|
|
|
Masivele cristaline prealpine
Ca peste tot in aria carpatica, si in ansamblul sisturilor cristaline din autohtonul danubian se disting sisturi cristaline care s-au format in diverse cicluri geotectonice, dar nu totdeauna si nu peste tot pot fi stabilite aceste cicluri, insa ceea ce s-a putut si se poate stabili este ca unele din formatiunile cristalofiliene au fost generate de cicluri geotectonice prehercinice, iar altele apartin ciclului hercinic (fig. 59).
Sisturile cristaline prehercinice. In autohtonul danubian, sisturile cristaline prehercinice au cea mai larga dezvoltare si apartin J.a doua grupe: grupa sisturilor cristaline mezometamorfice si grupa sisturilor cristaline epimetamorfice (v. fig. 59).
Grupa sisturilor cristaline mezometamorfice. Aceasta include o gama larga de metamorfite reprezentind formatiuni vulcanogene si terigene metamorfozate in conditiile faciesului amfbolitelor cu almandin; acestea insa au fost in mare parte retromorfozate. Pe linga diversitatea materialului premetamorfic si interventia retromorfismului, varietatea si complexitatea petrofaciala a sisturilor cristaline mezometamorfice se datoreste si actiunii intruziunilor de granitoide contemporane sau peneconteinporane metamorfismului initial. In aceasta situatie, s-au separat diverse entitati petrofaciale si s-a incercat corelarea cronostratografica a acestora dar care, fireste, este foarte relativa (v. fig. 59).
Cristalinul de Lainici-Paius este o prima entitate petrofaciala care a fost separata de Gh. Manolescu si care se intinde din Muntii Cernei spre est pe versantul sudic al Muntilor Vilcan si Paring, precum si in Muntii Retezat. Este constituita din sisturi cristaline foarte variate Insa predomina gnaisele cuartitice cu intercalatii de sisturi micacee, sisturi grafitoase si calcare cristaline. Ansamblul acestora, la o prima vedere, apar ca un cristalin epimentamorfic; se cunosc si zone de migmatizare, precum si un metamorfism de contact termic. H. Savu analizind situatia, mai ales din Paring si Vilcan, constata ca petrofaciesurile de tip mczomet amorf ic, reprezentate prin migmatite (lenticulare, stromatitice etc.), sint dispuse in jurul masivelor de granitoide, si considera ca sint o consecinta a acestor intruziuni. In functie de departarea de masivul intrus, se distinge o zona cu sillimanit si cordierit, si o zona cu almandin si biotit. Cu alte cuvinte, cristalinul de Lainici-Paius ar repezenta un caz particular de sisturi cristaline in care mezometamorfitele s-ar fi format in conditii de presiune medie pina la joasa, datorita contactului cu intruziuni granitice sincinematice. H. Savu a si denumit acest tip de metamorfism drept „metamorfism de contact sincinematic' sau de „tip danubian'. Majoritatea petrografilor insacon-sidera ca sisturile cristaline la Lainici-Paius, in ansamblu, reprezinta o suita care initial a inclus roci mezometamorfice in facies amfibolitic si care au fost afectate de un retromorfism generalizat.
Amfibolitele de Dragsan, separate de Gh. Manolescu, Gh. Paliuc, St. Ghica-Budesti si altii, constituie o a doua entitate petrofaciala; se intilnesc incepind din valea Cernei pina in Muntii Paring, precum si in Muntii Retezat. Ele sint considerate o formatiune vulcanogena-sedimentara (ofi-olitica si terigena) metamorfozata in conditiile faciesului amfibolitelor, subfaciesul staurolit-almandin; includ gnaise amfibolice, amfibolite ru-banate, hornblendite, serpentinite in cantitate mica, gnaise micacee, gnaise feldspatice si mai rar calcare cristaline. In vecinatatea intruziunilor, amfibolitele de Dragsan sint migmatizate. Totul a suferit un retromorfism incit sint frecvente doritul actinotul, albitul si epidotul. Ca relicte se intilnesc metagabbrouri si metacuartit-diorite. Amfibolitele de Dragsan, in buna parte sint sincrone cu cristalinul de Lainici-Paius.
La partea superioara a amfibolitelor de Dragsan, Gh. Manolescu a descris, in Muntii Vilcan, Retezat si Paring, asa-numita „serie elastica' formata din sisturi sericito-cloritoase, sisturi amfibolice, porfirogene si, subordonat, calcare cristaline. Acestea au fost regasite de toti cercetatorii ulteriori, insa pozitia si semnificatia lor este controversata. In timp ce unii o incadreaza ca entitate petrofaciala apartinind altei faze de metamorfism decit aceea care a generat amfibolitele de Dragsan (St. Ghica-Budesti, L. Pavelescu, H. Savu), altii o ataseaza aceleiasi faze (Gh. Manolescu). Mai recent, Th. Berza considera ca „seria elastica' reprezinta de fapt partea superioara a amfibolitelor de Dragsan diaftorizata. Aceasta interpretare este mai plauzibila.
In Muntii Cerna, Vilcan si Paring, relatiile dintre cristalinul de Lainici-Paius si amfibolitele de Dragsan sint tectonice.
Sisturi cristaline similare acelora de Lainici-Paius si amfibolitelor de Dragsan se mai intilnesc in Muntii Retezat, iar in Muntii Tarcu sisturile cristaline echivalente au fost descrise drept cristalinul de Zeicani si respectiv amfibolitele de Maru (in Muntele Mic). Acestea din urma sint reprezentate prin ortoamfibolite, serpentinite, paragnaise biotitice, gnaise cuarto-feld-spatice si subordonat calcare cristaline. Ca faciesuri locale, in Muntele Petreanu s-a mai descris cristalinul de Rof constituit din sisturi amfibolice rubanate, cuartite cu granati si sisturi clorito-biotitice. Tot aici s-a mai descris cristalinul de Riusoru, gnaisele de Petreanu etc.
Amfibolitele de Maru par sa se continuie spre sud-vest in Muntii Almajului prin ceea ce Al. Codarcea a denumit cristalinul (zona) de lelova (v. fig. 59). Acesta include gnaise amfibolice, amfibolite cu biotit si granati, paragnaise micacee si mai rar calcare cristaline si gnaise granitice cu microclin; se cunosc de asemenea scrpentinite. intreg cristalinul de lelova este strabatut de filoane pegmatitice, iar local este migmatizat. In zona de contact cu pinza getica este intens cataclazat.
Mai spre est de cristalinul de lelova, intre zona sedimentara Svinita-Svinecca la vest si gabbrourile si serpentinitele din zona Iuti-Plavisevita la est, se intilnesc sisturile cristaline descrise de A.Strekeisen sub numele de cristalinul de Poiana Mraconia. Acesta este constituit din paragnaise micacee, paragnaise amfibolice, gnaise cuarto-feldspatice si cuartite feld-spatice. Local apar migmatite arteritice. Se diferentiaza de cristalinul de lelova prin granulatia mai fina si lipsa filoanelor de pegmatite.
Mai spre est, separata de cristalinul de Poiana Mraconia printr-o zona de epimetamorfite (cristalinul de Corbu), se gaseste o alta zona ocupata de mezometamorfite, acestea constituind cristalinul de Neamtu, delimitat spre est de corpul granitic de la Ogradena (v. PI. IV). Cristalinul de Neamtu este reprezentat prin paragnaise micacee, gnaise biotitice, gnaise amfibolice, amfibolite si calcare cristaline, rclevind unele asemanari cu amfibolitele de Dragsan.
Cu privire la virsta metamorfismului initial care a generat sisturile cristaline mezometamorfice, trebuie sa se tina seama, in primul rind, de faptul ca nu sint clarificate relatiile dintre entitatile litofaciale mentionate, incit ordinea de prezentare a acestora nu inseamna numaidecit aceeasi ordine a succesiunii lor in timp; dimpotriva, multe din ele sint, cel putin in parte, sincrone. Cu alte cuvinte aceste entitati, de cele mai multe ori, reprezinta petrofaciesuri laterale si in nici un caz „serii' in sens cronostratigrafic.
Virsta metamorfismului initial care a generat sisturile cristaline mezometamorfice se deduce din faptul ca acestea suporta, in discordanta de metamorfism formatiuni cristalofiliene (cristalinul de Corbu) in care s-au gasit archaeocyatide indicative pentru Neoproterozoicul terminal— Cambrianul timpuriu; de unde rezulta ca mezometamorfitele au luat nastere intr-o faza anterioara Proterozoicului terminal, deci in timpurile antebaikaliene. Aceasta virsta este indicata oarecum si de date radiometrice care, pentru granitele de Tismana de pilda, au indicat 650 M.a, ceea ce inseamna ca metamorfismul cristalinului de Lainici-Paius este anterior, adica antebaikalian.
Grupa sisturilor cristaline epimetamorfice. Aceasta include sisturi cristaline provenind din metamorfozarea unor formatiuni vulcanogene si terigene in conditiile faciesului sisturilor verzi. In autohtonul danubian asemenea sisturi cristaline se cunosc cu certitudine si au fost separate ca atare numai in Muntii Almaj. Sub numele de sisturi cristaline de Corbu, Al. Codarcea a grupat un complex de sisturi verzi clorit-albit-epidotice, sisturi amfibolice cu actinot, sisturi cuartitice cu sericit sau grafit, porfiroidc si lentile de calcare cristaline. Acest complex are o grosime de 600 m si se dispune in discordanta de metamorfism peste cristalinul de Neamtu; se urmareste pe o zona ingusta orientata nord-sud, delimitata la est si la vest de cristalinul de Neamtu si respectiv gabbrourile si serpentinitele din zona Iuti-Plavisevita. In prelungirea epimetamorfitelor spre sud, pe teritoriul iugoslav, in intercalatiile de calcare s-au gasit archaeocyatide care indica virsta Neoproterozoic terminal-Cambrian timpuriu a depozitelor premetamorfice; de unde rezulta ca metamorfozarea acestora a avut loc spre sfirsitul ciclului baikalian.
In categoria epimetamorfitelor mai intra ceea ce Al. Codarcea a descris drept „zona de Toronita', in partea sud-vestica a Muntilor Almaj (filite sericito-cloritice, cuartite, sisturi verzi), si „zona Vodna' in vecinatatea granitoidului de la Ogradena, constituita din sisturi sericito-cloritoase cu albit, sisturi cloritoase cu lentile de calcare cristaline si serpentinite.
In muntii Vilcan, Paring, Retezat, in unele interpretari, sint incluse in grupa sisturilor cristaline epimetamorfice ceea ce s-a descris drept „seria elastica', „seria de Vilcan', sau „seria de Barnita-Zeicani ' insa care, in interpretari mai recente, sint incluse la amfibolitele de Dragsan, ca termen diaftorizat al acestora din urma.
