Desfasurarea grevei

DESFASURAREA GREVEI

Libertatea grevei Art. 50, alin. 1, din Legea nr. 168/1999, prevede ca: ,,Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe'', iar art. 251, alin. 2, din Codul muncii statueaza: ,,Participarea salariatilor la greva este libera. Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la greva''.

Din aceste texte cu valoare de principiu, rezulta dreptul recunoscut oricarui salariat de a participa la greva in mod liber, de a se retrage oricand doreste din randul participantilor la greva, sau de a refuza, atunci cand este solicitat sa adere la un conflict de munca. Incalcarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 88, din lege.

,,Pe durata unei greve declansate intr-o unitate, pot inceta activitatea si salariatii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului de interese''. Legea prevede asadar si posibilitatea intrarii in greva pe parcurs a unor salariati ce nu fusesera reprezentati in etapele preliminarii de solutionare a conflictului de interese. In acest caz, nu este vorba de o greva de solidaritate, pentru ca aceasta ar fi lipsita de sens la nivelul aceleiasi unitati. Totodata, intr-o asemenea situatie de extindere a grevei, revendicarile nu pot fi altele si nici mai multe decat cele initiale cu privire la care au fost deja indeplinite cerintele legale de declansare a ei.

Potrivit art. 51, alin. 1 din Legea 168/1999: ,,Daca este posibil salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea''. Deoarece participarea la greva este absolut libera, este firesc ca cei ce nu participa la ea sa-si continue activitatea, beneficiind astfel de salariu. Acesti salariati isi continua activitatea numai daca este posibil, ca de exemplu in  cazul in care greva celorlalti salariati nu paralizeaza intreaga activitate a unitatii sau, atunci cand, munca lor (acelor ce n-au intrat in greva) este independenta de rezultatele celor ce au incetat lucrul. Posibilitatea continuarii acestor salariati este stabilita de reprezentantii lor si de conducerea unitatii.

Participarea la greva sau organizarea ei, cu respectarea dispozitiilor legale nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale salariatilor si nu poate avea consecinte negative pentru grevisti sau pentru organizatori[1]. Exprimarea legii ,,nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor'', trebuie interpretata in sensul ca participarea sau organizarea grevei, cu respectarea legii, nu atrage pentru grevisti sau organizatori raspunderea juridica, deoarece neexistand o incalcare a vreunei obligatii de serviciu, nu poate exista nici raspundere. Daca dupa ce greva este suspendata sau este declarata ca fiind ilegala se continua participarea la ea, atunci cei care nu renunta pot fi sanctionati. De exemplu, liderii sindicali care organizeaza declansarea sau, dupa caz continuarea unei greve declarata ilegala, raspund disciplinar. Tot astfel si initierea sau participarea la desfasurarea unei greve fara respectarea dispozitiilor legale, atrage dupa sine raspunderea disciplinara a vinovatilor. Tot in practica, s-a considerat: ,,Daca s-a stabilit prin hotarare definitiva, caracterul ilegal al grevei organizata de un lider sindical, greva ce a generat si mari pagube materiale, masura desfacerii contractului de munca a acestui salariat, este legala''.

Deci, protectia instituita impotriva desfacerii disciplinare a contractului de munca, in favoarea liderilor sindicali, opereaza numai pentru activitatea sindicala desfasurata cu respectarea prevederilor legale, nu si pentru activitatea de organizare a unor greve ilegale, declarate astfel prin hotarare judecatoreasca.

Drepturile si obligatiile salariatilor grevisti - pe parcursul desfasurarii grevei, salariatii grevisti au o serie de drepturi, dar si de obligatii.

Drepturile lor pot deriva din:

a)     raportul de munca (cu exceptia dreptului la salarii si la sporuri salariale).

Art. 54, alin. 3, din Legea nr. 168/1999, dispune: ,,Pe durata grevei, salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale''.  Concluzia care se desprinde din acest text, este aceea ca, pe perioada cat se afla in greva cei in cauza nu beneficiaza de salariu, lucru logic, deoarece in aceasta perioada ei nu presteaza nici un fel de munca.

Ei beneficiaza in schimb de drepturile la asigurari sociale, iar acest interval de participare la greva, constituie vechime in munca care se include si in calculul vechimii neintrerupte in aceeasi unitate. Daca instanta de judecata sau comisia de arbitraj a hotarat suspendarea ori incetarea grevei, iar persoanele in cauza nu renunta la ea, atunci, aceste din urma drepturi nu li se mai cuvin. Sindicatele, daca au fonduri, ii pot sustine financiar pe grevisti, in temeiul libertatii sindicale si al independentei lor patrimoniale.

In jurisprudenta franceza se admite totusi ca se vor plati salariile pe durata grevei, daca acordul de incetare a grevei prevede expres acest lucru, ori, daca greva s-a produs ca urmare a unor lipsuri grave si deliberate ale patronului in executarea obligatiilor sale.

b)     raportul de reprezentare

Deci salariatii grevisti au dreptul de a fi reprezentati de catre sindicatele reprezentative sau, dupa caz, de catre reprezentantii lor (alesi dintre ei) in relatiile cu unitatea, inclusiv in fata instantelor judecatoresti (in cazurile in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei). 

Obligatiile salariatilor grevisti, ori numai ale organizatorilor grevei sunt urmatoarele:

- de a se abtine de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre salariatii neparticipanti la greva[2]. Asadar, in situatia in care exista si salariati care nu vor sa participe la greva, si vor sa-si continue activitatea, acestia nu trebuie impiedicati in nici un fel. Salariatii grevisti, trebuie sa le respecte optiunea. Daca insa nu le-o respecta, ci, prin amenintari sau violente incearca sa-i determine sa inceteze lucrul, ei se fac vinovati, conform art. 88 din lege, de savarsirea unei contraventii si vor fi sanctionati ca atare. In situatia in care greva a fost declarata nelegala, iar salariatii neparticipanti la conflictul de munca au fost impiedicati sa continue lucrul, unitatea trebuie sa le achite salariul de care acestia au fost lipsiti, ca urmare a impiedicarii lor de a-si desfasura activitatea. Aceste sume, vor fi incluse in cele solicitate de la angajator de la organizatorii grevei nelegale.

- de a nu impiedica conducerea unitatii de a-si desfasura activitatea pe durata grevei. Deci, cei in cauza (salariatii grevisti sau organizatorii grevei) au obligatia de a se abtine de la orice actiune care ar incalca acest drept al unitatii, drept reglementat de lege ca o masura speciala de protectie.

- de a proteja bunurile unitatii si de a asigura functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor, neindeplinirea acestei obligatii sau indeplinirea ei necorespunzatoare constituie cauza de nelegalitate atat pentru declararea grevei, cat si pentru desfasurarea ei. In aceasta situatie, conducerea unitatii are posibilitatea sa solicite instantei de judecata incetarea grevei si obligarea organizatorilor la plata de despagubiri pentru recuperarea prejudiciului produs. Pentru indeplinirea corespunzatoare a acestei obligatii (de a proteja bunurile unitatii si de a asigura functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor), este necesar ca partile sa stabileasca care sunt aceste utilaje si instalatii, precum si masurile concrete pentru functionarea lor neintrerupta. Doctrina[3] crede ca prin expresia ,,ar putea constitui un pericol'', legiuitorul se refera la utilajele si instalatiile in ale caror prescriptii de utilizare si functionare, se prevede in mod precis ca oprirea lor constituie un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, daca nu se iau masurile speciale expres prevazute in aceste prescriptii tehnice.

- sa continue negocierile cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor, care au constituit motivele incetarii colective a lucrului. Atunci cand se ajunge la un acord intre organizatorii grevei si conducerea unitatii, conflictul se considera solutionat si drept urmare, greva inceteaza. Art. 57, din Legea nr. 168/1999 prevede ca, in cazul in care organizatorii grevei refuza sa continue negocierea cu conducerea unitatii pe durata desfasurarii grevei, acestia vor raspunde patrimonial pentru pagubele cauzate unitatii. Obligatiei organizatorilor sau salariatilor grevisti de a nu impiedica conducerea unitatii sa-si desfasoare activitatea pe durata grevei, ii corespunde obligatia pe care o are conducerea unitatii de a nu incadra in locul celor aflati in greva alti salariati.

Daca totusi aceasta obligatie este incalcata, contractele individuale de munca ale celor care accepta incadrarea in aceste conditii, sunt lovite de nulitate absoluta. Traditional, aceste persoane sunt denumite ,,spargatori de greva[4]'

Posibilitatea demisiei in timpul grevei - In timpul desfasurarii grevei, legea nu a reglementat o situatie care se poate intampla si anume, aceea in care diverse categorii de salariati pot demisiona, in cazul in care doresc sa o faca. Rolul de a solutiona o astfel de problema a cazut in sarcina practicii judecatoresti. Astfel, in functie de situatiile diferite care s-au ivit si solutiile au fost diferite:

- daca in timpul grevei, unii salariati care au functii de conducere ar dori sa demisioneze, ei nefiind participanti la greva, acest lucru este posibil cu respectarea prevederilor legale si numai dupa ce persoanele in cauza si-au executat obligatia de a munci, pe durata preavizului de 30 de zile.

- daca in timpul grevei, un salariat grevist doreste sa demisioneze, acest lucru nu este posibil deoarece in acest caz din punct de vedere legal exista un non-sens, pricinuit de faptul ca persoana in cauza datorita participarii sale efective la greva, nu-si poate indeplini obligatiile de serviciu pe durata preavizului de 30 de zile. Aceasta situatie comporta si o exceptie si anume aceea in care pe timpul desfasurarii grevei, o parte a salariatilor unitatii lucreaza, neparticipand la ea. In acest caz, grevistul demisionar isi reia lucrul impreuna cu ei si astfel, obligatia de a munci pe durata preavizului esta respectata.

- nu este posibila nici demisia salariatilor, care nu participa la greva si care nu lucreaza independent de vointa lor (de exemplu sunt impiedicati), pentru ca ei nu-si pot exercita obligatia legala de a munci in intervalul termenului de preaviz.

Suspendarea inceperii sau continuarii grevei - in conformitate cu prevederile art. 59, conducerea unitatii poate solicita suspendarea grevei, pe un termen de cel mult 30 de zile, de la inceperea sau continuarea ei, daca prin aceasta s-ar pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor

In prezent, suspendarea este posibila numai daca se pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor, lucru care se apreciaza de catre organul de jurisdictie competent, adica[5], de catre Curtea de Apel in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea. Solutionarea cererii se face in regim de urgenta, iar hotararile pronuntate sunt irevocabile.

In literatura de specialitate, s-a ridicat problema daca durata  ,,de cel mult 30 de zile'' a suspendarii grevei, se calculeaza in zile lucratoare sau in zile calendaristice.

Pana la urma s-a exprimat opinia ca acest termen se calculeaza pe zile calendaristice si nu pe zile lucratoare, pentru ca daca legiuitorul ar fi avut in vedere zilele lucratoare, el ar fi mentionat aceasta in mod expres. Se apreciaza si ca zilele lucratoare sunt mai multe decat zilele calendaristice, iar acest lucru, calcularea termenului de 30 de zile in zile lucratoare, ar fi condus la o durata mai mare de suspendare a grevei si implicit la amanarea solutionarii conflictului. Or, conflictul trebuie solutionat cat mai rapid, acest lucru fiind urmarit in mod direct de ambele parti. Data de la care incepe sa curga termenul pronuntat de instanta a constituit un mic subiect de dispute, solutionat in sensul ca, atunci cand greva nu a inceput, acest termen curge de la data cand trebuia sa inceapa, iar cand a inceput, curge de la data stabilita prin hotararea instantei, care poate fi data pronuntarii. Instanta poate sa admita cererea unitatii si sa dispuna suspendarea pe termenul solicitat de aceasta, sau, in functie de imprejurarile cauzei poate stabili chiar ea un termen in cadrul celui maxim (de 30 de zile) prevazut de lege.

Greva poate fi suspendata si prin acordul partilor.

Reglementarile referitoare la declansarea si desfasurarea grevei sunt similare si in alte tari. Spre exemplu, in S.U.A., daca in opinia presedintelui o greva declansata sau iminenta afecteaza o intreaga ramura industriala, sau o mare parte din comert, transporturi, comunicatii, precum si daca se pune in pericol siguranta nationala ori sanatatea publica, acesta numeste o comisie de ancheta care investigheaza problemele aflate in disputa si ii intocmeste un raport scris. Pana la primirea raportului, presedintele ii poate cere ministrului justitiei sa inainteze o actiune judecatoreasca la curtea federala districtuala competenta teritorial. Deci, organul administratiei publice poate sesiza el insusi curtea federala districtuala daca sunt afectate prin greva o categorie de interese legal ocrotite (iar nu numai patronul, parte in conflictul colectiv de munca)[6].