|
|
|
EFECTELE SPECIFICE ALE CONTRACTELOR SINALAGMATICE
1. REZOLUTIUNEA CONTRACTELOR
2. REZILIEREA CONTRACTELOR
Consideratii generale
Caracteristica esentiala a contractelor sinalagmatice o constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor ce revin partilor:
Fiecare dintre pari are, concomitent, fata de celalata parte, atat calitatea de debitor cat si calitatea de creditor, obligatia ce revine uneia dintre parti isi are cauza juridica in obligatia reciproca a celeilate parti, ambele obligatii fiind interdependente.
Din interdependenta si reciprocitatea obligatiilor, caracteristice pentru contractele sinalagmatice, decurg anumite efecte specifice, ce se afirma in trei situatii :
1.O prima situatie este aceea in care, desi una dintre parti nu si-a executat propria obligatie, pretinde totusi celeilalte parti sa si-o execute pe a sa. Partea careia i se pretinde executarea va putea sa se opuna, invocand asa numita execeptie de neexecutare a contractului ;
2. O a doua situatie este aceea in care, desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatie sau chiar si-a executat-o cealalta parte refuza, in mod culpabil, sa si-o execute pe a sa. Partea care este gata sa-si execute obligatia sau care si-a executat-o va avea de ales intre a apretinde executarea silita a contractului ori a cere desfiintarea sau incetarea contractului, in toate cazurile putand cere despagubiri. Desfiintarea, care are efecte retroactive, poarta denumirea de rezolutiune.
Incetarea contractului, care produce efecte numai pentru viitor poarta denumirea de reziliere.
3.O a treia situatie este aceea in care una dintre parti se afla in imposibilitatea fortuita de a-si executa obligatia ce-i revine. Este asa numita problema a riscului contractului, adica problema de a sti care dintre parti va suporta conscintele imposibilitatii fortuite de executare a uneia dintre cele doua obligatii reciproce.
1.REZOLUTIUNEA CONTRACTELOR
In cazul in care una din partile contractului sinalagmatic refuza executarea contractului ea are dreptul sa ceara rezolutiunea contractului, pretinzand eventual si despagubiri, in sensul ca are alegerea intre executarea silita si rezolutiunea contractului.
Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.
Astfel, rezolutiunea, asemenea nulitatii, are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului. Intre rezolutiune si nulitate exista insa deosebiri esentiale:
O deosebire de ipoteza: daca nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil incheiat;
O deosebire de domeniu sau sfera de aplicare: daca nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, rezolutiunea priveste doar contractele sinalagmatice, cu executare uno ictu (dintr-o data) ;
O deosebire privind data cauzelor : daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii actului, la rezolutiune cauza- neexecutarea culpabila de catre una dintre parti – este ulterioara momentului incheierii ;
Prescriptia extinctiva este supusa unor reguli diferite, in ce priveste inceputul ei, in cele doua cazuri. Astfel, actiunii in nulitate relativa i se aplica regula speciala prevazuta la art.9 din Decretul nr.167/1958, respectiv Prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente diferite, in functie de cauza de nulitate relativa; pe cand actiunii in rezolutiune i se aplica regula generala privind inceputul prescriptiei exctinctive, prevazuta la art.7 alin.1 din decret. (ex. Vezi Beleiu pag.195 pct.14).
Temeiul juridic : art.1020 Cod civil- conditia rezolutorie existenta in mod tacit in fiecare contract sinalagmatic. Neindeplinirea obligatiei ar constitui indeplinirea conditiei rezolutorii , avand ca efect defiintarea retroactiva a contractului. O asemenea explicatie a temeiului juridic nu rezista la critica. In primul rand, se observa ca executarea obligatiei asumate constituie un efect esential al contractului, deci nu ar putea fi considerata numai o simpla modalitate accesorie a a cestuia, cum este conditia. In al doilea rand, daca rezolutiunea s-ar intemeia pe ideea indeplinirii unei conditii rezolutorii, ea ar trebui sa opereze de drept, ca orice conditie, fara interventia instantei judecatoresti. Or, asa cum arata art.1021Cod civ. Pentru rezolutiunea contractului este necesar sa se obtina o hotarare judecatoreasca.(vezi art.1021 Cod civ).
Caracterul judiciar Potrivit art.1021 Cod civ. Rezolutiunea nu opereaza de drept; partea indreptatita trebuie sa se adreseze instantei judecatoresti cu o actiune in rezolutiune.
In aceste conditii, legea recunoaste instantei dreptul de a verifica si aprecia cauzele rezolutiunii, putand dupa circumstante, sa acorde termen de gratie partii actionate.
Actiunea in rezolutiunea contractului poate fi intentata numai de partea care a executat sau care se declara gata sa execute contractul. Daca s-ar recunoaste o asemenea actiune partii care nu-si executa obligatia, ar insemna sa i se acorde o prima incurajare, o cale nejustificata de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit, ceea ce ar constitui o infrangere de neadmis a principiului obligativitatii contractelor.
Conditii cerute pentru adminsibiliatatea rezolutiunii judiciare.
1. Una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin. Neexecutarea poate fi si partiala , caz in care partea din obligatie neexecutata trebuie sa fi fost considerata esentialala incheierea contractului.(vezi Statescu-Barsan pag.90 pct.1 subsolul paginii). Revine instantei judecatoresti dreptul de apreciere asupra masurii in care neexecutarea partiala justifica rezolutiunea contractului.
2. Neexecutarea contractului sa fi fost imputablia partii care nu si-a indeplinit obligatia. Daca neexecutarea s-a datorat unei cauze fortuite, independente de vointa debitorului, nu se va pune problema rezolutiunii, ci a riscului contractului.
3. Debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in conditiile prevazute de lege.
Instanta judecatoreasca, constatand indeplinirea acestor conditii, urmeaza a pronunta rezolutiunea contractului, ale carei efecte sunt conditionate de ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Partea care cere rezolutiounea are posibilitatea ca, dupa ce a survenit faptul neexecutarii obligatiei asumate, sa renunte la dreptul de a cere rezolutiunea si sa solicite executarea contractului. La randul ei , partea in culpa, are posibilitatea, spre a evita rezolutiunea contractului, sa execute prestatiile datorate in tot cursul procesului, inclusiv in faza recursului.
Instanta judecatoreasca are posibilitatea sa aprecieze, in functie de circumstante, daca nu este cazul sa acorde debitorului care nu si-a executat obligatia, un termen de gratie pentru aducerea la indeplinire a acestora.
In situatia neexecutarii partiale instanta poate aprecia ca nu este cazul a se pronunat rezolutiunea , obligand pe debitor la executare, intr-un anumit termen.
Toate aceste imprejurari constituie inconveniente pentru partea care a inteles sa-si execute obligatiile asumate , punand-o in situatia de a intarzia in clarificarea situatiei sale in contract.
De aceea, partile obisnuiesc sa prevada, in contractul incheiat, anumite clauze privind rezolutiunea pentru neexecutare, caluze care sunt perfect valabile.
Rezolutiunea conventionala
Clauzele contractuale exprese privind rezolutiunea contractelor pentru neexecutare poarta denumirea de pacte comisorii. Ele sunt derogatorii de la prevederile art.1021 Cod civ. , in sensul ca urmaresc sa reduca sau sa inlature rolul instantelor judecatoresti in pronuntarea rezolutiunii contractelor.
Dupa modul in care sunt redactate, dupa stipulatiile pe care le cuprind, pactele comisorii pot sa produca efecte mai putin enrgice.
a) In cazul in care pactul comisoriu cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de catre una dintre parti contractul se desfiinteaza, se repeta prevederile art.1020 Cod civ. si astfel va trebui sa se dea curs tuturor regulilor prevazute pentru rezolutiunea judiciara, cu posibilitatile de apreciere recunoscute instantei de judecata, inclusiv posibilitatea de acordare a termenului de gratie.(vezi Statescu-Barsan pag.91).
b) In cazul in care pactul comisoriu cuprinde clauza in care o parte nu-si va executa oligatiile iar cealalta parte este in drept sa considere contractul desfiintat, rezolutiunea se va realiza pe baza declaratiei unilaterale de rezolutiune a partii indreptatite. Instanta sesizata de partea care nu si-a executat obligatia va putea sa constate ca desi obligatia nu a fost indeplinita la termen , ea a fost executata inainte de a fi avut loc declaratia de rezolutiune, in acest caz instanta, desi nu poate acorda un termen de gratie , poate totusi sa constate ca rezolutiunea nu a avut loc.
c) In cazul in care pactul comisoriu cuprinde clauza ca in caz de neexecutare de catre una dintre parti a obligatiei sale, contractul se considera rezolvit de plin drept, atunci instanta judecatoreasca sesizata nu mai are posibilitatea nici sa acorde termen de gratie si nici sa aprecieze asupra oportunitatii pronuntarii rezolutiunii. Rezolutiunea opereaza de drept. Totusi, pentru a opera este necesar ca partea care nu si-a indeplinit obligatia sa fi fost pusa in intarziere, in formele prevazute de lege, stiut fiind ca in dreptul nostru civil simpla ajungere la termen a obligatiei neexecutate nu este suficienta pentru a pune pe debitor in intarziere. Astfel, daca instanta va constata ca debitorul si-a executat obligatiile, desi tardiv, dar totusi inainte de punerea sa in intarziere , rezolutiunea contractului nu se va aplica.
d) Exista si un pact comisoriu potrivi caruia, in caz de neexecutare, contractul se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. O asemenea stipulatie are drept efect desfiintarea neconditionata a contractului, de indata ce a expirat termenul de executare, fara ca obligatia sa fi fost adusa la indeplinire (vezi Statescu-Barsan , pag.92).
Observatii:
Efectele rezolutiunii
Indiferent daca exista o rezolutiune judiciara sau conventionala, efectul esential este acelasi: desfiintarea retroactiva a contractului.
Astfel, partile trebuie repuse in situatia anterioara incheierii contractului, restituindu-si una alteia tot ce si-au prestat in temeiul contractului desfiintat. In virtutea principiului resoluto iure danti, resolvitur ius accipientis , prin desfiintarea titlului autorului lor, se desfiinteaza si titlul prin care tertii au dobandit bunurile in cauza, ei fiind astfel indatorati a le restitui. Tertii s-ar putea opune la restituire in temeiul unui drept propriu, dobandit asupra bunurilor prin uzucapiune sau ca efect al posesiei de buna-credinta a unor bunuri mobile.(art.1909 C.civ)
In toate cazurile de rezolutiune, partea care si-a executat sau s-a declarat gata sa-si execute obligatiile este indreptatita a obtine despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutarii oligatiilor de catre partea in culpa.
2.REZILIEREA CONTRACTELOR
Spre a distinge rezilierea fata de rezolutiune se impune o prima precizare: rezolutiunea se aplica in caz de neexecutare a unor contracte cu executare instantanee (uno ictu) iar rezilierea se aplica in cazul neexecutarii unor contracte cu executare succesiva.
Astfel, este cu executare dintr-o data (uno ictu) actul juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee. Darul manual, de ex., ca varietate de donatie, este un asemenea act.
Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp, de ex. Contractul de renta viagera, contractul de inchiriere.
De asemenea, rezolutiunea desfiinteaza retroactiv contractul, iar rezilierea face sa inceteze efectele contractului numai pentru viitor, lasand neatinse prestatiile succesive care au fost facute anterior rezilierii.
De exemplu, contractul de inchiriere este un contract cu executie succesiva, in timp. Daca la un moment dat una dintre parti nu-si mai executa obligatiile, cealalta parte va putea cere rezilierea contractului. Ca efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului inceteaza, fara insa ca aceasta sa aiba vreo influenta asupra a tot ceea ce s-a executat pana atunci.
Dimpotriva contractul de vanzare-cumparare este un contract cu executie instantanee. Daca una din parti nu-si executa obligatiile , cealalta parte cere rezolutiunea , care va duce la desfiintarea retroactiva , integrala, a contractului partile trebuind sa-si restituie reciproc tot ceea ce si-au prestat.
In rest rezilierii i se aplica toate regulile aplicabile rezolutiunii, cat priveste temeiul juridic, caracterul judiciar, conditiile pentru admisibilitea actiunii si pactele comisorii exprese.
Intre nulitate si reziliere exista, in esenta, aceleasi asemanari si deosebiri ca si in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele nu sunt retroactive ci numai pentru viitor-ex nunc.
Spete –vezi pag.924-927 Repertoriu de practica si literatura juridica – Constantin Crisu
