Metode de evaluare a intreprinderilor - Metode de evaluare pe baza de randament

Cumparatorul este interesat in a achizitiona o afacere numai in masura in care aceasta are capacitatea de a genera profit sau dividende in viitor.

Prin urmare, investitorul nu cumpara nici active, nici pasive, nici patrimoniu, ci avantajele, beneficiile, ce vor rezulta din acea exploatare sau din achizitionarea unui pachet de actiuni.

Metodele de evaluare pe baza de randament au in vedere in esenta capacitatea intreprinderii de a produce rezultate pozitive, profit. Prin randament se intelege capacitatea de a produce un efect util pe o unitate caracteristica sau intr-o unitate de timp.

Datele ce stau la baza evaluarii intreprinderii sunt cele extrase din evidenta economica in care ponderea hotaratoare o detin datele contabilitatii. Aceste date se apreciaza a fi statice si orientate spre trecut. Evaluarea intreprinderii insa trebuie sa scoata in relief si capacitatea intreprinderii de a pastra si perpetua producerea de rezultate financiare pozitive. Prin urmare, evaluarea trebuie sa se faca si in optica de anticipare a viitorului.

Singurul element al surselor intreprinderii care se reinnoieste de la an la an este rezultatul financiar (rezultatul exercitiului) continut de bilantul contabil anual, de fapt situatia financiara Contul de profit si pierde.

Punctul de plecare al metodelor de evaluare bazate pe randament il constituie rezultatul exercitiului. Normal ca si acesta se impune a fi corectat fie datorita modificarii metodologiei de calcul, a diferitelor distorsiuni, a incidentei fiscalitatii.

Aplicarea acestor metode presupune parcurgerea mai multor etape:

precizarea valorilor de rentabilitate

stabilirea orizontului de prognoza

definirea conceptelor de actualizare si capitalizare

aplicarea formulelor (relatiilor de calcul) specifice.

Ordonarea este preferentiala.

1. Actualizarea si capitalizare

Actualizarea este o metoda ce asigura comparabilitatea unor parametri economici si indicatori financiari ce se realizeaza in perioade de timp diferite.

Actualizarea se realizeaza si se exprima cu ajutorul a doua procedee tehnice, dupa cum este luat in considerare factorul timp:

in viitor – este tehnica de capitalizare

in trecut – actualizarea propriu-zisa

Judecata de baza a actualizarii este aceea de a aduce la zi o suma de bani investita.

In conformitate cu aceasta judecata un leu investit astazi, peste un an echivaleaza cu o suma mai mare, adica 1 + i, i – reprezinta coeficientul de actualizare. Peste “n” ani valoarea aceluiasi leu investit in prezent semnifica o suma egala cu (1+i)ⁿ. In general o suma de bani X investita astazi, peste “n” ani va avea o alta valoare Y calculata cu relatia Y = X(1+i)ⁿ.

Daca se pune intrebarea care este valoarea actuala a unor venituri viitoare, judecata ia alta turnura. Altfel spus, ce marime va avea o suma de bani (x) acum dar care se va incasa peste “n” ani (y) daca se are in vedere ca aceasta suma s-ar putea valorifica cu un randament “i”. Valoarea actualizata se calculeaza cu relatia :

, unde

(1+i)ⁿ   - rata (factor) de fructificare , iar

 - rata (factor) de actualizare

Regula de aplicare a celor doua rate este:

daca se doreste echivalare in viitor a valorilor realizate in prezent se foloseste rata (factorul) de fructificare.

atunci cand se doreste echivalarea in prezent a unei valori ce se realizeaza in viitor se foloseste rata (factorul) de actualizare.

Concretizam aceste percepte printr-un exemplu.

- cat reprezinta 1.000.000 lei cheltuita in prezent peste 4 ani, in conditiile unui coeficient de actualizare de 15%.

1.000.000 . (1 + 0,15)⁴ = 1.749.106 lei

- cat reprezinta un venit de 1.000.000 lei ce se va incasa peste 4 ani, in conditiile coeficientului de 15%.

1.000.000 =571.755 lei

Rata (coeficientul) de actualizare practicata nu este intamplatoare. Ea are in componenta:

rata de baza ce corespunde unor plasamente fara risc si se stabileste la nivelul dobanzii pentru obligatiile de stat sau o rata de rentabilitate considerata normala (12-15%).

prima de risc cu atat mai mare cu cat instabilitatea economica si politica este mai mare.

Rata de actualizare, in aceasta componenta, se calculeaza cu relatia:

i = i_n ∙(1+R)   unde

i_n – rata neinflationista

R – rata de risc ce poate lua una din urmatoarele valori:

Risc mic 0,25 (25%)

Risc mediu 0,50 (50%)

Risc putin ridicat 1,00 (100%)

Risc ridicat 1,50 (150%)

Risc foarte ridicat         2,0 (200%)

Daca, de exemplu, i_n = 12%, iar rata de risc este de 0,50 (R = 50%) atunci

Inflatia afecteaza la randul ei cuantumul unei mase monetare. Apare in acest caz fenomenul numit inflatare sau deflatare. Se are in vedere rata inflatiei, notata cu “f”.

O suma de 100.000 unitati monetare, in conditiile unei inflatii de 4% pe an, peste 5 ani are o alta valoare (y)

Y =100.000(1+f)ⁿ = 100.000(1 + 0,05)⁵ =103.038 U.M

Deflatarea apare in alte situatii. Un venit de 100.000 U.M realizabil peste 5 ani in conditiile inflatiei de 10 % va reprezenta o suma Y calculata astfel:

Y = 100.000=100.000∙ = 620.925 lei

Deflatarea unei rate (factor) de actualizare se face cu relatia

i_d = unde:

i_d – rata deflatata

i – coeficient de actualizare

d – rata inflatiei

n – perioada de timp

Daca se cunosc: i = 15%, rata de inflatie 8% pe an,

i_d = = 6,94 %

Daca intreprinderea apeleaza la imprumuturi pe termen mediu si lung, la calcularea ratei de actualizare trebuie sa se aiba in vedere si structura financiara a intreprinderii ceea ce presupune calculul costului mediu ponderat al capitalului (Cmp) cu relatia

Cmp = Rf unde :

Rf – rentabilitatea financiara a capitalului propriu

Cp – capital propriu

Ci - imprumuturi pe termen lung si mediu

d – procentul mediu al dobanzii

c – cota medie de impozit pe profit

Daca luam in calcul datele tabelului nr. cunoscand ca:

profitul aferent 326.370 lei

rata dobanzii 24 %

cota de impozit pe profit 16 %

= 0,1718 x 0,8566 + 0,0289 = 0,1716 sau 17,61 %

Rata de actualizare are o mare importanta in activitatea de evaluare. Daca este mica favorizeaza vanzatorul, daca este mare avantajeaza cumparatorul. Acesta este motivul stabilirii unei rate rezonabile. Astfel HG 887/1995 recomanda pentru evaluarea rapida a societatii comerciale o rata de actualizare de 19%.[1]

2. Orizontul de timp al previziunilor

Orizontul de prognoza se exprima in ani si constituie o ipoteza a evaluatorilor. Nu exista reguli riguros conturate pentru a delimita orizontul de prognoza.

Evaluatorii stabilesc aceasta perioada functie de:

ciclul de viata a produselor

ciclul de investire

cantitatea si calitatea informatiilor disponibile

durata de recuperare a investitiei

durata de amortizare

In teoria si practica economica durata previziunilor este cuprinsa intre 3-6 ani functie si de seria de date de care se dispune.

3. Determinarea profitului luat in calcul

Finalitatea oricarei afaceri este obtinerea unui profit care sa remunereze factorii participanti. Marimea acestuia este evidentiata in Contul de profit si pierdere. Desi contabilitatea, prin aplicarea unor reguli si principii, ofera si reda o imagine fidela, exista factori care denatureaza rezultatul cum ar fi: inflatia, fiscalitatea, modificari metodologice si factori subiectivi.

Evaluarea prin rentabilitate trebuie sa stabileasca ce profit trebuie luat in calcul brut sau net, profitul aferent exploatarii. Folosirea profitului brut conduce la obtinerea unei valori mai mare deci si un pret. In acest fel avantajeaza vanzatorul pentru ca poate obtine un pret mai mare. Pentru cumparator dezavantajul pe langa un pret mare daca cumpara afacerea trebuie sa achite si obligatiile fiscale. Acestea ar fi si motivele pentru care se apreciaza ca ar fi mai echitabil folosirea profitului net si din considerentele: investitorul asteapta un venit curatat de sarcini fiscale dar si faptul ca dividendele au ca sursa profitul net.

Evaluarea prin rentabilitate presupune estimarea profitului net. Pentru acest scop se pot folosi mai multe modalitati de evaluare precum:

- metoda de previzionare pe baza de calcule analitice asupra productiei, vanzarilor si cheltuielilor. Orice agent economic care se respecta trebuie sa aiba o strategie de productie (volum si structura sortimentala), o strategie a vanzarilor (piete, cantitati, valori) si a cheltuielilor in corelatie cu primele doua.

- metoda de previziune prin calcule sintetice (ritm mediu, rate de rentabilitate). Este metoda mai des folosita si pentru considerentul ca reclama un volum relativ redus de date dar si de calcule.

Pentru a exemplifica a doua metoda sunt cunoscute urmatoarele estimari:

in viitorii 3 ani cifra de afaceri creste in medie cu 8% pe an

urmare a cresterii preturilor la materii prime si utilitati cheltuielile variabile la 1000 lei cifra de afaceri se prevad sa creasca in medie pe an cu 3 lei/an (3‰)

apar modificari si in structura rezultatului exercitiului, astfel:

rezultatele financiare scad ca pondere in rezultatul exploatarii cu 0,15% pe an

rezultatul extraordinar scade in medie cu 0,05% pe an.

Estimarea profitului pentru urmatorii 3 ani se prezinta in Tabelul.6.8. Datele sunt corelate cu informatiile continute de bilantul contabil prezentat in Tabelul.

Tabelul.6.8.

Prognoza profitului net

- lei -

Pentru anul t+1 se fac calculele

- cifra de afaceri

4.818.000 x 1,08 = 5.204.412

- cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri

Iv_t+1 = 677,8 + 3 = 680,8%

- cheltuieli variabile (in lei)

- ponderea rezultatului financiar in rezultatul exploatarii

anul

anul t+1 = 9,05 – 0,15 = 8,90%

Rezultatul financiar in perioada t+1 = 426248*0,0890 = 37936 lei

- ponderea rezultatului extraordinar in rezultatul exploatarii

anul

anul t+1 = 1,10 – 0,05 = 1,05%

Rezultatul extraordinar in anul t + 1 = 426248 * 0,0105 = 4476 lei

Se poate calcula un profit mediu pentru urmatorii 3 ani ca o medie aritmetica simpla, a carui valoare este de 448.425 lei.

Numit si capacitate beneficiara acest profit mediu se foloseste la evaluarea prin rentabilitate.

4. Evaluarea prin rentabilitate

Folosirea acestei metode presupune calcularea mai multor categorii de valori.

4.1 Valoarea prin rentabilitate (Vr)

Determinarea acestei valori are la baza capitalizarea veniturilor si se realizeaza prin aplicarea unei corectii asupra profitului mediu cu un multiplicator denumit rata de plasament al disponibilitatilor pe piata financiara. Daca notam cu k acest multiplicator, relatia sa de calcul este

k =  unde:

i = factor de actualizare

Asadar,

Folosind datele anterioare, in conditiile cand = 16%

Metoda se poate practica daca variatia profitului mediu anual nu este semnificativa iar intreprinderea functioneaza pe o perioada de timp nedeterminata.

Folosirea metodei presupune luarea in considerare si a corelatiei dintre rata de actualizare si nivelul de rentabilitate al intreprinderii. Daca pentru evaluare se ia in calcul o rata a rentabilitatii mai mica sau mai mare decat rata de actualizare.

Daca ne referim la exemplul dat (Tabelul.6.8.)

1.     profitul net 3 ani = 502.237x3 = 1.506.711 lei

2.     cifra de afaceri = 16.895.603 lei

3.     rata rentabilitatii

4.     rata de actualizare = 16%

5.     profit net mediu anual

6.   valoarea de rentabilitate

In asemenea cazuri exista diferente intre cele doua valori de rentabilitate. Concret, aceasta diferenta este de 2.492.886 (5.631.867 – 3.138.981).

Literatura de specialitate[2] subliniaza ca atunci cand in operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de actualizare, este favorizat cumparatorul (cazul concret) in situatie inversa este favorizat vanzatorul.

4.2 Valoarea de rentabilitate limitata

Se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare, limitate insa la un numar de ani. Pentru faptul ca numarul de ani poate influenta valoarea se ia in calcul asa-numita valoare reziduala.

Valoarea de rentabilitate limitata(V_l) se calculeaza cu relatia

V₁ = , unde:

P – profitul net previzionat

Vz – valoarea reziduala

i– factorul de actualizare

Din punct de vedere a continutului economic, valoarea reziduala reprezinta valoarea estimata a elementelor corporale si necorporale cat si a rezultatelor pe care le genereaza dupa perioada de prognoza si pana la scoaterea din functiune cu luarea in considerare a cheltuielilor cu lichidarea. Literatura de specialitate apreciaza ca cu cat evaluarea se face mai aproape de incheierea ciclului de viata, cu atat scade ponderea valorii reziduale in valoarea globala a intreprinderii.

In calculul valorii reziduale se folosesc diferite procedee:

1. procedee patrimoniale

- valoarea reziduala este egala cu activul net de la sfarsitul perioadei diminuat cu cheltuielile de lichidare. Exista si un alt mod de calcul.

Valoarea reziduala = Activul net corectat din anul evaluarii

+ Profitul reinvestit in fiecare an din perioada de prognoza

+ Amortismentul fiscal din fiecare an

- Investitia de mentinere a capacitatii intreprinderii in perioada de prognoza

2. procedee de randament

- corectarea profitului din ultimul an cu un coeficient stabilit prin modelul Gardon

m = unde:

k – factor de actualizare (sau i)

g – ritmul mediu anual de crestere a profitului dupa perioada de previziune.

Presupunem ca dupa perioada de prognoza (dupa t+3) se estimeaza ca rata de actualizare este de 25%, iar ritmul anual de crestere a profitului este de 6,5%,

Valoarea reziduala(Vz) se calculeaza

Vz = P x m = 613.103 x 5,405 = 3.313.822 lei

Aplicam formula de calcul a valorii de rentabilitate limitata (V_l), cu ajutorul datelor din Tabelul. 6.8 se obtine:

= 339374 + 371.532 + 392.789 + 2.123.025 = 3.226.720 lei.

corectarea profitului net din ultimul an de prognoza cu raportul curs/profit net pe actiune previzionat in ultimul an de prognoza. Acest coeficient bursier (PER) este simplu si operativ de calculat, motiv pentru care este frecvent folosit in evaluari. Ca marime PER se obtine ca raport dintre cursul bursier al actiunii si dividendul obtinut. El semnifica in cat timp se recupereaza investitia facuta in cumpararea unei actiuni pe seama dividendelor primite.

4.3. Valoarea de rentabilitate continua(Vrc)

In conformitate cu acest procedeu valoarea intreprinderii este data de profitul mediu anual previzionat la care se adauga valoarea de rentabilitate anterior calculata.

unde:

P- profitul prognozat aferent ultimului an,

- capacitatea beneficiara.

In conditiile unei rate de actualizare de 16%

4.4. Valoarea de rentabilitate prin actiuni (Vra)

Aceasta valoare se obtine inmultind profitul estimat cu coeficientul PER. Metoda se practica mai ales pentru unitatile cotate la banca, dar poate fi folosita si pentru cele necotate, cu o serie de corective.

Modalitatea de obtinere a valorii de rentabilitate prin actiuni se prezinta in Tabelul.6.9.

Tabelul.6.9.

Determinarea valorii de rentabilitate prin actiuni

-lei-

HG 887/1995 stabileste si relatia de calcul al pretului minim de vanzare a actiunilor prin oferta publica,

Pret pe actiune = , unde

K – coeficient specific sectorului de activitate

N – numar de actiuni a societatii comerciale

Vpn – valoarea patrimoniala neta sau activul net contabil

Vra – valoarea de rentabilitate prin actiuni

Cu titlul exemplificativ mai jos prezentam coeficientii stabiliti de HG 887 pentru cateva sectoare

Folosind valorile anterior determinate,daca intreprinderea face parte din industria electronica, pretul mediu pe actiune are la baza elementele:

•Activul net contabil 1.950.140 lei

•Valoarea de rentabilitate prin actiuni 3.923.515 lei

•Numar de actiuni                                  70.725

•Coeficient specific            0,6

Pret mediu ==3,69 lei ⁄actiune

5. Evaluarea pe baza de supraprofit

Supraprofitul sau goodwill-ul exprima cat se poate de sintetic consideratia, superioritatea produselor, reputatia de care se bucura intreprinderea, clientela, bonitatea si solvabilitatea bune a intreprinderii , competenta tehnica si comerciala.

Supraprofitul se caracterizeaza prin particularitatile:

- nu se poate transfera separat ci numai cu intreprinderea:

- este limitat in timp, exista atata timp cat actioneaza( exista) elementele care il determina:

- este in legatura directa cu rentabilitatea.

Avand in vedere faptul ca valoarea economica a intreprinderii, prin luarea in considerare a supraprofitului, este data de relatia:

V=ANCr + GW

Se impune determinarea si evaluarea acestuia (goodwill-ului).             In acest scop se folosesc mai multe metode.[3]

5.1. Metoda capitalizarii directe

Metoda se bazeaza pe capitalizarea directa a diferentei de profit obtinuta de intreprindere fata de rata medie a ramurii sau fata de un alt criteriu, de exemplu rata medie a dobanzii. Aceasta diferenta este cunoscuta si sub denumirea de renta de goodwill (de supraprofit).

In conformitate cu aceasta metoda marimea supraprofitului se obtine cu relatia

 – profitul mediu prognozat

ANCr- activul net corectat

r –rata medie a rentabilitatii

i – rata de actualizare ce include si prima de risc

In acest caz valoarea intreprinderii este data de relatia:

Daca fractia are semnul minus avem de a face cu badwill ce are efect substractiv asupra valorii intreprinderii.

Folosim datele cunoscute. Astfel:

ANCr = 2.014.098 lei

= 502.237 lei

Presupunem pentru celelalte elemente valorile: r = 12%; i = 20%.

lei

In consecinta valoarea intreprinderii

V= ANCr + Gw = 2.014.098 + 1.302.725= 3.316.823 lei

Daca R= 23%, I= 20%

Asta inseamna ca rata rentabilitatii intreprinderii este mai mica decat rata medie a rentabilitatii, caz in care apare badwill- ul.

Valoarea intreprinderii este data

V = ANCr + Gw = 2.014.098 – 107.140 = 1.906.958 lei

Variantele de calcul prezentate au menirea de a evidentia importanta diferentei dintre rata rentabilitatii proprie si rata medie in evaluarea intreprinderii dupa aceasta metoda.

5.2. Metoda capitalului permanent necesar exploatarii (CPNE)

Metoda CPNE reflecta valoarea capitalului necesar pentru a constitui o intreprindere cu aceleasi caracteristici ca cele ale intreprinderii evaluate. Altfel spus, CPNE ne arata activul economic al intreprinderii, pentru faptul ca reprezinta contravaloarea resurselor necesare finantarii imobilizarilor de exploatare (fara cele necorporale si financiare) si a necesarului de fond de rulment. Prin urmare marimea CPNE se determina cu relatia

CPNE= Imobilizari corporale + NFR

Capitalurile permanente din pasivul bilantului (capitaluri proprii plus datorii pe termen mediu si lung) trebuie sa fie superioare sau cel mult egale activelor fixe corporale si necesarului de fond de rulment.

Metoda CPNE este cunoscuta ca o metoda de calcul a goodwill- ului.

Ideea de baza a acestei metode este aceea ca, capitalul permanent trebuie sa asigure finantarea imobilizarilor si a necesarului de fond de rulment. Numai astfel intreprinderea se afla in echilibru financiar.

Prin aceasta metoda evaluarea goodwill-ului se obtine ca diferenta dintre profitul previzionat( anterior calculat ) si cel aferent capitalului permanent.

Utilizarea metodei reclama calcularea mijloacelor materiale suplimentare pentru fiecare an din perioada prognozata ca o prima etapa. Mijloacele materiale suplimentare se compun din:

1.     Investitiile care se efectueaza in perioada prognozata

2.     Rambursari de credite angajate anterior

3.     Modificarea necesarului de fond de rulment

Prezentam in continuare modalitatea de calcul a fiecaruia din cele trei elemente pentru perioada de previziune “t+1“ – “t+ 3”

1. Investitiile pentru perioada prognozata

Aici putem intalni mai multe situatii;

daca in aceasta perioada sunt prevazute a se efectua investitii de amploare pentru modernizari, retehnologizari, cresterea capacitatii de productie . Valoarea lor se obtine din devizul de lucrari si esalonarea pe ani

daca se fac investitii curente, necesarul se poate calcula prin aplicarea unei cote procentuale asupra cifrei de afaceri.

In cazul de fata consideram ca in anii anteriori investitiile au prezentat 2% si ca acest procent se pastreaza si in perioada urmatorilor 3 ani. Pentru a calcula investitiile in perioada (t+1) – ( t+3) folosind datele din tabelul 6.8 si au valorile prezentate in Tabelul. 6.11

Tabelul. 6.11

Determinarea sumei investitiilor

2. Rambursarile de credite

In bilantul contabil ( Tabelul. 6.1 ) intreprinderea cercetata are un sold al imprumuturilor de 389.200 lei din care imprumuturi pe termen scurt de 71.250 lei . Consideram ca imprumuturile se restituie ( se ramburseaza) in rate egale in urmatorii 3 ani. Rata anuala de rambursare se calculeaza astfel:

Scadentarul anual al rambursarii creditelor este urmatorul :

Anul t+1    105.983.3 + 71.250 = 177.234 lei

Anul t+2     = 105.983 lei

Anul t+3     = 105.983 lei

Total    = 389.200 lei

3.Modificarea necesarului de fond de rulment

Se calculeaza avand in calcul viteza de rotatie ( exprimata in numar de rotatii) din anul ,,t “ a carei marime se prezinta in Tabelul. 5.12 folosind datele din tabelul 6.1 si Tabelul.6.8

Tabelul. 6.12

Determinarea vitezei de rotatie

Pentru anii ,, t+1 “ ,, t+3 “ necesarul de fond de rulment se obtine prin raportarea cifrei de afaceri prognozata a fiecarei perioade la numarul de rotatii. Intrucat numarul de rotatii este o marime variabila este necesar a determina mai intai marimea prognozata. Avem in vedere faptul ca din analiza diagnostic rezulta ca pentru urmatorii 3 ani exista posibilitatea accelerarii ei cu o zi pe an.

In aceste conditii se impune recalcularea numarului de rotatii dupa algoritmul :

anul ,, t “ durata unei rotatii

anul ,, t+1”

anul “ t+2”

anul ,, t+3 “

Necesarul de fond de rulment pentru viitorii 3 ani se calculeaza astfel :

anul ,,t+1 “

anul ,,t+2 “

anul ,,t+3”

Calculul sintetic al mijloacelor suplimentare necesare se prezinta in tabelul 6.13

Tabelul 6.13

Sinteza mijloacelor suplimentare

* Se calculeaza ca diferenta dintre NFR _t+1 - NFR_t pentru t+1 = 474.422 – 413.510 = + 60.912 lei.

In anul ,, t “ capitalul permanent necesar exploatarii (CPNE )se determina astfel:

1. Imobilizari corporale                  1.443.750

2. Necesarul de fond de rulment              413.510

3. CPNE (1+2 ) 1.857.260

Pentru perioada prognozata situatia se prezinta in Tabelul. 6.14

Tabelul. 6.14

Determinarea valorii intreprinderii

*1.857.260 = 1.423.750 + 474.422 – 60.912

Calculele au fost facute in ipoteza ca rata de remunerare a CPNE este de 14%, iar rata de actualizare de 19%.

Pentru activitatea practica de evaluare se impun a fi solutionate si alte probleme precum :

durata rentei de goodwill, nu este marime precisa, de obicei se ia un interval intre 3-7 ani

perioada de referinta si aici exista diverse opinii:

- sa se ia in calcul  perioadele trecute (3 – 7 ani) pentru calculul CPNE si Gw, de regula preferata de vanzator in cazul supraprofitului.

- perioadele viitoare prin care se pune in evidenta dorinta cumpararii firmei, varianta mai des folosita.

- perioada mixta imbinarea trecutului cu viitorul, prezinta interes atat pentru vanzator cat si pentru cumparator.

5.3 Metoda remunerarii valorii substantiale brute ( VSB )

Valoarea substantiala bruta reprezinta totalitatea mijloacelor intreprinderii angajate in obtinerea obiectului de activitate indiferent de sursa de finantare.

In acest caz, supraprofitul se calculeaza cu relatia:

_

P- profitul mediu

VSB - valoarea substantiala bruta

r - rata medie de rentabilitate

i - rata de actualizare

n - durata in ani

Marimea elementelor necesare calculului sunt:

a. Valoarea substantiala bruta             3.942.358 lei

b. Remuneratia VSB ( P )                        502.237 lei

c. Rata medie de rentabilitate                           12%

d. Rata de actualizare                             20%

e. Durata in ani      3 ani

lei

Valoarea intreprinderii se obtine conform algoritmului prezentat in Tabelul. 6.15.

Tabelul.6.15

Calculul valorii intreprinderii