Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Referate categorii

Scheme publice de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii

Scheme publice de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii


Atentia crescanda acordata in ultimul deceniu intreprinderilor mici si mijlocii in majoritatea tarilor lumii, ca urmare a recunoasterii contributiei lor majore la dezvoltarea economica si a faptului ca sunt singurele generatoare de noi locuri de munca in economie, se reflecta in punerea la punct a numeroase scheme publice de finantare. La baza proiectarii si operationalizarii lor se afla doua conceptii sensibil diferite:

Scheme de finantare a IMM-urilor orientate pe baza de politici economice guvernamentale, care vizeaza atingerea anumitor obiective economice si sociale prin finantarea cu prioritate a anumitor categorii de firme. Adeptii unei asemenea abordari sunt japonezii1, care in prezent finanteaza preferential printr-o multitudine de scheme publice, intreprinderile mici care se dezvolta puternic si cu un mare potential de creare de locuri de munca.



Scheme de finantare a IMM-urilor centrate pe cerintele pietii, care isi propun sa furnizeze resurse financiare, dar in conditii identice sau foarte apropiate de cele ale pietii. Grija principala este sa nu se provoace distorsiuni in competitia pe piata, care sa avantajeze anumite categorii de firme. Aceste scheme, care prevad subsidii modeste ale costurilor finantarii IMM-urilor, au un rol sensibil mai redus in stimularea lor. In Europa, Germania si Marea Britanie au abordari care se apropie in mare masura de acest model, in perioada anterioara utilizand, insa, predominant precedenta abordare.

Pentru Romania, aflata in criza economica prelungita, cu o infrastructura  financiar bancara slab dezvoltata, cel mai util pentru economia nationala, populatie si sectorul de intreprinderi mici si mijlocii este o finantare pe baza de politici economice guvernamentale. In Romania schemele publice de promovare a finantarii IMM-urilor se pot divide, in principal, in patru categorii, asa cum se poate vedea in figura nr. 3.





Figura nr. 3. Principalele tipuri de scheme de finantare a IMM-urilor in Romania


Scheme de finantare prin granturi ofera, in anumite conditii, fonduri nerambursabile intreprinderilor mici si mijlocii. De regula, acestea au in vedere firmele din anumite ramuri ale economiei sau zone ale tarii. Cel mai adesea, se finanteaza investitii in echipamente si utilaje si, mai rar, in capital circulant. Principiul de baza al acordarii granturilor este coparticiparea financiara, in sensul alocarii de catre firma mica sau mijlocie a unei parti din fondurile necesare intregului proiect, in limita unor cote minime, expres precizata. Asemenea scheme au fost operationalizate prin intermediul unor fundatii – CRIMM, FIMAN – sau agentii guvernamentale – Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca - si ministere – Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale etc. Pentru perioada 2007-2013, in cadrul acordurilor de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, s-au prevazut cateva zeci de scheme publice de finantare a IMM-urilor, structurate in sapte programe operationale indicate in tabelul de mai jos.


Programe Operationale elaborate

Tabelul nr. 5


Nr. crt.

Programul Operational

Autoritate de management

Instrumente structurale

1

Programul Operational Sectorial pentru Transport

Ministerul Transporturilor (www.mt.ro)

FEDR, FC

2

Programul Operational Sectorial “Mediu”

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (www.mmediu.ro)

FEDR, FC

3

Programul operational Sectorial “Competitivitate”

Ministerul Economiei si Finantelor (www.mfinante.ro)

FEDR

4

Programul Operational Regional

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (www.mdlpl.ro)

FEDR

5

Programul Operational Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”

Ministerul Muncii, Familiei si egalitatii de Sanse (www.mmssf.ro)

FEDR

6

Programul Operational “Cresterea Capacitatii Administrative”

Ministerul Internelor si reformei Administrative (www.mai.gov.ro)

FSE

7

Programul Operational Asistenta tehnica

Ministerul Economiei si Finantelor (www.mfinante.ro)

FEDR

8

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR)

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (www.maap.ro)


Aceste programe sunt elaborate in cadrul unei viziuni unitare, structurata coerent in “Cadrul Strategic National de Reforma”, asa cum rezulta din figura nr. 8.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra schemelor publice de finantare pentru 2007-2013, in continuare prezentam schema elaborata de specialistii Ministerului Lucrarilor Publice si Locuintelor[1].





POS Competitivitate

POS Transport

POS Mediu

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operational Regional

PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative

PO Asistenta Tehnica

P1 – Un sistem productiv inova-tiv si eficient din punct de vedere ecologic

P2 – Cresterea competitivitatii prin cercetare, dezvoltare tehn-ologica si ino-vatie

P3 – Tehnologii de comunicare si informare (TCI)

P4 – Cresterea eficientei ener-getice si dezvol-tarea durabila a sectorului ener-getic

P5 – Asistenta Tehnica (AT)

P1- Moderni-zarea si dez-voltarea axelor prioritare TEN-T

P2 – Moderni-zarea si dez-voltarea infra-structurii de transport na-tionale, in afara axelor prioritare TEN-T

P3 – Moderni-zarea materia-lului de cale ferata dedicat calatorilor, pentru retelele de cale ferata nationala si TEN-T

P4 – Dezvolta-rea durabila a sectorului Transport

P5 – Asistenta Tehnica (AT)

P1 – Extinde-rea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

P2 – Dezvol-tarea sisteme-lor de management integrat al deseurilor si reabilitarea si-turilor conta-minate

P3 – Reabilita-rea sistemelor municipale de termoficare in zonele priori-tare selectate

P4 – Un sistem de mana-gement adecvat pentru pro-tejarea padurii

P5 – Dezvolta-rea infrastruc-turii adecvate  de prevenire a riscurilor natu-rale in zonele cele mai expuse la risc

P6 – Asistenta Tehnica (AT)

P1 – Educatie si formarea profesionala in sprijinul cres-terii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

P2 – Realizarea legaturilor intre invatarea continua si piata muncii

P3 – Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor

P4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

P5 – Promova-rea masurilor active de ocu-pare

P6 – Promova-rea incluziunii sociale

P7 – Asistenta Tehnica (AT)

P1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor

P2 – Imbuna-tatirea infra-structurii de transport re-gionale si locale

P3 – Imbuna-tatirea infra-structurii sociale

P4 – Consoli-darea mediului de afaceri re-gional si local

P5 – Dezvolta-rea si promo-varea durabila a turismului

P6 – Asistenta tehnica (AT)

P1 – Imbunata-tirea structurala si a proceselor ciclului de ma-nagement legat de politicile publice

P2 – Imbunata-tirea calitatii si eficientei servi-ciilor publice pe o baza des-centralizata

P3 – Asistenta tehnica (AT)

P1 – Sprijin pentru imple-mentarea in-strumentelor structurale si coordonarea programelor

P2 – Dezvol-tarea si sprijin viitor pentru Sistemul Unic de Management (SMIS)

P3 – Disemi-narea de infor-matii si pro-movarea instrumentelor structurale



P4 – Asistenta Tehnica (AT)


Figura nr. 8 – Cadrul Strategic de referinta pentru finantarile Uniunii Europene si Romaniei



Sistemul schemelor publice de finantare pentru 2007-2013

Tabelul nr. 6


Nr. crt.

Domeniu de interventie

POR

POS Competitivitate Economica

POS Transporturi

POS Mediu

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

PO Intarirea capacitatii administrative

PO Asistenta Tehnica

Planul National de Dezvoltare Rurala

1

Infrastructura de transport

X

Drumuri judetene si strazi urbane (axa prioritara 2)


X

Autostrazi si drumuri din reteaua TEN-T si drumuri nationale. Cai ferate din reteaua TEN-T. Porturi din reteaua TEN-T. Aeroporturi





X

Drumuri comunale si alte drumuri in interiorul comunelor dupa modul in care sunt clasificate in legislatia nationala

2

Sisteme de apa si canalizare

X

Proiecte individuale in cadrul planurilor integrale de dezvoltare, activitati eligibile in cadrul statiunilor turistice si balneoclimaterice si drumuri judetene si strazi urbane nefinantate prin POS Mediu (axa prioritara 1)



X

Proiecte regionale integrate, pe scara mare, in mediul urban si in unele aglomerari rurale, potrivit Master Planurilor regionale




X

Proiecte individuale la scara mica in localitati rurale neincluse in proiectele regionale finantate prin POS Mediu, cu exceptia statiunilor balneoclimaterice

3

Prevenirea inundatiilor




X

Lucrari asupra cursu-rilor de apa nationale efectuate de catre Ad-ministratia nationala Apele Romane




X

Lucrari asupra cursurilor mici de apa la nivel local

4

Protectia naturii




X

Planuri de manage-ment pentru siturile




X

Plati compensa-torii Natura 2000

5

Situri contaminate

X

Reabilitarea situ-rilor industriale poluate si prega-tirea pentru noi activitati (axa prioritara 4)



X

Inchiderea/reabilitarea ecologica a siturilor contaminate / poluate





6

Eficienta energetica si calitatea aerului


X

Sprijin pentru instalatiile mari de ardere care opereaza in cadrul Sistemu-lui Energetic National



X

Sprijin pentru insta-latiile mari de ardere, care opereaza in ca-drul sistemului local de incalzire





7

Energie regenerabila


X






X

8

Sprijin direct pentru intreprin-deri pentru in-vestitii produc-tive









A

Microintreprinderi (activitati de pro-cesare a produse-lor agricole si silvice)








X

Procesarea pro-duselor agricole si silvice, pe intreg teritoriul

B

Microintreprinderi (cu exceptia acti-vitatilor de proce-sare a produselor agricole si silvice)

X

In zone urbane, cu exceptia intre-prinderilor high-tech si spin-off  (axa prioritara 4)

X

Intreprinderi high-tech si spin-off, indiferent de localizare






X

In zonele rurale, cu exceptia intre-prinderilor high-tech si spin-off

C

Intreprinderi mici si mijlocii

X

IMM-uri din domeniul turis-mului (axa prio-ritara 5)

X

Investitii in productie, cu exceptia procesarii produselor agricole si silvice



X

Instruire core-lata cu dome-niile sprijinite prin POS Competitivitate Economica



X

Investitii in pro-ductie pentru procesarea pro-duselor agricole si silvice

D

Intreprinderi mari


X

Investitii in pro-ductie, cu exceptia procesarii produselor agri-cole si silvice







9

Consultanta









A

IMM-uri si microintreprinderi


X







B

Potentiali intreprenori





X



Abilitati intre-prenoriale si manageriale,cu exceptia dome-niilor agricol si silvic



X

Consultanta spe-cifica pentru: procesarea pro-duselor agricole si silvice, agri-cultura ecologica specifica

12

Structuri de suport pentru afaceri









A

Infrastructura pentru afaceri, cu exceptia parcuri-lor stiintifice si tehnologice

X

Infrastructura de afaceri de dimen-siuni regionale si locale (axa prio-ritara 4)

X

Infrastructura de afaceri de di-mensiuni natio-nale/internatio-nale







14

Acces la finan-tare


Fonduri de garan-tare


X

Sprijin pentru garantarea fon-durilor, care ofera garantii pentru afaceri, cu exceptia fer-mierilor si acti-vitatilor legate de agricultura






X

Sprijin pentru garantarea fondurilor, care ofera garantii pentru fermieri si activitatilor legate de agricultura sau forestiere, inclusiv agroalimentare

15

Standarde de management pentru intreprindere


X

Standarde de calitate si mediu






X

Sisteme de sigu-ranta alimentara si standarde agri-cole si de mediu

16

Turism









A

Agro-turism








X

B

Infrastructura de turism

X

Infrastructura de turism in zone urbane (axa prio-ritara 5). Statiuni turistice in zone rurale care depa-sesc o anumita marime. Statiuni balneoclimaterice indiferent de lo-catie (axa priori-tara 5)







X

Infrastructura de turism in zone rurale (inclusiv statiuni turistice), sub o anumita marime, cu ex-ceptia statiunilor balneo-climateri-ce

C

Centre de informare si promovare

X

Centre nationale pentru mai multe arii turistice mari (axa prioritara 5)







X

Centre locale in zone rurale

17

Reabilitarea mostenirii culturale

X

Patrimoniul na-tional si UNESCO, indi-ferent de locatie. Patrimoniu cultu-ral local din zo-nele urbane (axa prioritara 5)







X

Centre locale in zone rurale

18

Activitati de tip LEADER implementate de LAGs








X

Activitati de tip LEADER imple-mentate de Gru-puri de Actiune Locale, in zone urbane si rurale in contextul stra-tegiilor locale elaborate de Gru-purile de Actiune Locale

19

Facilitati IT pentru scoli

X

Echipamente IT&C pentru scoli (axa prioritara 3)

X

Asigurarea pentru scoli a unei conexiuni bro-adband la inter-net







20

Interventii sociale

X

Reabilitarea, mo-dernizarea, dez-voltarea si echi-parea infrastruc-turii sociale (axa prioritara 3)




X

Dezvoltarea economiei sociale



X

Infrastructura noua pentru ser-vicii in mediul rural

21

Educatie si instruire

X

Infrastructura (axa prioritara 3)




X

Interventii de tip FSE, inclu-zand:

-instruire voca-tionala pentru persoanele im-plicate in sec-toarele non-agricole si fer-mieri de sub-zistenta pentru a le schimba activitatile spre domenii non-agricole

-instruire voca-tionala initiala prin scoli si licee speciali-zate, inclusiv structuri edu-cationale agri-cole si fores-tiere




X

Instruire voca-tionala pe termen scurt pentru per-soane agricole necalificate im-plicate in agricul-tura, sectorul agro-alimentar si silvicultura

22

Pregatirea fortei de munca





X

Instruirea for-tei de munca, cu exceptia ad-ministratiei publice

X

Instruirea ad-ministratiei publice



23

Sprijin pentru persoane in varsta active





X

Imbatranire activa in alte activitati decat agricultura




24

Asistenta tehnica pentru fondurile structurale (inclusiv instruire)



X

Sprijin specific pentru PO (axa prioritara 6)

X

Sprijin specific pentru PO

X

Sprijin specific pentru PO

X

Sprijin specific pentru PO

X

Sprijin specific pentru PO

X

Sprijin specific pentru PO

X

Sprijin orizontal



Asa cum rezulta din tabel, la o parte dintre schemele publice de finantare, IMM-urile sunt numai beneficiare indurecte, ca urmare a imbunatatirii infrastructurii si a functionalitatii mediului economico-social sau in calitate de subcontractant si/sau vanzatori de produse si servicii beneficiarilor directi si indirecti de finantare

Scheme de finantare prin imprumuturi, care au in vedere satisfacerea separata sau cumulativa a doua categorii de cerinte:

asigurarea accesului IMM-urilor la credite, avand in vedere dificultatile obtinerii lor de la banci datorita neincrederii in aceasta categorie de clienti si a lipsei know-how-lui bancar necesar;

subsidierea partiala a dobanzilor la credite, tinand cont de nivelul foarte ridicat al dobanzilor si caracterul lor fluctuant.

In Romania s-au deschis mai multe linii de credite pentru IMM-uri, cea mai mare parte cu finantare preponderent internationala - Banca Mondiala, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Programul PHARE al Uniunii Europene etc. Fireste, la toate liniile respective, guvernul roman a participat cu o anumita cota. Aceste linii de credite sunt accesibile selectiv intreprinderilor mici si mijlocii din anumite ramuri ale economiei si/sau din anumite zone ale tarii si pentru anumite tipuri de afaceri.

In mod similar s-au realizat si anumite programe de subsidiere a dobanzilor la credite, in a caror operationalizare au fost implicati Ministerul Finantelor, Agentia Romana de Dezvoltare, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale etc. Ele au vizat anumite categorii de intreprinderi, cel mai adesea generatoare de locuri de munca sau exportatoare.

Scheme publice speciale de finantare prin capital de risc. Pana in prezent, s-a pus la punct o singura asemenea schema, prin care s-a infiintat Fondul Romano-American de Investitii pentru IMM-uri (FRAI), devenit operational in anul 2000. Acest fond isi propune trei obiective:

sa faciliteze accesul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania la fonduri financiare;

sa promoveze practicile economice si manageriale occidentale in Romania;

sa atraga noi investitori straini in Romania.

Criteriile de accesare sunt doua: firme cu planuri de afacere bune si participarea respectivei intreprinderi la cofinantarea investitiei avute in vedere. Marimea finantarilor este intre 250.000 si 1.000.000 USD.

Scheme speciale de finantare prin garantarea creditelor. Pana in prezent s-au proiectat si functioneaza trei asemenea fonduri de garantare . Primul, Fondul Roman de Garantare a Creditelor, proiectat si finantat cu contributia guvernelor roman, canadian si austriac, a fost lansat in 1992. Al doilea este Fondul de Garantare a Creditului Rural, infiintat in 1994 de Ministerul Agriculturii, cu un grup de banci romanesti, beneficiind de asistenta PHARE. Ambele fonduri functioneaza, dar resursele de care dispun sunt relativ mici, si ca urmare, impactul lor real asupra dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii este destul de redus. Ele sunt insa importante din punct de vedere al dezvoltarii institutionale si a know-how-ului acumulat.

In 1998 s-a proiectat un sistem regional de fonduri de garantare si cogarantare, cu participarea si a intreprinzatorilor romani si a unor institutii publice, care insa, nu au devenit operationale.

In anul 2001 s-a infiintat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) cu finantare de la bugetul statului. Fondul, timp de cinci ani a fost alimentat anual cu capital de la bugetul statului. In prezent este cel mai mare fond de garantare a IMM-urilor din Romania, cu o capacitate de garantare de peste un miliard de euro. Acest fond a incheiat conventii cu peste 20 de banci din Romania prin care se asigura, contra unui comision, garantarea de pana la 75% din valoarea creditului contractat de IMM-uri pe termen mediu si lung si pana la 60% din valoarea finantarii pe termen scurt. In cazul IMM-urilor nou infiintate, garantiile acopera pana la 80% din valoarea finantarii. In ultimii ani Fondul si-a diversificat  mult produsele de garantare , implicandu-se si in garantarea finantarilor IMM-urilor prin fonduri de la Uniunea Europeana. Din anul 2005, FNGCIMM s-a inscris in Asociatia Europeana a Fondurilor de Garantare, beneficiind de know-how-ul celor mai bune fonduri de garantare din Europa. FNGCIMM are o contributie norabila la dezvoltarea IMM-urilor, reprezentand in prezent cel mai substantial instrument pe care statul roman il utilizeaza pentru impulsionarea dezvoltarii sectorului micilor afaceri. Cu titlu exemplificativ mentionam ca in 2007, FNGCIMM a acordat garantii la peste 4000 de IMM-uri, garantand finantari de peste 700 de milioane de euro si sustinand, prin intermediul lor, aproape 60000 de locuri de munca.

Utilitatea acestor fonduri de garantare rezida in participarea lor, in anumite conditii, la garantarea partiala a creditelor solicitate de intreprinzatori, alaturi de acestia, usurandu-le astfel accesul la credite.

Succintul tur de orizont are drept scop sa ofere intreprinzatorilor o imagine de ansamblu asupra tipurilor de finantare publica accesibile pentru a-i ajuta in a depista sursele de finantare de care au nevoie.

Pentru a avea acces la aceste fonduri, intreprinzatorii trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele elemente esentiale:

a)     obtinerea rapida de informatii despre schemele publice de finantare imediat cand devin operationale si se precizeaza conditiile de finantare a IMM-urilor. Apartenenta intreprinzatorului la o organizatie – cum ar fi Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – faciliteaza obtinerea respectivelor informatii in timp util.

b)     Cunoasterea criteriilor de calificare si de finantare utilizate de fiecare program sau schema de finantare. Criteriile de calificare sau administrative stabilesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca firma pentru a putea accesa programul respectiv, devenind eligibila pentru acestea. Conditiile de finantare stabilesc elementele de natura financiara pe care trebuie sa le indeplineasca firma eligibila administrativ pentru a-i fi luat in considerare proiectul pe care il prezinta.

In functie de aceste criterii, intreprinzatorul poate determina daca firma sa poate pregati un program care sa intruneasca conditiile de eligibilitate pentru a  intra in procesul de evaluare, in vederea acordarii finantarii.

c) Intocmirea proiectului pentru a obtine finantarea. La baza intocmirii proiectului se afla trei elemente esentiale:

ideea sau propunerea de afaceri a intreprinzatorului;

situatia firmei implicate;

cerintele specifice privind continutul documentatiei de proiect.

Avand in vedere specificitatea pronuntata si adesea complexitatea ridicata a documentatiei, se recomanda sa se apeleze la consultanti care poseda know-how-ul necesar. Realizarea proiectului este necesar sa se bazeze pe cooperarea stransa dintre intreprinzator si echipa de specialisti.

d)   Inaintarea proiectului la organizatia indicata in documentatie, cu respectarea intocmai a cerintelor de prezentare referitoare la data limita, numarul de exemplare, versiunile in romana si alte limbi straine, structura si marimea maxima a proiectului sau a anumitor componente ale sale, semnarea si stampilarea documentelor, modul de ambalare etc. Nerespectarea acestor cerinte poate duce la respingerea proiectului din start, datorita nerespectarii criteriilor de calificare sau – in cazul admiterii sale pentru evaluarea de fond – la obtinerea unui punctaj inferior si implicit a scaderii sanselor de obtinere a creditelor.

e)   Sustinerea proiectului de catre intreprinzator in fata echipei care evalueaza proiectul si decide asupra finantarii sale. Pentru ca sustinerea sa fie incununata de succes este necesar ca intreprinzatorul sa se pregateasca pentru interviu in mod adecvat, astfel incat:

sa faca o prezentare a proiectului si sa raspunda la intrebari in mod convingator, demonstrand o buna cunoastere a principalelor elemente economice, tehnice si manageriale implicate de credit si, concomitent, incredere in reusita proiectului pentru care se solicita finantarea;

sa cunoasca in detaliu continutul proiectului prezentat, indiferent de gradul sau de participare concreta la elaborarea sa;

sa anticipeze intrebarile delicate, tinand cont de specificul si punctele slabe ale proiectului si de pregatire a raspunsurilor de oferit, cu ajutorul consultantilor care au elaborat proiectul.

In continuarea interviului, intreprinzatorul trebuie sa urmareasca derularea etapelor anuntate ale selectiei si finantarii proiectului pentru a furniza eventuale informatii suplimentare si pentru a primi feed-back-ul anuntat la perioadele prestabilite de organizatori.

f) Prezentarea intreprinzatorului in termenele prevazute pentru incheierea contractului de finantare. Fireste, aceasta etapa are loc numai in cazul parcurgerii cu succes a precedentelor, finalizate in acordarea finantarii solicitate. Pentru unele categorii de proiecte, in aceasta etapa au loc si anumite negocieri pentru stabilirea exacta a termenilor finantarii. In asemenea situatii intreprinzatorul trebuie sa se pregateasca din timp, pentru a obtine cele mai avantajoase conditii de finantare pentru firma.



1 D. Klein, op. cit. p. 13.

[1] xxx, Programul Operational Regional, Scurt Ghid Practic, Regio, 2007

In unele tari fondurile de garantare a creditelor sunt foarte raspandite. Spre exemplu, in Taiwan exista si functioneaza 11 tipuri de fonduri de garantare.