1999 - 2005 sunt prezentate in continuare.

In figura nr. 18 este prezentata dinamica cifrei de afaceri in perioada 1999 - 200

Figura nr. 18 - Dinamica cifrei de afaceri

Din figura se observa ca cifra de afaceri a cunoscut o crestere continua pe intreaga perioada analizata.

Ratele rentabilitatii

a)          Rata rentabilitatii comerciale - aceasta arata ponderea profitului brut in cifra de afaceri.

In tabelul nr. 11 sunt prezentate valorile obtinute pentru perioada analizata.

Tabel nr. 11 - Rentabilitatea comerciala

Din datele prezentate mai sus se observa ca in perioada 2003 - 2005 s-au inregistrat valori foarte mici pentru rata rentabilitatii comerciale. Acest lucru se datoreaza faptului ca, desi, societatea comerciala a avut o cifra de afaceri foarte ridicata, profitul brut a inregistrat valori mici. Tendinta in care se inscrie indicatorii calculati mai sus, este una crescatoare, astfel obtinandu-se valori tot mai ridicate de la an la an.

In sustinerea celor prezentate mai sus, in continuare am recurs la reprezentarea grafica a evolutiei ratei rentabilitatii comerciale in perioada 1999 - 200

Figura nr. 19 - Evolutia ratei comerciale

b)          Rata rentabilitatii economice - reflecta gradul de utilizare si performantele activului intreprinderii in rezultatele obtinute.

Se obtine raportand profitul brut la total active. In tabelul nr. 12 sunt prezentate valorile obtinute.

Tabel nr. 12 - Rentabilitatea economica

Din datele prezentate mai sus se observa ca cel mai ridicat nivel al ratei rentabilitatii economice s-a inregistrat in anul 2003 cand a atins nivelul de 56,36%. Cel mai scazut nivel s-a inregistrat in 1999 adica 0,44 %. Acest lucru se datoreaza profitului brut mic inregistrat in acest an in comparatie cu nivelul activelor din acea perioada.

Pentru o mai buna vizualizare a acestor date in figura de mai jos am reprezentat grafic valorile inregistrate de rentabilitatea economice.

Figura nr. 20 - Evolutia rentabilitatii economice

Daca analizam figurile nr. 19 si 20 observam ca cele doua rate se inscriu pe acelasi trend si anume, in perioada 1999 - 2003 s-a inregistrat o scadere continua a rentabilitatii urmata de o redresare in perioada urmatoare.

c)          Rata rentabilitatii financiare - reflecta remunerarea capitalului propriu.

In tabelul nr. 13 se prezinta datele obtinute prin raportarea profitului net la capitalul propriu in perioada 1999 - 200

Tabel nr. 13 - Rentabilitatea financiara

Valoarea considerata satisfacatoare in cazul ratelor de rentabilitate este de 5%.

In urma analizei ratelor de rentabilitate calculate se observa ca doar pentru perioada 2003 - 2004 valorile obtinute au fost mai mici de 5%, prin urmare rezultatele obtinute se considera satisfacatoare.

Evolutia ratei rentabilitatii financiare se prezinta in continuare pentru a avea o imagine de ansamblu.

Figura nr. 21 - Evolutia rentabilitatii financiare

Capacitatea de autofinantare

Reprezinta potentialul financiar determinat de activitatea rentabila a societatii la sfarsitul unei perioade, destinat sa finanteze dezvoltarea viitoare (prin partea de profit destinata surselor proprii si fondului de rezerva) precum si mentinerea sau reinnoirea activelor fixe (prin amortizare). Capacitatea de autofinantare se obtine adunand la profitul net amortizarea.

Valorile obtinute in urma calculelor pentru capacitatea de autofinantare sunt prezentate in continuare.

Tabel nr. 14 - Capacitatea de autofinantare

In graficul urmator este prezentata evolutia capacitatii de autofinantare in perioada 1999 - 200

Figura nr. 22 - Dinamica capacitatii de autofinantare

Analiza rezultatelor intermediare

Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune care ofera un surplus de informatii fata de contul de profit si pierdere.

a)          Marja comerciala - reflecta surplusul de valoare peste costul marfurilor. In esenta marja comerciala reflecta adaosul comercial practicat de catre societatea comerciala.

b)          Productia exercitiului - reflecta totalitatea rezultatelor din vanzarea produselor, semifabricatelor, produselor reziduale, din prestarea de servicii, executarea de lucrari, venituri din productia stocata si venituri din productia imobilizata.

c)          Valoarea adaugata - reflecta surplusul de valoare peste costul materialelor, cheltuielilor prestate de terti, peste costul marfurilor.

d)         Excedentul brut din exploatare - indica fluxul net de numerar (cashflow-ul) din exploatare

In tabelul nr. 15 este prezentata formarea in cascada a rezultatului net.

Tabel nr. 15 - Soldurile intermediare de gestiune

Sintetic principalii indicatori calculati se prezinta in urmatorul tabel.

Tabel nr. 16 - Principalii indicatori

CONCLUZII

Lucrarea de fata isi propune o abordare a problematicii structurii creditelor bancare contractate de societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. din Reghin in perioada 2001 - 2005 si impactul acestora asupra performantelor economice.

In prima parte a lucrarii sunt tratate notiunile teoretice referitoare la problematica creditelor.

Creditul este angajamentul de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului de rambursare a sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept de plata a unei sume de bani.

Formele succesive pe care le-a imbracat creditul de-a lungul evolutiei sale istorice au fost: creditul juvenil, creditul camataresc, creditul comercial si creditul bancar.

In literatura de specialitate au fost enuntate o serie de teori referitoare la credit intre care amintim: teoria naturista, teoria expansionista si teoria creditului regelmentat.

Creditul poate fi structurat in trei conceptii fundamentale de definire si anume: credit de incredere, creditul ca forma a relatiilor de schimb, creditul ca expresie a creatiilor de redistribuire.

Au fost identificate cinci sfere ale creditului si anume: creditul comercial, creditul bancar, creditul obligatar, creditul ipotecar si creditul de consum.

Creditul comercial este acordat prin inscrisuri de credite specializate, cambii, etc ce permit transferul de creante si cedarea acestora catre alti beneficiari, in special banci sau societati financiare, devenind operante fata de noul beneficiar la temenul de plata consemnat.

Una din particularitatile creditului comercial este aceea ca nu sunt definite termenele de rambursare. In general, acest tip de creditare este intemeiat pe baza depozitelor compensatorii prin pastrarea disponibilitatilor in conturile bancare, existand in acest sens o posibila monitorizare permanenta si implicare cu acoperire a necesitatii prin redistribuirea depozitelor in cont curent constituite de alte intreprinderi.

In cadrul sistemului de creditare bancar se identifica urmatoarele forme: linia de creditare, linia de credit confirmata si linia de credit revolving.

Creditul obligatar este acea forma de creditare care se refera in principal la institutiile statului, la unitatile economice in calitate de debitori care emit obligatiuni angajand in acest sens o proportie de capital disponibil sub forma principala de dobanzi.

Afirmarea principala a creditului ipotecar este in special in domeniul imobiliar si presupune o conventie prealabila intre creditori si debitori.

Destinatia creditului de consum este in special pentru acoperirea diferitelor costuri privind bunurile si / sau serviciile, recreditarea creantelor cntractate in acest sens.

Unitatile bancare clasifica creditele in functie de standard, in observatie, indoielnic si pierdere.

Cand se vorbeste de credite nu se poate omite referirea la dobanda deoarece aceste doua elemente, credit - dobanda, sunt intr-o relatie fundamentala.

Nivelul ratei dobanzii este generat de economia de piata. Rata dobanzii se formeaza pe piata capitalurilor in functie de raportul dintre cerere si oferta de capital de imprumut.

Exista doua modalitati de calcul a dobanzii si anume: calculul dobanzi simple si calculul dobanzi compuse.

In momentul acordarii creditelor bancile au in vedere studierea de ansamblu a solicitantului de imprumut, situatia economica si financiara, bonitatea si capacitatea de rambursare a creditelor.

Analiza financiara urmareste sa puna in evidenta punctele tari si slabe ale gestiunii financiare si sa ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultatilor existente, dar si sa evalueze capacitatea intreprinderii de a-si asigura finantarea dezvoltarii.

In a doua parte a lucrarii este prezentat un studiu de caz la S.C. MOBILA-ALIN S.R.L. care contractat, in anul 2004, doua credite pentru investitii pentru terminarea unei hale.

In cadrul studiului s-a facut o analiza financiara a societatii pentru a se putea observa efectele acestor credite.

In urma analizarii structurii capitalurilor proprii si datoriilor se poate observa o crestere a datoriilor pe termen lung. Daca in perioada 2001 - 2003 societatea nu avea datorii pe termen lung, in 2004 aceste datorii reprezentau 16% din pasivul societatii.

Datoriile pe termen scurt reprezentau 49% din totalul pasivelor in 2003, nivelul acestora scazand in 2004 la 40%.

Capitalurile permanente au inregistrat o crestere semnificativa dupa contractarea creditelor. Astfel daca in 2003 acestea se ridicau la nivelul de 842.284 RON, in 2004 nivelul acestora creste la 1.270.073 RON, iar in 2005 la 2.831.409 RON.

Unul dintre cele mai importante efecte ale creditelor contractate de societate se transpune in cresterea spectaculoasa a cifrei de afaceri de la 2.129.207 RON in 2003, la 3.84527 RON in 2004 atingand nivelul maxim, in 2005, de 330.819 RON.

Fondul de rulment a inregistrat o diminuare semnificativa in anul 2004 datorata incorporarii halei realizate in cadrul activelor imobilizate. In 2005 se observa o apreciere a acestui indicator, inregistrandu-se cel mai ridicat nivel adica 128.022 RON. Acesta crestere se datoreaza in special cresterii nivelului capitalurilor permanente.

In urma analizei indicatorilor de solvabilitate si lichiditate se observa ca societatea comerciala are capacitate de plata atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Cel mai scazut nivel al rezultatului net s-a inregistrat in 2003 (3.981 RON). Acest lucru s-a datorat cheltuielilor foarte mari ocazionate de realizarea investitiei. In perioada urmatoare rezultatul net a cunoscut un trend ascendent, astfel in 2004 nivelul acestuia era de 54.580 RON, iar in 2005 de 377.677 RON.

Este foarte important analizarea rezultatului net in corelatie cu capacitatea de autofinantare si din acest motiv in graficul urmator este prezentata evolutia acestor indicatori in perioada 2003 - 200

Figura nr. 23 - Capacitatea de autofinantare (CAF) comparativ cu rezultatul net (RN)

Din acest grafic se paote observa tendinta de cresterea, atat a rezultatului net cat si a capacitatii de autofinantare, in perioada ce a urmat dupa contractarea creditelor.

Ratele de rentabilitate au cunoscut o imbunatatire continua in perioada 2004, 200 cea mai semnifictiva crestere inregistrandu-se la rentabilitatea financiara.

In urma analizei efctuate se desprinde concluzia ca societatea comerciala MOBILA-ALIN S.R.L. a facut eforturi deosebite pentru realizarea investitiei dorite.

Aceste eforturi se transpun in rezultatele foarte bune inregistrate in perioada urmatoare si produse de o foarte buna calitate pentru care se manifesta o cerere tot mai mare.

In imaginea de mai jos este prezentat unul dintre cele mai de succes produse ale societatii.

Anexa nr. 1 - Bilantul S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.

Anexa nr. 2 - Contul de profit si pierdere al S.C. MOBILA-ALIN S.R.L.