|
|
|
CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV LA NIVELUL ENTITATIILOR PUBLICE
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (1)
n Legea nr. 500/2002 privind finantele publice
n Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata in temeiul art. III din Legea nr. 84/2003
n Ordinul ministrului finantelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, cu modificarile si completarile ulterioare
n Norme metodologice specifice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv propriu elaborate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului oricarui fond special, precum si pentru operatiunile Fondului national si ale agentiilor de implementare care deruleaza fonduri comunitare, avizate de Ministerul Finantelor Publice
n Norme specifice de control financiar preventiv propriu ale regiilor autonome, companiilor / societatilor nationale si societatilor comerciale la care statul sau unitatile administrativ-teritoriale detin capitalul majoritar, elaborate conform legislatiei aplicabile entitatilor care sunt organizate si functioneaza in regim comercial
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (2)
n Actele de gestiune ale statului*, realizate prin entitatile sale publice, sunt impuse si conditionate de dispozitii legale, prin care se prevad imperativ regulile de realizare a veniturilor si de utilizare a acestora pentru necesitati de interes public
n Existenta unor reguli, cu caracter imperativ, impune efectuarea controlului cu privire la respectarea riguroasa a acestora
n Daca controlul asupra operatiunilor, care afecteaza patrimoniul si/sau fondurile publice, se exercita inainte de autorizarea acestora de catre persoana competenta, controlul este ex-ante
n Legatura intrinseca intre actul de gestiune si controlul acestuia a facut ca sistemul de finante publice (contabilitatea publica) sa fie definit ca "ansamblul normelor juridice si tehnice aplicabile executiei, descrierii, inregistrarii si controlului operatiunilor financiare ale organismelor publice"
n Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operatiuni care nu respecta conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare sau, dupa caz, creditelor de angajament, stabilite potrivit legii, si prin a caror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public si/sau fondurile publice
n Conform art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice "Controlul financiar preventiv [.] intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public ."
*)Nota: in expunere se vor face referiri numai la stat, dar aceasta nu inseamna o restrangere a sferei de aplicabilitate, deoarece problematica abordata este comuna si gestiunii publice locale
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (3)
n angajamentele legale si angajamente bugetare
n deschiderea si repartizarea de credite bugetare
n modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite
n ordonantarea cheltuielilor
n constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare
n concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
n vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
Nota: in functie de specificul entitatii publice, conducatorul acesteia decide exercitarea controlului financiar preventiv si asupra altor categorii de operatiuni
n autoritatile publice si autoritatile administrative autonome
n institutiile publice apartinand administratiei publice centrale si locale si institutiile publice din subordinea acestora
n regiile autonome de interes national sau local
n companiile si societatile nationale
n societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine capitalul majoritar si utilizeaza / administreaza fonduri publice si/sau patrimoniul public
n agentiile, cu sau fara personalitate juridica, care gestioneaza fonduri provenite din finantari externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi: unitatile de management al proiectelor (UMP), unitatile de coordonare a proiectelor (UCP), Oficiul de plati si contractare PHARE (OPCP), Agentia SAPARD, Fondul National de Preaderare, precum si alte agentii de implementare a fondurilor comunitare
n Ministerul Finantelor Publice, pentru operatiunile de trezorerie, datorie publica, realizarea veniturilor statului si a contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene
n autoritatile publice executive ale administratiei publice locale, pentru operatiunile de datorie publica si realizarea veniturilor proprii
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (4)
n controlul financiar preventiv se exercita asupra documentelor in care sunt consemnate operatiunile patrimoniale, inainte ca acestea sa devina acte juridice prin aprobarea lor de catre titularul de drept al competentei sau de catre titularul unei competente delegate in conditiile legii
n nu intra in sfera controlului financiar preventiv: analiza si certificarea situatiilor financiare si/sau patrimoniale, precum si verificarea operatiunilor deja efectuate
n controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a operatiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al:
0 respectarii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii operatiunilor (control de legalitate)
0 indeplinirii sub toate aspectele a principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile operatiunilor supuse controlului (control de regularitate)
0 incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament, dupa caz, (control bugetar)
n controlul financiar preventiv al operatiunilor se exercita pe baza actelor si/sau documentelor justificative certificate in privinta realitatii, regularitatii si legalitatii, de catre conducatorii compartimentelor de specialitate emitente
n operatiunile ce privesc acte juridice prin care se angajeaza patrimonial entitatea publica se supun controlului financiar preventiv dupa avizarea lor de catre compartimentele de specialitate juridica si financiar-contabila
n la entitatile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridica si/sau financiar-contabila, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducatorul entitatii publice
n conducatorii compartimentelor de specialitate raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor ale caror acte si/sau documente justificative le-au certificat sau avizat
n obtinerea vizei de control financiar preventiv pentru operatiuni care au la baza acte si/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonereaza de raspundere sefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (5)
n Ministerul Finantelor Publice este autoritatea de coordonare si reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitatile publice
n Controlul financiar preventiv se organizeaza si se exercita in urmatoarele forme:
0 controlul financiar preventiv propriu, la toate entitatile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice si a patrimoniului public
0 controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si ai bugetului oricarui fond special, la Fondul national si la agentiile de implementare a fondurilor comunitare, inclusiv la alte entitati publice cu risc ridicat, prin controlori delegati ai Ministerului Finantelor Publice
n Organizare
0 controlul financiar preventiv propriu se organizeaza, de regula, in cadrul compartimentului financiar-contabil, dar conducatorul entitatii poate decide extinderea acestuia si la nivelul altor compartimente de specialitate in care se initiaza operatiuni de natura patrimoniala
0 conducatorii entitatii publice au obligatia sa stabileasca proiectele de operatiuni supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative si circuitul acestora, cu respectarea dispozitiilor legale
0 conducatorii entitatilor publice vor dispune detalierea, prin liste de verificare (check-lists) a obiectivelor verificarii, pentru fiecare categorie de operatiune cuprinsa in Cadrul general si/sau specific al entitatii
0 controlul financiar preventiv se exercita, prin viza, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate desemnate in acest sens de conducatorul entitatii publice
0 actul de numire va cuprinde limitele de competenta in exercitarea controlului financiar preventiv
0 persoanele care exercita controlul financiar preventiv sunt altele decat cele care aproba si efectueaza operatiunea supusa vizei
0 viza de control financiar preventiv se exercita prin semnatura persoanei desemnate si prin aplicarea sigiliului personal care va cuprinde urmatoarele informatii: denumirea entitatii publice, mentiunea "vizat pentru controlul financiar preventiv", numarul sigiliului si data acordarii vizei (an, luna, zi)
0 documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se inscriu in "Registrul" privind operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv
0 termenul pentru acordarea / refuzul vizei se stabileste prin decizia interna a conducatorului entitatii publice in functie de natura si complexitatea operatiunilor cuprinse in Cadrul general si/sau specific supuse controlului preventiv
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (6)
n Procedura de control
0 documentele care privesc operatiuni asupra carora este obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de catre compartimentele de specialitate care initiaza operatiunea
0 documentele privind operatiunile prin care se afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public vor fi insotite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de acte si/sau documente justificative si, dupa caz, de o 'Propunere de angajare a unei cheltuieli' si/sau de un 'Angajament bugetar individual / global' intocmite conform anexei nr. 1 si respectiv, anexei nr. 2 la Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002
0 in efectuarea controlului financiar preventiv parcurgerea listei de verificare specifica operatiunii, primita la viza, este obligatorie, dar nu limitativa, intrucat, persoana desemnata poate extinde verificarile ori de cate ori este necesar
0 daca, prin parcurgerea listei de verificare, cel putin unul dintre elementele verificarii formale (completarea documentelor in concordanta cu continutul acestora, existenta semnaturilor persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de specialitate, existenta actelor justificative specifice operatiunii prezentate la viza) nu este indeplinit, documentele se restituie compartimentului care a initiat operatiunea, indicandu-se in scris motivele restituirii; in astfel de situatii nu se emite refuzul de viza
0 dupa efectuarea controlului formal, persoanele desemnate sa exercite controlul financiar preventiv inregistreaza documentele in Registrul privind operatiunile prezentate la viza si efectueaza, prin parcurgerea listei de verificare, controlul operatiunii din punct de vedere al legalitatii, regularitatii si al incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (7)
n Procedura de control - continuare
0 daca necesitatile o impun, se pot solicita si alte acte justificative, precum si avizul compartimentului de specialitate juridica
0 daca in urma verificarii de fond operatiunea indeplineste conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament se acorda viza, prin aplicarea sigiliului si a semnaturii, pe exemplarul documentului care se arhiveaza la entitatea publica
0 prin acordarea vizei se certifica implicit si indeplinirea conditiilor mentionate in listele de verificare
0 documentele vizate si actele justificative ce le-au insotit sunt restituite, sub semnatura, compartimentului de specialitate emitent, in vederea continuarii circuitului acestora, consemnandu-se acest fapt in Registrul privind operatiunile prezentate la viza
0 daca, in urma controlului, s-a constatat ca cel putin un element de fond cuprins in lista de verificare nu este indeplinit, persoana desemnata cu exercitarea controlului financiar preventiv va refuza motivat, in scris, acordarea vizei, consemnand acest fapt in Registrul privind operatiunile prezentate la viza
0 la refuzul de viza se va anexa si un exemplar al listei de verificare, cu indicarea elementului / elementelor din aceasta lista care nu este / nu sunt indeplinita / indeplinite
0 refuzul de viza, insotit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunostinta conducatorulu entitatii publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnatura, compartimentului de specialitate care a initiat operatiunea
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (8)
n Organizare
0 controlul financiar preventiv delegat se organizeaza si se exercita de Ministerul Finantelor Publice prin controlorii delegati
0 ministrul finantelor publice numeste, pentru fiecare institutie publica in care se exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat sau al bugetului oricarui fond special, unul sau mai multi controlori delegati, in functie de volumul si de complexitatea activitatii institutiei respective
0 prin exceptie de la regula de mai sus, in temeiul art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/1999, republicata, ministrul finantelor publice poate decide, prin ordin, exercitarea controlului financiar preventiv delegat si asupra operatiunilor finantate sau cofinantate din fonduri publice ale unor ordonatori secundari sau tertiari de credite, precum si la unele persoane juridice de drept privat, daca prin acestea se deruleaza un volum ridicat de credite bugetare si/sau de angajament, iar operatiunile presupun un grad ridicat de risc
0 in scopul asigurarii unei gestionari, in conditii de legalitate, economicitate si eficienta, a fondurilor acordate Romaniei de Uniunea Europeana si a implementarii procedurilor prevazute in regulamentele organismelor finantatoare, ministrul finantelor publice numeste controlori delegati si la agentiile de implementare si pentru Fondul national de preaderare
0 prin ordinul de numire a controlorului delegat se stabilesc:
tipurile de operatiuni care se supun controlului preventiv delegat
limitele valorice de la care acesta se exercita;
0 daca, pe parcurs, apare necesitatea modificarii listei de operatiuni si a limitelor valorice, in functie de modificarea gradului de risc al diferitelor operatiuni, controlorul financiar sef este imputernicit sa opereze aceste modificari si sa il informeze, in acest sens, pe ministrul finantelor publice
0 controlorul delegat isi execita atributiile in mod independent, neputandu-i-se impune, pe nici o cale, acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv
0 controlorii delegati sunt supusi incompatibilitatilor prevazute la art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/1999, republicata
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (9)
n Procedura de control financiar preventiv delegat
0 controlul financiar preventiv delegat se exercita exclusiv asupra operatiunilor care intra in competenta sa potrivit conditiilor fixate prin ordinul de numire si numai daca acestea au fost deja vizate pentru controlul financiar preventiv propriu (intern)
0 daca acele operatiuni sunt refuzate la viza in urma controlului preventiv propriu, nu mai sunt supuse si controlului preventiv delegat, dar ordonatorul de credite poate solicita acestuia formularea unui aviz consultativ*)
0 in exercitarea atributiilor sale de control asupra operatiunilor la care s-a stabilit competenta sa, controlorul delegat va urma procedura prevazuta si prezentata deja la controlul preventiv propriu
0 listele de verificare utilizate la efectuarea controlului de catre controlorii delegati se emit si se actualizeaza de directia generala cu atributii in domeniul controlului financiar preventiv din Ministerul Finantelor Publice
0 perioada maxima de verificare este de 3 zile lucratoare de la prezentarea operatiunii la viza, insotita de toate documentele justificative si informatiile solicitate; in cazuri exceptionale, controlorul delegat are dreptul sa prelungeasca perioada de verificare cu maximum 5 zile lucratoare, informandu-i in acest sens, in scris, pe ordonatorul de credite si pe controlorul financiar sef
0 daca, in urma parcurgerii procedurii de control, se constata ca cel putin un element de fond cuprins in lista de verificare nu este indeplinit, controlorul delegat va comunica, in scris, ordonatorului de credite, motivele pentru care operatiunea nu poate fi efectuata, consemnand acest fapt in Registrul privind operatiunile prezentate la viza; o copie a textului comunicarii va fi transmisa controlorului financiar-sef
0 in situatia in care ordonatorul de credite considera ca operatiunea poate fi efectuata, solicita, in scris, controlorului delegat acordarea vizei, prezentand argumentele corespunzatoare de legalitate si regularitate; in caz contrar, operatiunea se considera retrasa de la viza, iar actele justificative se restituie, sub semnatura, compartimentului de specialitate
0 daca controlorul delegat considera intemeiate argumentele ordonatorului de credite, va acorda viza pentru efectuarea operatiunii
0 daca argumentele sunt considerate neintemeiate sau insuficiente, controlorul delegat va aduce la cunostinta ordonatorului de credite refuzul de viza (la care se va anexa un exemplar al listei de verificare, cu indicarea acelor elemente care nu sunt indeplinite) si va restitui, sub semnatura, compartimentului de specialitate actele justificative
0 in situatii complexe, controlorul delegat poate solicita controlorului financiar sef constituirea, in conditiile legii, a comisiei pentru formularea opiniei neutre; opinia neutra va fi transmisa controlorului delegat in 3 zile de la solicitarea sa
0 pe perioada de la comunicarea motivelor pentru care operatiunea nu poate fi efectuata pana la primirea punctului de vedere al ordonatorului de credite si, dupa caz, pe perioada formularii opiniei neutre, termenul legal de verificare se suspenda
*)Nota: avizul consultativ solicitat de catre ordonatorul de credite controlorului delegat in cazul refuzului de viza de control preventiv propriu, nu constituie un act de pronuntare asupra legalitatii si regularitatii operatiunii respective
I. CADRUL LEGAL GENERAL PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV (10)
n O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua de catre ordonatorul de credite pe propria raspundere, numai daca prin aceasta nu se depaseste creditul bugetar aprobat; ordonatorul poate decide efectuarea operatiunii numai in baza unui act de decizie interna emis in forma scrisa, prin care dispune, efectuarea pe propria raspundere, a operatiunii, urmand ca o copie a acestui act sa fie transmisa compartimentului de audit public intern al entitatii precum si controlorului delegat, dupa caz
n In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv propriu, conducatorii entitatilor publice dispun, in conditiile legii, efectuarea operatiunii pe propria raspundere, persoana desemnata sa efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligatia sa informeze, in scris, Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice si, dupa caz, organul ierarhic superior al entitatii publice respective, numai in aceasta situatie persoana desemnata fiind exonerata de raspundere
n In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv delegat, conducatorii entitatilor publice dispun, in conditiile legii, efectuarea operatiunii pe propria raspundere, controlorul delegat are obligatia sa informeze in scris, Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor Publice
n Documentele privind proiecte de operatiuni supuse, conform legii, controlului financiar preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decat cu asumarea raspunderii ordonatorului de credite
n Operatiunile efectuate pe propria raspundere a ordonatorului se inregistreaza si intr-un cont in afara bilantului
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (1)
Definire si competente
n Conform art. 20 din Legea nr. 500/2002:
'(1) Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome.'
'(3) In cazurile prevazute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.'
'(4) Conducatorii, institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatorii secundari sau tertiari de credite, dupa caz.'
Comentariu: intrucat, in conformitate cu art. 36(1) si art. 21(1) din Legea nr. 500/2002, 'Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu si pe ordonatori principali de credite []' iar 'Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate ', aceasta inseamna ca autoritatea bugetara (Parlamentul) incredinteaza mandatul de a executa bugetul direct ordonatorului principal, toti ceilalti ordonatori secundari si tertiari din subordine fiind titularii unor competente delegate (ordonatori delegati) fac actele de gestiune in numele si sub responsabilitatea ordonatorului principal in calitatea sa de singur titular de buget votat de Parlament.
n Competentele (responsabilitatile) ordonatorului de credite sunt reglementate la art. 22 din Legea nr. 500/2002, astfel:
'(1) Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.'
'(2) Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate [] ;
b) angajarea si utillizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
c) integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;
d) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare.'
Comentariu: pe un plan mai larg, Legea nr. 500/2002 subsumeaza calitatea de ordonator celei de administrator, ceea ce este corect, deoarece conducatorul institutiei este responsabil pentru intreaga gestiune patrimoniala; de asemenea, ordonatorul are obligatia de a organiza si tine evidenta contabila, prin care se evidentiaza situatia la un moment dat a patrimoniului.
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (2)
Delegarea de competenta
n Conform art. 20(2) din Legea nr. 500/2002: 'Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.'
n Reglementari comunitare. Art. 59 alin. (1) si (2) din Regulamentul financiar nr. 1.605/2002 al Consiliului
'(1) Institutia exercita functiile ordonatorului.
(2) Fiecare institutie stabileste in regulamentele administrative interne agentii de nivel corespunzator carora le deleaga, respectand conditiile prevazute in regulamentele interioare, functiunile ordonatorului, intinderea competentelor conferite, ca si posibilitatea beneficiarilor acestor delegari de a subdelega competentele lor.'
Comentariu: delegarea reglementata de art. 20(2) reprezinta un transfer de competente catre persoane de rang inalt din structura organizatorica a institutiei, care pot, in baza actului de delegare, sa angajeze institutia prin acte juridice cu consecinte patrimoniale sau pot dispune stingerea obligatiilor asumate prin aceste acte juridice. In acest sens trebuie inteleasa sintagma 'de nivel corespunzator' cuprinsa in art. 59(2) din Regulamentul financiar mentionat.
n A doua forma de delegare, care poate fi numita conventional 'prin acte de organizare ale ordonatorului', este adesea ignorata, desi aceasta este principala modalitate de delegare in cadrul fiecarei institutii
Comentariu: pentru indeplinirea mandatului sau, ordonatorul stabileste o structura organizatorica, raporturi ierarhice si de colaborare, sarcini de serviciu (competente). Actul de delegare il reprezinta Regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor si, in unele cazuri, ordine exprese de a executa anumite operatiuni. Prin urmare, functiunile ordonatorului sunt ideplinite de compartimentele de specialitate, adica de institutia publica.
n Oricare ar fi modalitatea prin care ordonatorul isi deleaga functiunile (competenta) acesta nu este exonerat de responsabilitatea sa generala
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (3)
n Precizari preliminare
0 termenul de contabil desemneaza una dintre cele mai complexe categorii de agenti care participa la gestiunea publica si aceasta conceptie isi are originea in dreptul public francez
0 nu se comite o eroare daca se afirma ca modul in care este organizata institutia contabilului defineste sistemul de contabilitate publica (finante publice) dintr-o tara
0 intrucat, in Legea nr. 500/2002 nu se reglementeaza in ansamblu institutia contabilului, pentru identificarea acestei categorii de agenti , precum si a functiunilor pe care le indeplinesc, punctul de plecare il constituie reglementarile comunitare, cu mentiunea ca acestea nu constituie o norma de drept comunitar; daca principiile sunt comune, modul de punere in practica a acestora poate fi diferit, ceea ce explica diversitatea sistemelor nationale de finante publice existente in Uniunea Europeana
Reglementari comunitare
Art. 61 din Regulamentul financiar nr. 1.605/2002 al Consiliului:
'1. Fiecare institutie numeste un contabil ale carui competente sunt:
a) buna executie a platilor, incasarilor si a recuperarii creantelor;
b) intocmirea si prezentarea conturilor [];
c) tinerea contabilitatii [];
d) definirea [] regulilor si metodelor contabile, ca si a planului de conturi;
e) definirea si validarea sistemelor contabile ca si, daca este cazul, validarea sistemelor stabilite de ordonator si destinate furnizarii sau justificarii informatiilor contabile;
f) gestiunea trezoreriei.
2. Contabilul obtine de la ordonator, care garanteaza fiabilitatea, toate informatiile necesare intocmirii conturilor, astfel incat acestea sa reprezinte o imagine fidela a patrimoniului [] si a executiei bugetare.
3. [] contabilul este singurul abilitat sa manuiasca fondurile si valorile. El este responsabil de conservarea lor.'
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (4)
n Functia contabilului de gestionar al fondurilor
0 acestei functiuni ii sunt subsumate calitatile de: gestionar al trezoreriei; manuitor de valori si fonduri publice; agent platitor si incasator; indeplinite, toate trei sau numai unele din ele, de diferiti agenti contabili
Comentariu: pentru eliminarea confuziilor ce pot apare ca urmare a utilizarii termenului de contabil pentru agenti care indeplinesc functii foarte diferite, in Romania, inca din 1929 (prin Legea asupra contabilitatii publice si asupra controlului bugetului si patrimoniul public), in cazul agentilor care indeplinesc functia de gestionar al fondurilor, nu a mai fost utilizata denumirea generica de contabil, ci aceea de gestionar (manuitor, casier, trezorier). Aceasta distinctie nu este de natura formala, ea reprezentand o conceptie (mult mai clara si mai explicita) care a stat la baza dezvoltarii tuturor normelor juridice ce alcatuiesc sistemul de gestiune publica din Romania.
0 principiul fundamental al gestiunii publice a fost prin urmare modificat: el nu se mai enunta ca separare a ordonatorului de contabil, ci ca separarea gestiunii creditelor (care apartine ordonatorului) de gestiunea fondurilor (care apartine trezorierului, casierului, manuitorului etc.). Conform acestui principiu:
trezorierul nu poate emite asupra lui insusi un ordin de a plati (de a incasa), dupa cum nici ordonatorul nu poate face acelasi lucru (a emite asupra lui insusi un ordin de a plati / incasa);
ordonatorul, in calitatea sa de gestionar al creditelor, are dreptul de a dispune trezorierului sa plateasca (sa incaseze), iar acesta are obligatia sa execute aceste ordine, in limita fondurilor afectate.
Comentariu: linia de demarcatie intre cele doua gestiuni (a creditelor, respectiv a fondurilor) este definita prin separarea competentei de a dispune de competenta de a executa. Demarcatia poate fi institutionala: institutia publica, asa cum este aceasta definita de Legea nr. 500/2002 si trezoreria statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice, sau functionala: casierul din cadrul institutiei publice. In ambele cazuri, asupra agentului platitor (incasator) trebuie emis un ordin de a plati (incasa).
0 prevederile legale prin care se reglementeaza functia de gestionar al fondurilor:
Art. 60 din Legea nr. 500/2002: 'Executia de casa a bugetelor [] se realizeaza prin trezoreria statului [] care asigura:
a) incasarea veniturilor bugetare;
b) efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate [];
c) efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica [].
Art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2002: '(1) Prin trezoreria statului se deruleaza operatiunile de incasari si plati privind fondurile publice [].
0 nu are nici o importanta ca intr-un sistem de drept public agentul platitor (inacasator) este numit contabil, iar in altul este numit trezorier, casier etc; esential este ca acest agent este executorul ordinelor de a plati (incasa) si are responsabilitatea gestiunii sale
Comentariu: contabilul, asa cum este el definit de art. 2 pct. 12 din Legea nr. 500/2002, fiind integrat in gestiunea creditelor, nu este gestionar al fondurilor si, prin urmare, nici agent platitor. Poate fi numit: contabil administrativ.
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (5)
n Functia de urmarire a recuperarii creantelor
0 contabilul, ca agent de recuperare a creantelor, desemneaza un ansamblu de institutii specializate ale statului cum ar fi, spre exemplu: Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului etc.
0 exceptie: atunci cand institutia publica (asa cum este ea definita in Legea nr. 500/2002) are calitatea de creditor cu nume propriu, reprezentantul acesteia in raporturile cu debitorul nu este contabilul, ci ordonatorul
n Functia de intocmire a evidentelor contabile si de prezentare a conturilor
0 trezoreria din cadrul Ministerului Finantelor Publice (gestionar al fondurilor si agent platitor / incasator) trebuie sa asigure reflectarea in contabilitate a situatiei fondurilor la un moment dat si miscarea acestora
Art. 30 din Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare:
"(5) Contabilitatea trezoreriei statului se organizeaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice [.]"
"(1) Contabilitatea trezoreriei statului se organizeaza si functioneaza pe principiul executiei de casa si asigura inregistrarea operatiunilor de incasari si plati [.]"
0 cea de-a doua gestiune, a creditelor (drepturilor de creanta asupra casei statului), integrata in gestiunea patrimoniala generala, apartine ordonatorului, caruia ii revine responsabilitatea administrarii si reflectarii contabile a acesteia
Art. 22 din Legea nr. 500/2002:
"(2) Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de :
e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare"
Art. 11 din Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare:
"(2) Persoanele prevazute la art. 1 (n.a: cuprind si institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite) organizeaza si conduc contabilitatea [.] in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie [.]"
Comentariu: din dispozitiile legale de mai sus rezulta cu claritate ca, in serviciile ordonatorului functioneaza contabilul administrativ, care isi exercita atributiile sub responsabilitatea ordonatorului, ca orice alt compartiment de specialitate din cadrul institutiei publice. Faptul ca acest contabil administrativ functioneaza ca un compartiment distinct reprezinta o separatie administrativa, si nu una gestionara.
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (6)
n Functia de intocmire a evidentelor contabile si de prezentare a conturilor - continuare
0 Situatia generala a patrimoniului si a contului general al executiei bugetare se intocmeste pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatori si ale conturilor gestionarului fondurilor (trezoreria), dupa urmatoarea procedura prevazuta de lege:
Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare:
Art. 26(8) "Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale [.]"
Art. 29(3) "Ministerele, celelalte organe ale administratiei publice centrale, autoritatile publice [.] depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale [.]"
Legea nr. 500/2002:
Art. 56(1) "Pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind executia de casa a bugetului (n.a: intocmite de trezorerie ca agent platitor / incasator) [.] Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general de executie a bugetului [.] pe care le prezinta Guvernului"
Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare:
Art. 33(1) "Ministerul Finantelor Publice intocmeste anual bilantul institutiilor publice"
Art. 33(2) "Obiectul principal al bilantului institutiilor publice il constituie patrimoniul statului [.]"
Art. 34 "Bilantul anual al institutiilor publice [.] se prezinta Guvernului odata cu contul general anual de executie a bugetului de stat"
n Functia de definire / validare a regulilor si metodelor contabile, ca si a planului de conturi
0 Autoritatea de definire si validare a sistemelor contabile este Ministerul Finantelor Publice
Art. 4(1) "Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si emite norme si reglementari in domeniul contabilitatii, planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, registrelor si formularelor comune privind activitatea "financiara" si contabila, normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora"
Art. 4(2) "Elaborarea reglementarilor prevazute la alin. (1) [.] se face prin consultarea organismelor profesionale"
Comentariu: in indeplinirea functiei de definire si validare, contabilul administrativ are atributii secundare in raport cu autoritatea contabila, care este Ministerul Finantelor Publice. Aceste atributii se limiteaza strict la a defini reguli interne (in cadrul regulilor generale), pornind de la necesitati de informare suplimentara impuse de fundamentarea actelor de decizie
n Concluzii: a) denumirea de contabil este o denumire generica, care subsumeaza agenti cu functiuni (competente) diferite;
b) intrucat, modul in care este organizata institutia contabilului defineste sistemul de finante publice dintr-o tara, acesta mai este cunoscut si sub denumirea de contabilitate publica.
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (7)
n Precizari preliminare:
0 in exercitarea competentei de a utiliza creditele bugetare, ordonatorul este constrans de un ansamblu de dispozitii legale cu caracter imperativ
0 respectarea de catre ordonator a fiecarei dispozitii legale aplicabila actelor sale administrative trebuie controlata
0 organizarea controlului preventiv este obligatie legala a ordonatorului, si nu un act de vointa al acestuia, fapt ce deriva din caracterul public al fondurilor si patrimoniului pe care acesta le administreaza
0 controlul preventiv intern este organizat cu scopul obtinerii de catre ordonator a garantiei ca agentii (compartimentele) prin care isi realizeaza sarcinile respecta dispozitiile legale de care el insusi este tinut responsabil
n Principii de organizare a controlului preventiv intern al entitatii publice
0 controlul preventiv propriu este integrat in sfera raspunderii manageriale, fapt reglementat de art. 52(3) din Legea nr. 500/2002 astfel: "Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate [.]"
0 organizarea controlului preventiv intern intra in competenta ordonatorului de credite si se bazeaza pe principiul separarii agentilor (compartimentelor) care initiaza operatiunea de cele care o verifica
Reglementari comunitare
Regulamentul financiar nr. 1.605/2002 al Consiliului: Art. 60(4) "Ordonatorul delegat adopta [.] sisteme si proceduri de gestiune si de control intern adecvate executiei sarcinilor sale [.]. Inainte ca o operatiune sa fie autorizata, aspectele operationale si financiare sunt verificate de agenti distincti de agentii care au initiat operatiunea. Verificarea ex-ante [.] si initierea unei operatiuni sunt functiuni separate."
Regulamentul financiar nr. 2.343/2002 al Comisiei
Art. 45(1) "Ordonatorul competent este asistat in indeplinirea sarcinilor sale de functionari sau alti agenti, insarcinati sa efectueze, sub responsabilitatea sa, anumite operatiuni necesare executiei bugetului"
Art. 47(1) "Prin initierea unei operatiuni trebuie inteles ansamblul sarcinilor ce trebuie efectuate de agentii denumiti la art. 45 pentru pregatirea adoptarii actelor de executie bugetara de catre ordonatorii competenti titulari ai unei delegari sau subdelegari"
Art. 47(2) "Prin verificarea ex-ante a unei operatiuni trebuie inteles ansamblul controalelor ex-ante definite de ordonator pentru a verifica aspectele operationale si financiare"
0 compartimentele initiatoare ale operatiunilor raman responsabile pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor pe care le-au initiat; acordarea vizei de control financiar preventiv nu exonereaza de raspundere compartimentele initiatoare; acest principiu fundamental in organizarea controlului financiar preventiv este reglementat de art. 14 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare
Comentariu: responsabilitatea pentru legalitatea, regularitatea si realitatea actului de gestiune consemnate in documente justificative nu poate fi transferata asupra controlorului (persoana desemnata sa exercite controlul financiar preventiv), deoarece ar insemna o substituire de responsabilitati si ar conduce la degradarea calitatii actului de gestiune publica; bineinteles, si controlorul (persoana desemnata) are responsabilitatea sa, insa raspunderea ce-i revine nu poate fi stabilita decat in raport cu sarcinile sale in exercitarea controlului
II. ACTORII FINANCIARI AI EXECUTIEI BUGETARE. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTIUNILOR (9)
n Compartimente implicate in efectuarea controlului preventiv intern (propriu)
0 gama larga de acte administrative (dintre care numai o parte sunt acte administrative de gestiune) a facut ca legea sa prevada implicarea compartimentului de specialitate juridica in controlul sub forma preventiva, a legalitatii actelor administrative, prin avizul consultativ prealabil, acordat anterior exercitarii controlului financiar preventiv, dar si ca aviz unic in cazul anumitor acte administrative
Legea nr. 514/2003 privind angajarea si exercitarea profesiei de consilier juridic
Art. 4 "Consilierul juridic, prin activitatea sa, asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla [.] avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic"
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare
Art. 14(6) "In cazurile in care dispozitiile legale prevad avizarea operatiunilor de catre compartimentul de specialitate juridica, proiectul de operatiune va fi prezentat pentru controlul financiar preventiv propriu cu viza sefului compartimentului juridic. Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu pot cere avizul compartimentului de specialitate juridica ori de cate ori considera ca necesitatile o impun"
Comentariu: avizul consultativ face parte din categoria acelor acte premergatoare adoptarii actului juridic, a caror solicitare este obligatorie, dar care nu implica obligativitatea conformarii din partea titularului competentei. Daca titularul competentei (ordonatorul) nu se conformeaza avizului, atunci operatiunea se efectueaza pe propria raspundere a acestuia.
0 al doilea compartiment de specialitate din cadrul unei institutii publice, care nu intra in categoria compartimentelor initiatoare, este compartimentul financiar-contabil; prin urmare, implicarea acestui compartiment in exercitarea controlului financiar preventiv nu incalca principiul conform caruia "verificarea si initierea unei operatiuni sunt functiuni separate"; acesta este de fapt temeiul in baza caruia actele normative prevad organizarea controlului financiar preventiv in cadrul acestui compartiment
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare
Art. 9(1) "Entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in compartimentul contabil"
Comentariu: organizarea controlului financiar preventiv propriu in cadrul acestui compartiment este fireasca, deoarece, este compartimentul de specialitate economica si detine informatiile cu privire la executia bugetului si situatia patrimoniului la un moment dat: credite angajate, credite disponibile, credite consumate, necesarul de fonduri, datoriile, creantele etc.
Comentariu: controlul financiar preventiv se bazeaza in amonte pe institutia certificarii (prin semnatura) a realitatii, regularitatii si legalitatii documentelor justificative ale operatiunilor, care nu este altceva decat controlul ierarhic exercitat de sefii compartimentelor initiatoare asupra operatiunilor efectuate de personalul de executie aflat in subordine
Precizare: cu exceptia vizei asupra incadrarii in credite, care este un aviz conform pentru ordonator, in restul cazurilor viza de control financiar preventiv este un aviz consultativ
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (1)
n Gestiunea creditelor
0 gestiunea creditelor este efectuata de institutia publica
0 gestionarul creditelor este ordonatorul
0 functiile ordonatorului sunt indeplinite de institutia publica, prin compartimente de specialitate
0 operatiile specifice gestiunii creditelor sunt: angajarea, lichidarea, ordonantarea
n Gestiunea fondurilor
0 gestiunea fondurilor este efectuata de Ministerul Finantelor Publice prin Trezorerie
0 gestionarul fondurilor este contabilul platitor
0 functiile contabilului platitor sunt indeplinite de trezorerie
0 operatiunea specifica gestiunii fondurilor este plata
n Separarea gestiunilor
0 functiile ordonatorului sunt separate de functiile contabilului ca agent platitor
n Controlul preventiv al operatiunilor
0 in gestiunea creditelor
verificatorul operatiunilor este controlorul
functiile controlorului sunt indeplinite de compartimentele de specialitate financiar-contabila si juridica
functiunile de initiere si verificare a operatiilor specifice gestiunii creditelor sunt functiuni separate
0 in gestiunea fondurilor
verificatorul operatiunilor este controlorul
functiile controlorului sunt indeplinite de compartimentele de specialitate ale trezoreriei
functiunile contabilului platitor si ale contabilului verificator din cadrul trezoreriei sunt functiuni separate
Comentariu: controlul preventiv in faza platii are un caracter formal; plata poate fi temporar suspendata, dar nu poate fi refuzata; creanta creditorului este ocrotita de lege; lipsa creditului nu constituie temei juridic pentru a inlatura obligatia de a plati.
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (2)
n Regula dublei autorizari a cheltuielilor bugetare
0 autorizarea legala este legea ca act juridic din care rezulta, direct sau indirect, o obligatie de plata in sarcina statului
conform art. 14(2) din Legea nr. 500/2002 "Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala"
Comentariu: aceasta prevedere prin care se statueaza autorizarea legala, ca baza a cheltuielii bugetare, isi are determinarea in Constitutie, fiind legata de rolul Parlamentului; numai Parlamentul, ca autoritate legiuitoare, poate hotara constituirea veniturilor publice si utilizarea lor pentru necesitati de interes public
baza legala prin care se autorizeaza cheltuiala nu este constituita numai din legi (stricto sensu), ci si din alte acte normative
Comentariu: existenta si a altor acte normative ca baza legala pentru cheltuiala nu contravine principiului constitutional mentionat; ordonantele Guvernului sunt supuse aprobarii prin lege de catre Parlament, acordurile incheiate sunt supuse ratificarii de catre Parlament, hotararile Guvernului sunt emise in organizarea executarii legii sau in executarea in concret a legii; acelasi regim il au actele administratiei publice
actele normative constituie baza legala pentru autorizarea cheltuielii numai daca din aceasta rezulta, direct sau indirect, o obligatie de plata in sarcina statului (organismelor publice)
Comentariu: desi, uneori, in practica, s-a prezentat ca argument in sustinerea efectuarii unor cheltuieli, principiul de drept conform caruia "ceea ce nu este interzis de lege este permis", in gestionarea fondurilor publice este aplicabil, in mod exclusiv, principiul "numai ceea ce este autorizat de lege este permis"
0 autorizarea bugetara a cheltuielii o constituie creditul bugetar aprobat prin legea bugetara anuala
Comentariu: autorizarea bugetara este o consecinta a autorizarii legale, intrucat, Parlamentul adoptand legi prin care hotaraste utilizarea fondurilor publice pentru necesitati de interes public (autorizare legala) pune statul in postura de debitor, tot Parlamentul trebuie sa aloce fondurile necesare stingerii obligatiilor de plata, adica sa aprobe creditele necesare (autorizarea bugetara)
din perspectiva ordonatorului (institutiei publice), creditul reprezinta un titlu de creanta asupra casei statului (trezoreriei), in baza si (in limita) caruia titularii bugetelor aprobate pot dispune acesteia sa plateasca datoriile rezultate in urma executarii angajamentelor juridice
din perspectiva agentului platitor (trezoreriei) creditul reprezinta acea parte din fondurile publice (impozite si taxe constituite pe caile prevazute de lege) in limita carora poate efectua plati din dispozitia titularului de creanta
regula autorizarii bugetare este reglementata de Legea nr. 500/2002 prin art. 14(3) conform caruia "Nici o cheltuiala din fondurile publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare", si prin art. 14(2) conform caruia "Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite"
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (3)
n Definitie: prin obligatie, in sens larg, se intelege raportul juridic in temeiul caruia una din parti, numita creditor, este indreptatita sa ceara celeilalte parti, numita debitor, savarsirea unei prestatii determinate de a da, de a face, de a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat, in caz de neexecutare de bunavoie
n In executia cheltuielilor bugetare, elementele constitutive ale raportului juridic de obligatie sunt
subiectii: statul (institutia publica) in calitate de debitor si tertul in calitate de creditor
continutul: creanta creditorului (dreptul de a incasa o suma de bani determinata) si, in mod corelativ, datoria debitorului (obligatia de a plati acea suma de bani determinata)
Comentariu: constatarea creantei creditorului si, in mod corelativ, a datoriei debitorului, se face de catre debitor printr-un act juridic individual si declarativ (neconstitutiv de drepturi si obligatii) numit titlu de creanta, respectiv datorie. In caz de litigiu intre creditor si debitor, creanta / datoria este stabilita de instanta
obiectul: prestatia de care este tinut dator debitorul este aceea de a plati
Comentariu: conform principiului separarii gestiunilor si in virtutea faptului ca actul de constatare a creantei / datoriei (titlul de creanta) nu este un act executoriu prin el insusi, asupra casei statului (trezoreriei) trebuie emis un titlu executor, in baza caruia agentul platitor sa faca plata
stingerea (incetarea) raportului juridic de obligatie: are loc prin efectuarea platii, in urma careia dispare obligatia din pasivul debitorului si creanta din activul creditorului
n Raportul juridic de obligatie parcurge deci patru faze distincte si succesive:
a) crearea sa printr-un act juridic constitutiv de drepturi si obligatii;
b) constatarea creantei / datoriei printr-un act juridic individual si declarativ;
c) emiterea titlului executoriu de catre agentul platitor;
d) stingerea raportului juridic de obligatie prin plata.
n In contabilitatea publica (finantele publice) s-au adoptat denumiri standard ale celor patru faze prin care se realizeaza o cheltuiala:
Raportul juridic de obligatie
Denumirea standard a:
Actului
Operatiunii
1
Actul juridic constitutiv de drepturi si obligatii
Angajament
Angajare
2
Titlul de creanta / datorie
Act de lichidare
Lichidare
3
Titlul executor
Ordonanta
Ordonantare
4
Stingere - incetarea efectelor juridice
Plata
A efectua plata
Nota: terminologia standard a fost introdusa in normele juridice de contabilitate publica prin Legea nr. 500/2002, care, la art. 52(1), prevede ca "In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata".
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (4)
n Logica raportului juridic de obligatie a impus in normele de contabilitate publica urmatoarele reguli
Nicio plata nu poate fi facuta daca nu exista un titlu executor;
Niciun titlu executor nu poate fi emis daca nu exista o creanta / datorie;
Nicio creanta / datorie nu se poate constitui in afara unui act juridic constitutiv de drepturi si obligatii
sau
Nicio plata nu poate fi efectuata daca nu a fost ordonantata;
Nicio ordonantare nu poate fi facuta daca nu exista o lichidare;
Orice lichidare se face in baza unui angajament.
sau
Nicio plata nu poate fi efectuata daca nu a fost dispusa;
Nicio plata nu poate fi dispusa daca nu exista o datorie;
Nicio datorie nu poate exista daca nu exista un act juridic din care rezulta o obligatie de plata
Comentariu: aceste reguli, impreuna cu regula dublei autorizari a cheltuielii, formeaza regulile de baza ale contabilitatii publice (finantelor publice) prin care se reglementeaza gestiunea cheltuielilor bugetare. Respectarea acestor reguli constituie obiect al controlului financiar preventiv.
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (5)
n Precizare: angajamentul juridic si angajamentul bugetar coexista si sunt inseparabile
0 angajamentul juridic este actul de origine al cheltuielii, iar toate celelalte faze, prin care trece cheltuiala pana a deveni efectiva, sunt o consecinta a acestuia; un angajament juridic, odata facut (prin vointa legiuitorului, a administratiei sau prin acord de vointa) institutia publica are obligatia sa-l respecte, atata timp cat angajamentul fiinteaza
0 angajamentul bugetar isi are izvorul in autorizara bugetara; el nu este un act juridic, ci o operatiune de rezervare de credite (specifica contabilitatii publice), menita sa asigure:
respectarea obligatiilor institutiei ce decurg din angajamentele juridice
respectarea obligatiei institutiei de a nu depasi autorizarea bugetara (creditul)
n Angajamentul juridic. Definire si forme ale acestuia.
0 conform art. 2 pct. 3 din Legea nr. 500/2002: "angajamentul legal - faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice"
0 angajamentele juridice, ca acte juridice din care rezulta direct sau indirect o obligatie pe seama fondurilor publice sunt:
legile - acte juridice ale autoritatii legiuitoare;
ordonantele - acte juridice ale autoritatii executive, supuse aprobarii autoritatii legiuitoare (au forta juridica a legii);
acordurile - acte juridice ale diferitelor autoritati, supuse ratificarii de catre autoritatea legiuitoare (au forta juridica a legii);
hotarari ale Guvernului - acte juridice ale autoritatii executive, date in organizarea executarii legii;
actele administrative ale administratiei publice (altele decat cele de gestiune);
actele administrative de gestiune (altele decat contractele);
contractele administrative si civile;
hotararile judecatoresti.
Nota: prin enumerarea de mai sus nu s-a urmarit o tratare exhaustiva, ci sublinierea diversitatii acestor acte juridice
0 definirea angajamentului juridic din perspectiva tipurilor de acte juridice si al autoritatilor competente trebuie completata, din ratiuni practice, si din perspectiva actiunii ordonatorului. O astfel de definire este cuprinsa in art. 76(1) din Regulamentul financiar 1.605/2002 al Consiliului si consta in: "Angajamentul juridic este actul prin care ordonatorul creeaza sau constata o obligatie de plata in sarcina institutiei"
in general, angajamentul juridic, sub forma angajamentului juridic prin care ordonatorul constata o obligatie de plata, se intalneste atunci cand dreptul de creanta al creditorului izvoraste dintr-un act juridic extern ordonatorului, creat de o alta autoritate competenta (Parlament, Guvern, organ administrativ superior etc.)
angajamentul juridic sub forma actului juridic creator de obligatii de plata apare atunci cand, prin diferite acte normative, se autorizeaza o cheltuiala cu o anumita destinatie, dar actul juridic concret creator de drepturi si obligatii este infaptuit de ordonator (de exemplu: contractele de achizitii publice)
0 angajamentele juridice au drept consecinta "angajarea juridica a creditelor
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (6)
n Angajamentul bugetar. Definire si forme ale acestuia
0 conform art. 2 pct. 2 din Legea nr. 500/2002, angajamentul bugetar este definit astfel: "angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate"
0 reglementare comunitara: conform art. 76(1) din Regulamentul financiar nr. 1.605/2002 al Consiliului "Angajamentul bugetar consta intr-o operatiune de rezervare de credite necesare executarii ulterioare a platilor care rezulta din angajamente juridice"
Comentariu: diferentele intre cele doua reglementari sunt evidente in sensul ca angajamentul bugetar este, in fapt, o rezervare de credite si nu o afectare de fonduri; afectarea fondurilor pentru anumite destinatii se face prin credite si nu prin angajament bugetar
Comentariu: esentiala in definirea angajamentului bugetar nu este atat scoaterea in evidenta a faptului ca acesta este o operatiune de rezervare a creditelor, ci a scopului in care se face aceasta rezervare si anume: punerea in rezerva a creditului pentru ca, atunci cand se executa un angajament juridic din care rezulta o obligatie de plata, sa existe credit in baza caruia sa se dispuna plata
0 forma in care se evidentiaza "angajarea juridica a creditului" este angajamentul bugetar
0 reglementarea comunitara continuta la art. 76(2) si (3) din Regulamentul financiar 1.605/2002 al Consiliului precizeaza si defineste tipurile de angajamente bugetare, astfel:
"Angajamentul bugetar este individual atunci cand beneficiarul si suma sunt determinate"
"Angajamentul bugetar este global atunci cand cel putin unul din elementele necesare identificarii angajamentului individual ramane nedeterminat"
Angajamentul bugetar individual
0 consta in operatiunea de rezervare de credite necesare efectuarii ulterioare a platii care rezulta dintr-un angajament juridic in care beneficiarul si suma sunt precis determinate; are caracterul de act obligatoriu
0 forma concreta in care este prevazuta in legislatia romaneasca respectarea principiului conform caruia "orice angajament juridic este precedat de un angajament bugetar" (individual) este urmatoarea:
viza prealabila asupra disponibilitatii de credit, angajamentului juridic si angajamentului bugetar este concomitenta
Comentariu: pe fond, angajarea bugetara concomitenta este o angajare bugetara prealabila, intrucat in momentul acordarii vizei, angajamentul juridic se afla in faza de proiect, adica nu are forta juridica deoarece nu a fost inca semnat
0 principiul angajarii juridice a creditului reflectat in angajamentul bugetar impune urmatoarea regula de contabilitate publica:
un credit angajat nu mai poate fi modificat decat daca se modifica angajamentul juridic care l-a generat
Corolar 1: un angajament juridic poate fi majorat (majorarea obligatiei de plata care rezulta din actul juridic) numai daca exista credit bugetar neangajat
Corolar 2: o diminuare a angajamentului juridic (diminuarea obligatiei de plata care rezulta din actul juridic) trebuie urmata de o diminuare a angajamentului bugetar individual
Observatie: regula enuntata este, in fapt, principiul fundamental al contabilitatii angajamentelor si al rolului acesteia in gestiunea creditelor
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (7)
n Angajamentul bugetar. Definire si forme ale acestuia. - continuare
Angajamentul bugetar global
0 consta in operatiunea de rezervare de credite necesare efectuarii platii care rezulta dintr-un angajament juridic, la care se recurge in cazul in care cel putin unul din elementele necesare identificarii angajamentului bugetar individual (titularul creantei si suma) nu pot fi determinate
0 pe un plan mai general, insasi cel putin o parte din creditul bugetar aprobat, este un angajament bugetar global, deoarece:
reprezinta o rezervare de 'fonduri' necesare acoperirii platilor ce rezulta din angajamente juridice;
in momentul aprobarii creditelor, angajamentele juridice nu sunt individualizate, deci nu sunt cunoscute elementele constitutive ale angajamentului bugetar individual;
sunt destinate acoperirii angajamentelor juridice ce urmeaza a fi individualizate pana la finele exercitiului bugetar;
0 angajamentul bugetar global nu se substituie angajamentului bugetar individual; daca exista un angajament juridic individualizat, atunci cu necesitate exista si un angajament bugetar individual (beneficiar, suma), dar acoperirea bugetara a obligatiei de plata este realizata deja prin angajamentul bugetar global
0 spre deosebire de angajamentul bugetar individual, angajamentul bugetar global nu are caracterul unui act obligatoriu, el fiind numai o forma de planificare interna a creditelor; in consecinta, decizia de a utiliza acest instrument de planificare interna intra in competenta ordonatorului si depinde de procedurile de gestiune a creditelor adoptate prin insusi actul de organizare a institutiei pe care o conduce
Comentariu: angajamentul global, adoptat ca norma de contabilitate publica, are justificare numai atunci cand se stabileste o procedura de control global al angajamentelor. Sistemele de contabilitate publica descentralizate, cum este si cel din Romania, sunt structurate pe controlul individual al angajamentelor, angajamentul global ramanand doar o forma de planificare interna
0 exemple de angajamente bugetare globale:
angajamentul bugetar global privind cheltuielile cu salariile personalului, acopera, pe perioada exercitiului, angajamente juridice individualizate (personal angajat), dar si angajamente juridice neindividualizate (personal care urmeaza a fi angajat)
angajamentul bugetar global privind 'Programul de achizitii publice', prin care ordonatorul rezerva creditele bugetare prevazute la diferitele subdiviziuni ale clasificatiei bugetare pentru angajamente juridice in totalitate noi (ce urmeaza a fi individualizate)
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (8)
n Controlul bazei legale
0 baza legala este constituita din acte juridice (legi, ordonante, acorduri, hotarari ale Guvernului etc.) din care rezulta direct sau indirect obligatia de plata; baza legala constituie izvorul obligatiei si, totodata, autorizarea legala a cheltuielii
0 inainte ca ordonatorul sa creeze sau sa constate, printr-un act juridic individual, o obligatie de plata in sarcina institutiei, controlul preventiv trebuie sa constate daca angajamentul respectiv se face in baza unei autorizari legale
0 consecinta efectuarii unui angajament juridic individual fara autorizare legala este utilizarea fondurilor publice pentru alta destinatie decat cea prevazuta in actele normative ce stau la baza alcatuirii bugetelor; fapta poate atrage raspunderea penala, patrimoniala sau administrativa, dupa caz
n Controlul de conformitate
0 in efectuarea controlului de conformitate, persoana care exercita controlul preventiv trebuie sa constate daca exista credit si daca destinatia creditului corespunde cu destinatia cheltuielii generate prin actul juridic individual
0 finalitatea controlului preventiv de conformitate o constituie angajamentul bugetar individual
0 consecinta efectuarii unui angajament juridic individual fara autorizare bugetara constituie, conform art. 71 din Legea nr. 500/2002, infractiune
0 controlul de conformitate cuprinde si verificarea conformitatii cu continutul si sensul legii, in baza carora se emite actul administrativ, fie el de autoritate (daca are consecinte patrimoniale) sau de gestiune; conformitatea actului juridic cu forma prescrisa de lege este de multe ori esentiala, deoarece forma garanteaza insusi continutul
n Controlul de regularitate
0 acest control vizeaza respectarea normelor metodologice si procedurale (incluzand in aceasta si exercitarea competentei legale, competentei delegate, concursul de competente, atat in forma directa cat si indirecta - avize, acorduri, aprobari)
0 verificarea respectarii normelor metodologice si procedurale garanteaza: utilizarea fondurilor pentru cheltuielile de interes public, aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, dar si respectarea unor drepturi a caror incalcare poate angaja raspunderea patrimoniala a institutiei
Comentariu: impartirea pe componente a continutului controlului financiar preventiv al angajamentelor este conventionala, ca de altfel si acceptiunea fiecarui termen. Pe fond, prin controlul preventiv al angajamentelor se urmareste conformitatea actelor juridice individuale ale ordonatorului cu dispozitiile legale incidente (inclusiv cu cele de contabilitate publica - finante publice), indiferent de natura acestor dispozitii.
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (9)
n Definirea lichidarii
0 precizari preliminare:
obligatia de plata in sarcina statului (institutiei publice) care rezulta dintr-un angajament juridic, nu devine datorie, iar dreptul de creanta al creditorului nu devine titlu de creanta decat daca, in concret, se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza creanta creditorului si, in mod corelativ, datoria debitorului
determinarea sumei datorate si, corelativ, a sumei in drept a fi incasata de creditor, este o operatiune tehnica ce are la baza realitatea faptelor pe care se intemeiaza creanta si, pe de alta parte, elementele de cuantificare stabilite prin angajamentul juridic
0 lichidarea poate fi deci definita ca fiind operatiunea prin care se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza creanta creditorului si se efectueaza cuantificarea in bani a acestei creante (determinarea sumei)
Reglementare comunitara. Art. 79 din Regulamentul financiar nr. 1.605/2002 al Consiliului
'Lichidarea este actul prin care ordonatorul competent:
a) verifica existenta drepturilor creditorului;
b) verifica sau determina realitatea si suma creantei;
c) verifica conditiile de exigibilitate ale creantei.'
Reglementare interna. Art. 2 pct. 33 din Legea nr. 500/2002
'Lichidarea cheltuielilor - faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.'
0 Intrucat, definitiile din reglementari contin expresia 'determinarea sau verificarea sumei datorate', in aceasta sunt cuprinse cele doua alternative cu privire la initiativa lichidarii, aceasta putandu-se face:
din initiativa creditorului, si atunci suma datorata se verifica de catre debitor (de exemplu: factura)
din initiativa debitorului, si atunci suma datorata se determina (de exemplu: statul de plata)
0 lichidarea fiind o operatiune de determinare sau verificare a realitatii faptelor pe care se intemeiaza dreptul creditorului si de determinare sau verificare a sumei datorate, toate acestea trebuie consemnate in documente justificative a caror descriere, inregistrare si arhivare este reglementata prin acte normative
Reglementare comunitara. Art. 97 din Regulamentul financiar nr. 2.342/2002 al Comisiei
'1. Operatiunile privind lichidarea se consemneaza in documente justificative [] care atesta drepturile de creanta ale creditorului intocmite in baza constatarii serviciului prestat, furniturii livrate, lucrarii efectuate, sau in baza altor titluri (drepturi constatate ale creditorului) care justifica obligatia de a plati.'
'2. Decizia de lichidare se exprima prin semnarea unei mentiuni <bun de plata> de catre ordonatorul de credite responsabil sau de catre un functionar sau alt angajat competent tehnic, abilitat prin decizie oficiala a ordonatorului.'
Reglementare interna. Art. 6 din Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare:
'(1) Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.'
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (10)
n Precizari preliminare
0 raportul juridic de obligatie exista intre: institutia publica si un tert creditor
0 titlu de creanta: prin lichidare se constata si se individualizeaza creanta creditorului (tertul) si, in mod corelativ, datoria debitorului (institutia publica)
0 titlu executor: raportul juridic de obligatie se stinge prin plata (caracterul liberator al platii); pentru ca plata sa poata fi facuta, asupra agentului platitor (trezoreria) trebuie sa se emita un ordin de a plati de catre o autoritate competenta (care este ordonatorul)
0 institutia publica nu are fonduri; fondurile sunt ale statului si acesta le constituie prin perceperea de taxe si impozite
0 statul isi administreaza fondurile prin institutia numita trezorerie
0 dreptul de dispozitie al ordonatorului asupra trezoreriei de a face plata se intemeiaza pe autorizarea bugetara (creditul bugetar aprobat) care constituie un titlu de creanta al ordonatorului asupra casei statului (trezoreriei)
n Definirea ordonantarii
0 ordonantarea este operatiunea prin care se emite un titlu executor asupra agentului platitor, pentru ca acesta sa plateasca unui tert care detine un titlu de creanta asupra agentului care emite titlul executor
Reglementare comunitara. Art. 80 din Regulamentul financiar 1.605/2002 al Consiliului
'Ordonantarea este actul prin care ordonatorul competent, dupa ce a verificat disponibilitatea creditelor, da contabilului, prin emiterea unui ordin de plata, instructiuni sa plateasca suma rezultata ca urmare a lichidarii pe care a efectuat-o'
Reglementare interna. Art. 2 pct. 34 din Legea nr. 500/2002
"ordonantarea cheltuielilor - faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri si de servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata'
Comentariu: in mod evident, definitia data ordonantarii prin art. 2 pct. 34 nu este corecta, intrucat, pe fond, ea defineste de fapt operatiunea de lichidare (vezi si art. 2 pct. 33 din Legea nr. 500/2002). Din acest motiv, pentru identificarea agentilor si a actului de de dispozitie trebuie avute in vedere urmatoarele prevederi ale Legii nr. 500/2002:
art. 2 pct. 12 si pct. 39, conform carora contabilul este '[] persoana si/sau persoanele care lucreaza in compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative si intocmesc instrumentele de plata []', iar seful compartimentului financiar-contabil '[] raspunde de activitatea de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor []';
art. 52(4): 'Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile'
art. 60(1) lit. b): 'Executia de casa a bugetelor [] se realizeaza prin trezoreria statului [] care asigura: efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita creditelor bugetare [] aprobate []'
art. 52(5): '[] Instrumentele de plata se semneaza de contabil si de seful compartimentului financiar-contabil'
Observatia 1: nu contabilul, integrat in serviciile ordonatorului, este agentul executor al platii (adica al ordinelor de a plati), ci trezoreria. Acestaeste si sensul Regulamentelor financiare comunitare.
Observatia 2: 'instrumentele de plata' reprezinta pentru agentul platitor (trezoreria) titlurile executorii, adica ordinul de a plati
Observatia 3: legea nu defineste ce competenta exercita seful compartimentului financiar-contabil atunci cand semneaza instrumentul de plata
Observatia 4: daca seful compartimentului financiar-contabil nu este agent platitor si nici ordonator, atunci semnatura sa pe instrumentul de plata nu reprezinta decat viza (avizul) compartimentului de specialitate prevazut la art. 52(3) din Legea nr. 500/2002
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (11)
n Exceptii de la regula <serviciul facut>. Ordonantarea avansurilor
0 realitatea a impus exceptii de la regula <serviciul facut>, regula care inseamna ca tertul creditor este platit numai daca creanta sa a fost constatata si individualizata, adica a fost efectuata operatiunea de lichidare
Observatie: regula <serviciul facut> este instituita de prevederile art. 52(6) din Legea nr. 500/2002, astfel: 'Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate []'
0 exceptia cea mai frecventa o constituie avansul, care nu reprezinta altceva decat acordarea cu anticipatie (in contul prestatiei viitoare) a unei sume de bani tertului creditor
Comentariu: avansul nu este o plata, intrucat, prin natura sa, plata stinge raportul juridic de obligatie creat prin angajamentul juridic. Pentru ca avansul sa devina plata, el trebuie acoperit ulterior de prestatia creditorului (in termeni uzuali, operatiunea este cunoscuta sub numele de 'decontare a avansului', care nu reprezinta altceva decat lichidarea). In acest caz, prin lichidare: se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza dreptul creditorului; se determina suma datorata; se deduce avansul, care astfel devine plata; se constata diferenta, care, atunci cand este pozitiva, se ordonanteaza plata, iar atunci cand este negativa se ordonanteaza incasarea
0 intrucat avansul constituie, in esenta, un credit fara dobanda din fonduri publice, si este o exceptie de la regula generala, el trebuia reglementat in mod derogatoriu prin art. 52(7) si (8) din Legea nr. 500/2002, astfel:
'(7) Guvernul poate stabili prin hotarare, la propunerea ministrului finantelor publice, actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati in avans de pana la 30% din fondurile publice, criterile, procedurile si limitele care se vor folosi in acest scop.
(8) Sumele reprezentand plati in avans, efectuate potrivit alin. (7) si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate. In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate pentru care s-au platit avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea majorarilor de intarziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cand s-au acordat si pana s-au recuperat.'
Comentariu: modul de reglementare a recuperarii avansului impune, din partea institutiei publice doua tipuri de actiuni:
a) una prudentiala in a acorda avansurile;
b) alta de natura juridica, mai precis, crearea unui temei juridic in baza caruia se poate pretinde restituirea avansului si perceperea penalitatii fiscale. Fara crearea acestui temei juridic, institutia publica nu are posibilitatea de a actiona in justitie pe tertul debitor. Temeiul juridic nu poate fi creat decat prin introducerea, in contract, a unor clauze speciale prin care tertul debitor sa aiba obligatia restituirii avansului ramas nejustificat.
III. OPERATIUNI PRIVIND GESTIUNEA CREDITELOR BUGETARE SI GESTIUNEA FONDURILOR (12)
n Pentru ca o plata, in beneficiul tertului creditor, sa poata fi dispusa (ordonantata) agentului platitor (trezoreriei), prin emiterea unui ordin de a plati, aceasta trebuie da fie datorata si sa existe credit bugetar care poate fi imputat
0 plata este datorata atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
dreptul de creanta al tertului creditor rezulta dintr-un angajament juridic opozabil institutiei;
creanta tertului creditor a fost constatata si individualizata, ceea ce inseamna ca s-a facut lichidarea, care este certificata prin semnatura sub mentiunea <bun de plata>;
creanta este exigibila.
0 plata poate fi efectuata numai daca exista credit bugetar, ceea ce inseamna ca:
exista un angajament bugetar prin care s-a facut rezervarea creditului, corespunzator angajamentului juridic din care decurge obligatia de a plati;
angajamentul bugetar corespunde subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se poate efectua plata (justa imputare).
0 ordinul de plata transmis de ordonator, agentului platitor (trezoreriei), trebuie sa contina urmatoarele informatii:
pozitia bugetara de la care urmeaza a se face plata (capitol, subcapitol, titlu, articol si alineat, dupa caz);
angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata (lege, acord, contract, act intern, hotarare judecatoreasca etc.);
angajamentul bugetar aferent angajamentului juridic;
suma ce urmeaza a fi platita;
identitatea beneficiarului platii, cuprinzand si referintele bancare;
obiectul platii.
n Avand in vedere conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca plata sa poata fi efectuata, controlul preventiv trebuie sa constate (inainte ca ordonatorul sa semneze, adica sa exercite competenta de a dispune), daca
ordinul de a plati este emis in baza unui angajament juridic din care rezulta o obligatie;
au fost intocmite, de cei in drept, documentele justificative prin care se atesta <serviciul facut> sau <faptele pe care se intemeiaza dreptul de creanta al creditorului>;
suma datorata a fost determinata in conformitate cu conditiile prevazute de angajamentul juridic si certificata prin semnatura, ca fiind <buna de plata>;
creantele creditorului sunt exigibile;
beneficiarul platii este titularul creantei si referintele bancare (cont, banca) ale acestuia sunt corect inscrise in ordinul de a plati;
un angajament bugetar a fost facut;
imputarea creditului este exacta;
exista credite disponibile (deschise);
plata se incadreaza in plafonul de credite deschise;
plata se incadreaza in plafonul de credite;
Nota: in practica actuala, documentul intern 'Ordonantare de plata' (instituit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002) se supune vizei de control financiar preventiv
IV. CONTROLUL PREVENTIV EXERCITAT DE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
g Consideratiuni generale
0 procesul de descentralizare si de responsabilizare a ordonatorilor in gestiunea bugetara, nu exclude actiunea preventiva a Ministerului Finantelor Publice, intrucat, acesta ramane in continuare: gestionar al bugetelor in ansamblul lor, gestionar al fondurilor statului, responsabil pentru echilibrul bugetar
0 intrucat, monitorizarea executiei bugetare, exclusiv pe baza raportarilor trimestriale, se poate dovedi de cele mai multe ori tardiva pentru luarea unor masuri corective eficiente, Legea nr. 500/2002, dar si alte reglementari legale, au prevazut un ansamblu de competente procedurale prin care Ministerul Finantelor Publice isi exercita functiile de control preventiv in gestiunea creditelor si in gestiunea fondurilor
g Functiile de control preventiv ale Ministerului Finantelor Publice
n controlor al modificarii structurii autorizarilor bugetare (creditele) si a distributiei acestora pe trimestre - controlul abaterilor de la programul bugetar initial si al riscurilor asociate acestora;
prevederile referitoare la virarile de credite care necesita acordul Ministerului Finantelor Publice - cuprinse in Legea nr. 500/2002
prevederile prin care se reglementeaza repartizarea pe trimestre a cheltuielilor - cuprinse in Legea nr. 500/2002
n controlor al echilibrului banesc al bugetului - controlul deficitelor;
prevederile conform carora creditele bugetare aprobate se repartizeaza dupa diminuarea acestora cu 10%, exceptand cheltuielile de personal si cele care decurg din obligatiile internationale - cuprinse in Legea nr. 500/2002
prevederile referitoare la autorizarea deschiderilor de credite de catre Ministerul Finantelor Publice - cuprinse in Legea nr. 500/2002
n controlor al unor operatiuni privind gestionarea creditelor - controlul operatiunilor cu risc major in gestiunea ordonatorilor principali de credite
prevederile conform carora se organizeaza si se exercita controlul financiar preventiv delegat - cuprinse in Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, republicata si in Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 522/2003
n controlul platilor - controlul conformitatii executiei de casa
prevederile care reglementeaza organizarea si exercitarea controlului preventiv in faza platii, adica a controlului de trezorerie - cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2002, cu modificarile ulterioare, si in Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.235/2003
