|
Tanc R-35 din Regimentul 2 Care de Lupta
Tancuri R-2 din Divizia 1 Blindata langa Odessa
Tancuri R-35 din Regimentul 2 care de
lupta, Bucuresti, 1940.
Doua tancuri R-35 tractand un tanc
sovietic BT-2 capturat in Basarabia. Iulie 1941.
Tancurile in al- Doilea Razboi Mondial
Regimentul 1 Care de Lupta a fost creat pe 1 august 1919, iar Regimentul 2 pe 1 noiembrie 1939. Pe 17 aprilie a fost formata si Divizia 1 Blindata. Vechile tancuri FT-17 au fost transferate unei unitati de antrenament (Batalionul tancurilor FT).
Regimentul 1 era echipat cu 126 tancuri R-2 (Skoda LT VZ 35), iar Regimentul 2 cu 75 tancuri R-35 (Renault R 35). Ambele modele erau dotate cu tunuri de 37 mm, dar numai cel de pe R-2 era o arma anticar eficienta. Tunul francez era mai potrivit in lupta contra infanteriei. De asemenea tancul R-2 era mai rapid si avea o statie radio si era astfel mai potrivit pentru tacticile si operatiile specifice blitzkrieg-ului.
Divizia 1 Blindata era alcatuita din Regimentele 1 si 2 Care de Lupta, 3 si 4 Vanatori Moto, Regimentul 1 Artilerie Moto, Grupul de Specialitati Moto, Compania de Transmisiuni, Batalionul de Pionieri Moto, Grupul de Servicii, Plutonul de Circulatie si Plutonul de Politie. A fost organizata cu ajutorul instructorilor din Regimentul 64 Panzergrenadier, din Regimentul 4 Panzer si din Regimentul 4 AA german.
Datorita marilor diferente dintre cele doua tipuri de tancuri, Regimentul 2 Care de Lupta a fost detasat la Armata 4, care l-a folosit in luptele din Basarabia si de la Odessa. Astfel, in campania din 1941, Divizia 1 Blindata avea in subordine numai Regimentul 1 Care de Lupta.
Un regiment era format din doua batalioane de tancuri, fiecare cu cate 3 companii de tancuri si o companie de reparatii. Diferenta dintre cele doua regimente de care de lupta consta in numarul de plutoane pentru fiecare companie. Regimentul 1 avea 5 plutoane pe companie (fiecare a 3 tancuri) si Regimentul 2 avea 3 plutoane pe companie. Fiecare regiment mai avea 4 tunuri anticar Schneider model 1936, cal. 47 mm si 2 mitraliere antiaeriene Hotchkiss model 1939, cal. 13,2 mm. La nivel de batalion mai erau inca 4 mitraliere antiaeriene.
Tunuri
Antitanc
Parasutistii
La 10 iunie 1941 a fost infiintata prima companie de parasutisti a ARR (Aeronautica Regala Romana). O a doua companie a fost creata in 1942, iar a treia - de armament greu - in 1943. Ele au primit numerele 8, 9 si respectiv 10. Impreuna, constituiau Batalionul 4 Parasutisti (primele 3 batalioane ale ARR erau cele de baloane de baraj aerian).
Trupele de parasutisti erau inzestrate cu pusti ZB
model 1924, pusti mitraliera ZB 30 si pistoale mitraliera Mauser model 1932.
Parasutele erau fabricate in Romania, dupa licenta Irving Air Chute Ltd. In
1943 au primit mai mult echipament modern, importat din Germania: casti model
1938 si pistoale mitraliera MP 40 care a devenit arma principala a
parasutistilor. Cele 2 companii de puscasi (8 si 9) aveau o structura identica:
3 plutoane de puscasi, un pluton mitraliere ZB model 1937 cal. 7,92 mm, un
pluton aruncatoare Brandt/Voina model 1939 cal. 60 mm si un pluton de pionieri,
echipati cu aruncatoare de flacari Pignone model 1937. De asemenea exista si un
pluton de cercetare pe motociclete Zundapp KS 600. Compania de armament greu
avea in inzestrare aruncatoare Brandt/Voina model 1939, cal. 81,4 mm si tunuri
AT Böhler cal 47 mm, alaturi de armamentul de infanterie individual.
Aceste subunitati urmau a fi trasportate de Escadrilele 105 si 107 Trasport (Ju 52), iar armamentul greu de catre Escadrila 109 Trasport (planoare DFS 230 tractate de avioane IAR-39).
In octombrie 1943 doar 215 militari erau complet antrenati pentru operatiuni aeropurtate. Antonescu a ordonat ca batalionul sa fie trasformat in regiment care ar fi trebuit sa aiba 2 877 oameni.