Prin ce se individualizeaza cambia internationala?, Care sunt cerintele formale ale unei cambii?

1. Prin ce se individualizeaza cambia internationala? In calitate de instrument scris, cambia internationala cuprinde ordinul neconditionat prin care tragatorul cere trasului sa plateasca o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia, la cerere sau la un moment definit, este datata si semnata de tragator.

Cambia internationala se individualizeaza prin urmatoarele : cambia are caracter international, deoarece mentioneaza cei putin doua dintre locurile prevazute si indica faptul ca oricare doua astfel specificate sunt situate in state diferite, fie locul unde este trasa cambia. fie locul indicat langa semnatura tragatorului, fie locul indicat langa numele trasului, fie locul indicat langa numele beneficiarului platii, fie locul platii cu conditia ca ori locul unde este trasa cambia, ori locul platii sa fie specificat in cambie si sa fie situat intr-un stat contractant; necesita promovarea uniformitatii in aplicarea cambiei internationale; presupune buna credinta in respectarea obligatiilor de tranzactiile internationale derulate prin asemenea instrumente.

Cambiile internationale cuprind urmatoarele clauze: denumirea de cambie, ordinul neconditionat de a plati o suma determinata in valuta. numele si adresa persoanei care trebuie sa plateasca suma, numele si adresa beneficiamlui, scadenta, locul platii, data si locul emiterii, semnatura tragatorului. In cambie se pot inscrie clauze facultative, cum sunt: clauza fara protest, interzicerea de a trage contracambii, excluderea duplicatelor de cambie, clauza documentara, clauza privind dobanzile cuvenite detinatorului legal al cambiei, clauza de absolvire a tragatorului de raspundere de plata.

2. Care sunt cerintele formale ale unei cambii? Suma platibila prin cambie necesita o definire concreta, deoarece suma se poate plati cu dobanda, in transe la date succesive, in transe la date succesive cu stipularea pe instrument ca, in cazul neplatii oricarei transe, suma restanta devine scadenta, conform unei rate de schimb indicate pe instrument sau care va fi determinata asa cum mentioneaza instrumentul sau intr-o alta valuta, alta decat cea in care este exprimata suma in instrumentul respectiv. In situatia in care intr-un instrument de plata exista o discrepanta intre suma exprimata in cuvinte si suma exprimata in cifre, suma platibiia prin instrument este suma mentionata in cuvinte. In cazul in care un instrument de plata mentioneaza ca suma trebuie platita cu dobanda, fara a specifica data de la care curge dobanda, aceasta curge de la data instrumentului. Dobanda poate fi exprimata fie ca o rata definita, fie ca o rata variabila. Un instrument se considera a fi platibil la cerere daca mentioneaza ca este platibil la vedere, Ia cerere sau la prezentare, ori daca nu este exprimat nici un moment de plata in instrumentul respectiv.

Instrumentul este considerat platibil la un moment definit, daca prevede ca este platibil la o scadenta specificata sau la o perioada fixa dupa o data specificata sau la o perioada fixa dupa vedere, in transe Ia date succesive, in transe la date succesive cu mentiunea ca, in caz de neplata a oricarei transe, soldul neplatit devine scadent. Momentul platii unui instrument platibil la o perioada fixa este determinat prin referinta la data mentionata in instrumentul respectiv. Momentul platii unei cambii platibile la o perioada fixa dupa vedere este determinat dupa data acceptarii sau, in cazul in care cambia este dezonorata prin neacceptare, dupa data protestului sau dupa data dezonoram.

Momentul platii unui instrument platibil la cerere este data la care instrumentul este prezentat la plata de catre detinatorul sau. Daca un instrument este tras sau emis, platibil la una sau mai multe luni dupa o data mentionata sau dupa data instrumentului sau dupa vedere, instrumentul este platibil la data corespunzatoare a lunii cand trebuie facuta plata conform mentiunii din document.

3. Care sunt obligatiile partilor la o cambie internationala? Conform prevederilor Conventiei internationale, o persoana nu este obligata printr-un instrument decat daca il semneaza. Obligatia partii asupra instrumentului rezulta si in cazul in care persoana semneaza un instrument cu un nume care nu este al lui.

Tragatorul se angajeaza ca, la dezonorarea cambiei prin neacceptare sau prin neplata si la orice protest, sa plateasca suma dir. cambie detinatorului, oricarui sirant sau garant al girantului care preia si plateste suma din cambie. Tragatorul poate exclude sau limita propria sa obligatie pentru acceptare sau plata a sumei printr-o mentiune expresa pe cambie. O asemenea stipulare care exclude sau limiteaza obligatia de plata din cambie este efectiva numai daca o alta parte este sau devine obligata prin cambie.

Trasul devine obligat prin cambie daca o accepta, ceea ce inseamna ca dupa acceptare se angajeaza ca va plati suma din cambie conform termenilor acceptarii sale detinatorului sau oricarei parti care preia si plateste suma din cambie. Acceptarea se mentioneaza in scris pe cambie prin semnatura trasului insotita de expresia "acceptat' sau de cuvinte cu sens similar sau prin semnatura trasului.

Girantul reprezinta persoana care se angajeaza ca la dezonorarea cambiei prin neacceptare sau neplata si la orice protest adresat sa plateasca suma din instrument detinatorului sau oricarui girant ulterior, sau oricarui garant al girantului care preia si plateste instrumentul. Girantul poate exclude sau limita propria sa raspundere printr-o mentiune expresa pe instrument.

Garantul constituie persoana care garanteaza plata unui instrument indiferent daca a fost sau nu acceptat pentru intreaga suma sau numai pentru o parte a ei pentru contul unei parti sau al trasului. Garantia se inscrie pe instrument sau pe o prelungire atasata si se exprima prin cuvintele "garantat', "aval', "bun ca aval' sau alte cuvinte cu sens similar insotite de semnatura garantului. Garantia se materializeaza printr-o semna­tura pe fata instrumentului. Garantul poate specifica persoana pentru care garanteaza. In lipsa unor asemenea mentiuni, persoana pentru care garanteaza este acceptantul sau trasul in cazul unei cambii. Raspunderea unui garant asupra instrumentului este de aceeasi natura ca si cea a partii pentru care a devenit garant.

Daca persoana pentru care a devenit garant este trasul, garantul se angajeaza sa plateasca la scadenta suma din cambie detinatorului sau oricarei parti care preia si plateste cambia, sau daca cambia este platibila la un moment definit, la dezonorare prin neacceptare si la orice protest necesar sa plateasca detinatorului sau oricarei parti care preia si plateste cambia.

In ce consta acceptarea si dezonorarea cambiei prin acceptare? in principiu, o cambie trebuie prezentata pentru acceptare daca tragatorul a stipulat in instrument ca trebuie prezentata pentru acceptare, precum si in cazurile in care cambia este platibila la o perioada fixa dupa vedere sau cambia este platibila in alt loc decat la rezidenta trasului, cu exceptia cazului in care este platibila la cerere. Cambia este considerata a fi dezonorata prin neacceptare. daca trasul, la prezentarea instrumentului in timp, refuza expres sa accepte cambia, sau acceptarea nu poate fi obtinuta cu staruinta rezonabila sau daca detinatorul nu poate obtine acceptarea la care este indreptatit. In cazul in care cambia este dezonorata prin neacceptare, detinatorul poate sa exercite dreptul imediat de recurs impotriva tragatorului, girantilor si garantilor sau poate sa revendice imediat plata de. ;la garantul trasului.

5. In ce consta prezentarea cambiei pentru plata si dezonorarea prin neplata? Un instrument se considera a fi prezentat corespunzator pentru plata daca se respecta anumite reguli¹: detinatorul prezinta instrumentul trasului sau acceptantului intr-o zi de luciu si la o ora rezonabila; daca trasul, acceptantul sau emitentul sunt morti, prezentarea se face per­soanelor care sunt mostenitori sau persoanelor indreptatite sa-i administreze averea; prezentarea pentru plata poate fi facuta unei persoane sau autoritati alta decat trasul, acceptantul sau emitentul daca acea persoana este indreptatita prin lege sa plateasca instrumentul; instrumentul care nu este platibil la-cerere se prezinta pentru plata la scadenta sau intr-una din cele doua zile de lucru care urmeaza; instrumentul care este platibil la cerere se prezinta pentru'' plata in termen de un an de ia data emiterii iui; instrumentul se prezinta pentru plata la locui de plata specificat pe document, sau daca nu este mentionat nici un loc de plata, ia adresa trasului sau a acceptantului sau a emitentului indicata in document. .

intarzierea la prezentarea pentru plata a unui instrument este scuzata daca este cauzata de circumstante care sunt in afara controlului detinatorului si pe care nu le-a putut evita, nici depasi. In cazul in care instrumentul nu se prezinta corespunzator pentru plata, tragatorul, girantii si garantii nu sunt raspunzatori, dar nu sunt eliberati de raspunderea care rezulta din documentul respectiv.

Instrumentul este considerat a fi dezonorat prin neplata in urmatoarele situatii¹':daca plata sumei din instrument este refuzata la prezentarea la timp sau daca detinatorul nu poate obtine plata la care este indreptatit; daca prezentarea pentru plata a instrumentului nu este necesara pentru ca s-a renuntat la aceasta.

RecursulDaca o cambie este dezonorata prin neplata, detinatorul poate sa-si exercite dreptul de recurs impotriva tragatorului, girantilor si garantilor. In cazul in care un instrument este dezonorat prin neacceptare sau neplata detinatorul isi poate exercita dreptul de recurs numai dupa ce instru­mentul a fost protestat corespunzator pentru dezonorare.

Protestul reprezinta o declaratie de dezonorare, intocmita la locul unde a fost dezonorat instrumentul, semnata si datata de o persoana autorizata care cuprinde: persoana la cererea careia este protestat instrumentul, locul protestului, cererea facuta si raspunsul dat '. Protestul poate fi facut pe instrument sau pe un adaos atasat la acesta sau ca document separat care mentioneaza instrumentul care a fost dezonorat.

Detinatorul, la dezanorarea unui instrument prin neacceptare sau neplata, are obligatia sa transmita instiintari tragatorului si ultimului girant, tuturor celorlalti giranti si garanti care la randul lor trebuie sa transmita instiintare de dezonorare ultimei parti care este obligata prin instrument¹ . instiintarea de dezonorare poate fi facuta sub orice forma si in orice termen care identifica instrumentul si declara ca acesta a fost dezonorat prin neacceptare sau neplata.

6. Prin ce se deosebeste biletul la ordin international si ce clauze contine? Biletul la ordin reprezinta un instrument de plata din relatiile economice internationale prin care emitentul se angajeaza sa plateasca beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani la data si locul din document. Un bilet la ordin international reprezinta un inscris care specifica cel putin doua dintre urmatoarele locuri si indica faptul ca oricare doua astfel de locuri specificate sunt situate in state diferite, si anume: locul unde este intocmit biletul, locul indicat lansa semnatura emitentului, locul indica: langa numele beneficiarului platii, locul platii, daca este specificat pe bile: si este situat intr-un stat contractant. Biletul la ordin este un inscris care contine o promisiune neconditionata prin care emitentul se obliga sa plateasca o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia, este platibil la cerere sau la un moment definit, este datat si semnat de emitent.

Caracterul international al biletului la ordin rezulta din faptul ca este reglementat de principiile Conventiei Natiunilor Unite asupra Cambiilor Internationale si Biletelor la Ordin Internationale (UNCTTRAL i si partile se angajeaza sa respecte prevederile din documentul mentionat. Biletul la ordin cuprinde urmatoarele clauze: denumirea de bilet la ordin, promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata, scadenta, locul platii si adresa beneficiarului, data si locul emiterii, semnatura emitentului.

Functia de instrument de plata a biletului la ordin se manifesta datorita faptului ca emitentul se angajeaza sa plateasca suma la scadenta catre beneficiar. Emitentul se obliga ca va plati biletul la ordin, conform termenilor sai, detinatorului sau oricarei alte parti care preia biletul la ordin. Emitentul nu poate exclude sau limita propria raspundere printr-o mentiune pe biletul la ordin. Biletul la ordin semnat de catre doi sau mai multi emitenti poate fi prezentat oricaruia dintre ei, cu exceptia cazului in care biletul la ordin indica in mod clar persoana care trebuie sa plateasca. Daca un bilet ia ordin este dezonorat prin neplata, detinatorul poate sa-si exercite dreptul de recurs impotriva girantilor si garantilor.

7. Prin ce se caracterizeaza cecul in calitate de instrument de plata international si care sunt variantele sale? Constituie un instrument de plata din relatiile economice internationale prin intermediul caruia titularul unui cont creditor sau beneficiarul unui credit da ordin unei banci sa achite suma inscrisa in document. Tragatorul sau emitentul titlului dispune trasului sa plateasca o suma de bani beneficiarului. Cecul se trage asupra unei banci in limita fondurilor emitentului si cuprinde: denumirea de cec, ordinul de efectuare a platii, numele beneficia­rului, suma care trebuie platita, numele si adresa trasului, locul de plata, data si locul emiterii, semnatura tragatorului.

in calitate de instrument de plata din relatiile economice internationale, cecul se caracterizeaza prin previziunea (acoperirea) cu disponibil care se constituie din disponibilitati bancare sau din creai: bancar. Pro viziunea cecului presupune indeplinirea unor conditii: sa se constituie inainte de emitere, la o valoare cel putin egala cu cea a cecului, sa fie certa, lichida, exigibila si disponibila. Cecul nominativ indica expres beneficiarul, respectiv persoana indreptatita sa incaseze suma prevazuta in document. Cecul la purtator este un document care nu indica numele persoanei catre care urmeaza sa se efectueze plata, beneficiarul fiind persoana care se afla in posesia documentului. Cecul ia ordin reprezinta un instrument de plata care mentioneaza beneficiarul precum si dreptul sau de a transmite beneficiul platii prin girare sau andosare.

Dupa modul de incasare se pot emite si utiliza cecuri nebarate, barate, cecul de virament, cecul documentar, cecul certificat, cecul de voiaj si cecul circular. Cecul nebarat sau cecul in alb se caracterizeaza prin faptul ca se plateste in numerar. Cecul barat reprezinta un instrument la care suma se plateste prin virarea din contul emitentului in contul beneficiarului, respectiv prin inregistrarea intr-un cont bancar (bararea cecului se realizeaza prin doua linii paralele trase pe fata documentului). Cecul cu barare generala nu cuprinde mentiuni intre liniile trase pe document si poate sa circule prin girare. Cecul cu barare speciala cuprinde intre liniile de pe document conditiile de plata.

Cecul de virament este un instrument de plata ce cuprinde ordinul de virare a sumei intr-un cont deschis la o banca. Cecul documentar reprezinta un instrument de plata prin care emitentul solicita efectuarea platii in favoarea beneficiarului in schimbul prezentarii unor documente cu privire la expedierea sau prestarea serviciilor. Cecul certificat se deosebeste prin faptul ca presupune existenta expresa a proviziunii ceea ce obliga tragatorul sa prezinte cecul bancii ia care are cont si disponibil, iar banca certifica in scris existenta sumei de plata din document. Cecul de calatorie reprezinta un instrument de plata ce se foloseste pentru achitarea cheltuielilor din cursul unei calatorii turistice a persoanelor. Cecul este platibil la vedere ceea-ce inseamna ca banca il achita Ie prezentare sau la un termen scurt de la vedere. Prin aceasta trasatura se individualizeaza functia de instrument de plata a cecului deoarece contribuie la compensarea unor obligatii de plata din relatiile economice internationale.

8. Prin ce se individualizeaza CARDUL in calitate de instrument de plata international si cum se deruleaza o plata prin CARD? Cartea de piata (cardul) reprezinta un instrument pe baza caruia detinatorul are dreptul Ia o procedura de autorizare si plata a unor bunuri si servicii sau de retragere a unor sume de Ia automatele bancare.

Cardul are forma unei carti de vizita confectionata din material plastic rezistent cu dimensiuni tipizate si standardizate care cuprinde urmatoarele mentiuni: denumirea si sigla bancii, in cazul cardurilor bancare; . holograma tridimensionala care reflecta autenticitatea: numarul cardului; numele posesorului autorizat; durata de valabilitate; semnatura tragatorului; sfera de aplicabilitate.

Instrumentele de plata sub forma cardurilor se pot emite de catre banci, comercianti sau alte organisme care au sisteme proprii de decontare cu clientii (companii telefonice).

In functie de modul de stocare a caracteristicilor de securizare se emit carduri cu banda magnetica si carduri cu microprocesor.

in raport de sursa de acoperire a cheltuielilor, cardurile pot imbraca forma cartilor de debit (debit-carduri) si a cartilor de credit (credit-carduri). Cartile de debit (debit-carduri) se emit in calitate de instrumente de plata in suma egala cu disponibilitatile din cont sau in limita unui descoperit de cont pe care banca il acorda clientului. Debit-card se intemeiaza pe existenta unor resurse intr-un cont pe baza carora utilizatorul are dreptul de a efectua cheltuieli in limita soldului disponibil sau de a retrage numerar.

Cartile de credit (credit-card) asigura dreptul detinatorului de a achita bunuri si servicii cumparate sau retragerea unor sume pe seama unui credit sau a unei linii de credit acordate.

In calitate de instrument de piata din relatiile economice internationale, cardul se individualizeaza prin anumite avantaje: diminueaza riscurile si greutatile in colectarea si folosirea numerarului; simplifica operatiile clientului la cumpararea si plata marfurilor; reduce perioada de efectuare a decontarilor; stimuleaza clientii sa cumpere marfuri din anumite retele de magazine si implicit promoveaza vanzarile; bancile percep comisioane mai mici datorita cheltuielilor reduse de efectuare a decontarilor prin intermediul cardurilor; cartile de credit ofera clientilor dreptul de a obtine linii de credit de la banci in vederea efectuarii unor cheltuieli.

Platile pe care le efectueaza persoanele fizice prin intermediul cardurilor se deruleaza astfel : persoana se adreseaza unei banci sau organizatii care emite si pune la dispozitie carduri, incheie un contract pe baza disponibilitatilor din cont sau a creditului aprobat si primeste un card; detinatorul cardului poate cumpara marfuri si servicii; detinatorul cardului prezinta instrumentul de plata comerciantului in vederea achitarii marfurilor si serviciilor; comerciantul verifica cardul din punct de vedere formal, respectiv autenticitatea, valabilitatea si concordanta datelor; comerciantul transmite centrului de autorizare numarul cardului, datele de identificare si suma ce trebuie platita; centrul de autorizare transmite cererea de autorizare a platii bancii emitente a carduluib;anca verifica contul detinatorului de card si autorizeaza operatia de efectuare a platii; centrul de autorizare transmite comerciantului ca se accepta plata din contul detinatorului de card; comerciantul elibereaza marfa insotita de un document ce reflecta suma platita, emis in trei exemplare, din care unul se remite platitorului, unul se pastreaza in evidenta comerciantului si al treilea se prezinta bancii pentru decontare.

Cardurile mai pot asigura retragerea numeramiui de la distribuitoarele automate sau obtinerea de infomiatii asupra soldului contului si a transferurilor efectuate de posesor din contul sau. Promovarea si globalizarea platilor prin carduri se realizeaza prin anumite organizatii, cum sunt "Visa International', "Europay International', "American Express Master Card International'