Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Referate categorii

Accesibilitate si rigurozitate in limbajul matematic din gradinita

ACCESIBILITATE SI RIGUROZITATE IN LIMBAJUL MATEMATIC DIN GRADINITA

Formarea si dezvoltarea limbajului ca proces specific uman de exprimare si comunicare de informatii referitoare la realitatea obiectiva reprezinta scopuri prioritare, inclusiv pentru invatamantul prescolar. In acest context activitatile matematice urmaresc familiarizarea copiilor cu limbajul matematic, in forme accesibile intelegerii copiilor.

1.       Piesa, figura, forma geometrica?

Termenul corect ce desemneaza un astfel de obiectiv al trusei, nu este cel de forma geometrica pentru ca restrangem astfel atributele unui obiect, caracterizat prin forma, marime, culoare, grosime la unul singur – forma.



Nu este corect nici „figura geometrica”  deoarece aceasta implica o abstractizare a realitatii fara culoare sau grosime. Deci, corect este sa folosim termenul de piesa (geometrica).

2.       Cerc, disc, rotund ?

Utilizarea termenului de „rotund” nu este corecta pentru ca sfera acestei notiuni este mult mai larga, cuprinzand si corpuri (sfera) eventual si curbe plane care nu sunt cercuri, cum ar fi de pilda „elipsa”

Nu este corect nici termenul „disc” pentru ca justificarea utilizarii acestuia nu este suficienta. De obicei se motiveaza ca cercul este doar linia formata din toate punctele egal departate de un punct fix.

Deci , corect este sa folosim termenul de cerc.


3.       Multime, grupa, grup ?

Din punct de vedere matematic, termenul care desemneaza notiunea in discutie este cel de multime. Deci, rigurozitatea stiintifica este categorica : multime.

Incercad sa o descrie, Cantor, creatorul teoriei multimilor afirma ca o multime este o colectie de obiecte (numite elementele multimii) de natura oarecare, bine determinate si bine distincte.

In concluzie, folosirea prematura in activitatile matematice a termenului de multime este neindicata. Functia comunicativa a limbajului se poate realiza si prin folosirea, la inceput, a cuvintelor „grup, grupa de… ” ce materializeaza esenta notiunii colectie de obiecte bine determinate si bine distincte.




4.       Multimi egale ; multime mai mare (mica) decat o alta multime ?


Doua multimi sunt egale daca sunt formate din aceleasi elemente, deci egalitatea a doua multimi finite de elemente nu trebuie confundata cu egalitatea numarului de elemente al celor doua multimi. De fapt, cand este vorba despre multimi de obiecte concrete, notiunea de egalitate a multimilor nu este operanta .

5 papusi – 5 mingi (afirma ca cele doua multimi sunt egale). Eroare ! O multime egala cu multimea formata din cele 5 papusi ? Nu exista decat ea insasi. Orice alta multime, chiard aca are acelasi numar de obiecte sau, chiar mai mult, este formata tot din 5 papusi contine alte exemple, deci nu este egala cu prima multime. Se confunda multimile egale cu multimile echivalente, cardinal echipotente. O afirmatie corecta este urmatoarea : ,, cele doua grupe (multimi) au tot atatea obiecte” sau, mai direct, legat de multimile de obiecte concrete „sunt tot atatea … cat si …

Daca multimile nu au tot atatea obiecte, nu se afirma ca o multime este mai mare si cealalta mai mica, ci se spune ca o multime are mai multe (putine) obiecte decat cealalta.

Se poate afirma ca „sunt tot atatea papusi cat si mingi” sau „sunt mai multe (putine) papusi decat mingi”.

„Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi. Visele sunt realizari in avanpremiera.” – GOETHE


Bibliografie :

Mihail Rosu – Revista de pedagogie