Turismul balnear

TURISMUL BALNEAR

Turismul balnear incepe sa prinda un contur bine definit in randul formelor de turism, odata cu dezvoltarea si modernizarea structurilor de cazare, alimentatie publica, tratament si agrement din statiuni, dar si a tendintei din ce in ce mai impregnante a ingrijirii sanatatii, mentinerea starii fizice si psihice, si preintimpinarea unor boli cronice. Rolul turismului balnear devine din ce in ce mai important, odata cu noile tendinte aparute in educatia sanitara, in medicina, dar si in viata omului de zi cu zi.

1.1 Definitii si concepte

'Turismul balnear reprezinta deplasarea unor persoane de diferite varste, sexe si profesii in statiuni balneoclimaterice, ori in localitati cu factori naturali de cura pentru ingrijirea sanatatii, odihna, cura cu substante balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe baza de plante, pentru profilaxie, intinerire, infrumusetare sau numai pentru turism.'[1]

O alta definitie prezinta turismul balnear ca fiind 'un ansamblu de mijloace si dotari turistice menite sa puna in valoare factorii naturali balneari (apele minerale, namolurile, gazele terapeutice, litoralul s.a).' [2]

Evolutia turismului balnear a fost strans legata de curele balneare, atat sub aspectul factorilor naturali utilizati cat si sub cel al procedurilor folosite. Aceasta a dus la aparitia unei multitudini de concepte, precum: termalism, talasoterapie, balneoterapie, climatoterapie, balneo-climatoterapie si mai nou spa, wellness In ceea ce urmeaza, voi defini pe scurt aceste notiuni care au condus in timp la formarea si dezvoltarea turismului balnear:                         

-“termalismul presupune utilizarea terapeutica a apelor minerale calde, pentru turistii aflati intr-o statiune termala.”[3]

-“talasoterapia presupune de asemenea utilizarea elementelor din mediul marin

( apa marii, namolurile, algele, climatul marin)”[4]

- “balneologia este stiinta care se ocupa cu descoperirea, studiul si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale, namoluri, gaze terapeutice etc” [5]

-“ climatoterapia foloseste in scop profilactic si curativ diferite tipuri de climat, ce au efect in tratarea diferitelor boli cronici sau acute ale organismului si creste rezistenta acestuia la diverse surse de imbolnavire '[6]

-balneoclimatoterapia s-a nascut din complementaritatea ultimelor doua concepte, si presupune 'folosirea complexului de factori naturali ai unei statiuni sau localitati balneoclimaterice in scop profilactic, curativ sau de recuperare medicala.' [7]

Pornind de la rolul balneoclimatoterapiei, “turismul balnear ofera mijloacele si dotarile necesare(unitati de cazare, alimentatie si agrement) pentru realizarea efectiva a tratamentelor, introducand conceptul de statiune balneara. O statiune balneara este o localitate care dispune de factori naturali de cura (ape minerale, namoluri etc.) si care beneficiaza totodata de structurile, mijloacele si dotarile necesare realizarii produselor turistice de tip balnear”. Multitudinea factorilor de cura utilizati in cadrul turismului balnear a impus existenta si a altor tipuri de statiuni, respectiv statiune climaterica si statiune termala.

Statiunea climaterica este statiunea situata intr-o zona cu conditii climaterice ce

favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului.

Statiunea termala este o satiune situata intr-o zona in care se afla izvoare minerale

termale cu proprietati terapeutice recunoscute pentru vindecarea unor boli.

Turismul de ingrijire a sanatatii (balnear) este considerat cel mai vechi tip de turism, care necesita o infrastructura specializata si dotari speciale, un personal calificat si

prezenta obligatorie a unor elemente de potential balnear (ape minerale si/sau termale, mofete, namoluri, aerosoli, saline etc.).

In ultimii ani, datorita diversificarii serviciilor turistice, turismul balnear a cunoscut o dezvoltare ampla prin aparitia unor noi concepte precum spa, wellness, fitness. In zilele noastre, spa-ul este unul din locurile divine, care nu isi propun altceva decat sa atraga turisti pentru a-i relaxa si infrumuseta cu ajutorul diferitelor tratamente.

De asemenea, in prezent se vorbeste tot mai mult de un turism de sanatate, ca un termen menit a-l inlocui pe cel de turism balnear.

Turismul de sanatate este considerat un produs destinat ingrijirii sanatatii care depaseste conceptul de boala si urmareste realizarea acestei „stari de bine” a populatiei, a carei evolutie este determinata de o serie de factori socio-demografici ca: urbanizarea, feminizarea populatiei active, dezvoltarea sectorului social si nu in ultimul rand, de factorii socio- economici.

De la curele profilactice, la cele terapeutice pentru oamenii bolnavi sau de recuperare, de la cele de repunere in forma psihica la cele estetice, tratamentul balnear devine o necesitate in conditiile unei societati din ce in ce mai afectate de modificarile survenite intr-o lume globalizata.

1.2 Istoricul turismului balnear

Radacinile turismului balnear de astazi se pierd in negura timpului. Asistam la o reintoarcere in trecut, a perioadei greco-romane, in care principalul mijloc de relaxare erau baile termale. Recunoastem astfel existenta si impactul culturii grecesti in tot ceea ce se numeste turismul balnear de azi. Romanii le-au urmat exemplul, expansiunea Imperiului Roman in toata Europa lasand dovezi ale civilizatiei lor dar si o puternica amprenta asupra unui mod de trai sanatos, traditional si benefic.

'Astfel, intre granitele imperiului roman au fost amenajate numeroase statiuni balneare a caror faima dainuie si astazi: Aachen in Germania, Baden bei Zurich in Elvetia, Vichy, Aix les Bains in Franta, Herculanum in Romania, Aquincum in Ungaria.'10Baile termale indeplineau pe langa functia igienica, si o functie curativa, de tratare a unor afectiuni, o functie religioasa, dar si sociala, acestea reprezentand un important loc de intalnire si discutii.

In randul celor care au mai contribuit la dezvoltarea si imbogatirea conceptului de baie termala, arabii au adoptat si recomandat folosirea apei in vindecarea bolilor, ei fiind cei si-au pus amprenta si asupra altor tari, raspandind baile si in regiunea Andaluziei, in Spania.

Europa cunoaste o dezvoltare in acest sens mai ales in perioada medievala, cand incep sa se contureze, pentru apele lor cu puteri curative, locuri ca:'Montecatini si Lucca in Italia; Varna in Bulgaria; Vichy si Bourbon, in Franta; Epsom si Tunbridge in Anglia. Tot din aceasta perioada provine si “originea cuvantului statiune balneara, ce are legatura cu belgianul Collin le Loup, un fierar ce in 1326 a mers la izvorul „ Espa” de langa Liege, in sudul Belgiei, aproape de granita cu Germania, pentru a-si tamadui corpul de boli.'  

Statiunile balneare s-au transformat in timp in importante destinatii de tratament si agrement, dar si de intalniri si discutii pe teme economice, politice sau sociale. Nobilimea era cea care calatorea cel mai mult, fapt ce ce a condus la o categorisire a turismului balnear drept turism de lux, practicat de elita Europei, de clasele sociale bogate ce isi doreau prestigiu si faima.

Evenimentele politice si economice ale secolului XX, reprezentate prin razboaie, crize, au creat o evolutie ascendenta a balneologiei, acestea devenind in acea perioada centre pentru primirea si tratarea ranitilor De asemenea, odata cu dezvoltarea bazei materiale, apare si turismul de masa. Insa, ca urmare a aparitiei noilor sisteme politice, in anii ’80, avem de-a face cu o reducere a numarului de curanti, format in cea mai mare parte din persoane de varsta a treia, interesate in special de tratamente. Azi, Europa se afla in pline schimbari structurale economico-politice, iar turismul contribuie din ce in ce mai mult la evolutia pozitiva a unei natiuni. Iesirea din impas a tarilor europene incepe sa-si faca loc si sa scoata turismul balnear din nou la suprafata, dandu-i un nou sens si o noua dezvoltare.

In societatea contemporana, oamenii si-au schimbat radical traiul de viata, atat in ceea ce priveste conditiile de munca prin reducerea efortului fizic datorata mecanizarii si automatizarii proceselor de productie, cat si din punct de vedere al conditiilor de locuit. In acest context, numeroase organizatii din turism si medicina sustin si constientizeaza din ce in ce mai mult nevoia “turismului de sanatate”, contribuind la dezvoltarea si diversificarea acestuia prin creearea unor programe destinate atat oamenilor bolnavi cat si celor sanatosi, prin informarea si educarea acestora in vederea realizarii obiectivelor propuse.

1.3 Particularitatile turismului balnear

In primul rand, turismul balnear detine o cota importanta din piata turistica, cu tendinta de crestere. Conform evaluarilor efectuate, “vizitatorii statiunilor balneare reprezinta 10-15% din circulatia mondiala turistica, cu valori mai mari in tarile dezvoltate economic si turistic”

Turismul balnear se detateaza de celalalte forme de turism prin simpla “motivatie specifica de calatorie. In cazul acesta este ingrijirea sanatatii, tratamentul.” .

Desfasurarea in bune conditii a acestei forme de turism presupune existenta unei baze materiale specifice, cu tehnica medicala, policlinici balneare, instalatii diverse si prezenta unor cadre medicale de specialitate, medici specializati in medicina fizica si recuperare medicala, kinetoterapeuti, asistenti etc. Astfel, factorii balneari contribuie alaturi de potentialul turistic al zonei si posibilitatile de agrement la succesul curelor, tratamentelor, asigurand totodata o valorificare permanenta a zonei respective .

Produsul turistic balnear, se caracterizeaza printr-un grad ridicat complexitate care se rasfrange asupra tuturor componentelor pachetului turistic. Produsul turistic balnear imbina, resursele turistice ale unei regiuni, zone ( factorii naturali de cura, intregul potential turistic al zonei,) cu diferite tipuri de proceduri, diete, practicarea unor sporturi, loisir, reculegere spirituala, educatia sanitara.

O alta particularitate a turismului balnear este faptul ca acesta poate fi practicat in orice zona Datorita prezentei numeroase a factorilor naturali, atat de la sejururi cu un caracter preponderent social, subventionate de catre casele de asigurari de sanatate sau alte organisme pana la produse de lux (wellness, talasoterapia moderna s.a.) care se adreseaza unor turisti cu venituri mari.   Diversitatea produselor balneare influenteaza si lungimea sejururilor intr-o statiune balneara care pot varia de la 18-21, pentru sejururile traditionale pana la sejururi scurte de 3-5 zile destinate oamenilor ocupati, de afaceri sau angajati. Acest fapt se datoreaza in principal fragmentarii vacantelor, o influenta a reglementarilor existente in diferite tari.

Noul concept de turism de sanatate a largit spectrul clientelei, produsele sale fiind destinate in egala masura atat persoanelor care sufera de diferite afectiuni cat si persoanelor sanatoase care doresc sa-si pastreze o stare fizica si psihica cat mai buna. De la persoane de varsta a treia, preponderenta in statiuni, s-a ajuns la o pondere ridicata a persoanelor active, implicate in viata sociala si economica a societatii, motivate fie de odihna, refacere fizica sau psihica, fie de organizarea unor reuniuni in statiunile balneare, acestea din urma adaptandu-si oferta pentru satisfacerea unor astfel de motivatii. Un nou segment este cel al sportivilor, balneoterapia asociindu-se cu medicina sportiva.

Prin formele sale si tipologia produselor oferite, turismul balnear are un profund impact economic asupra intregului domeniu cat si asupra zonelor in care se concentreaza activitatea balneara. Este vorba de aparitia statiunilor balneare, de dezvoltarea in timp a acestora in concordanta cu valorificarea factorilor naturali specifici zonei respective.

Obtinerea unui volum sporit de incasari, creearea de locuri de munca, dezvoltarea unor zone defavorizate prin atragerea turistilor in aceste zone, prin amenajarea unor spatii de cazare, alimentatie si agreement, dar si angrenarea dezvoltarii unor altor ramuri pot reprezenta cateva dintre efectele economice ale acestuia. In dezvoltarea sa, turismul balnear antreneaza si progresul tehnic, atat la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism cat si la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare, alimentatie, agrement). Turismul balnear indeplineste si o “functie sociala de mare importanta: de prevenire a imbolnavirilor, de satisfacere a necesitatilor si preferintelor de odihna, redobandirea sanatatii, indepartarea unor factori de risc, educatia sanitara, cresterea randamentului personal, reducerea zilelor de concediu medical, de spitalizare, a consumului de medicamente”

1.4 Factori cheie in dezvoltarea turismului balnear

Evolutia turismului balnear este rezultatul unei multitudini de factori dintre care se cei mai semnificativi sunt urmatorii:

Veniturile reprezinta un factor cu actiune complexa, care influenteaza cantitativ si calitativ circulatia turistica. Turistii, dispunand de mai multe venituri, isi permit acum sa calatoreasca mai mult, sa se ingrijeasca si sa acorde mai multa importanta organismului lor.

Timpul liber este un alt element care contribuie foarte mult in luarea deciziei de a calatori. Mai multe disponibilitati financiare, mai multe zile de concediu ii vor permite turistului sa-si indrepte atentia spre forma de turism care sa-i asigure atat odihna, divertisement, cat si tratarea sau prevenirea unor boli.

Dezvoltarea si imbunatatirea medicinei balneare, costul ridicat al produselor farmaceutice, eficienta limitata dar si efectele secundare ale acestora” au facut ca interesul pentru remediile naturale sa fie din ce in ce mai ridicat. Oamenii isi doresc mai mult sa fie aproape de natura, sa-i simta efectele si prin asta sa se curete de impuritatile vietii cotidiene.

Diversificarea ofertei balneare  a turismului care include atat cure termale traditionale cat si combinatii de alte activitati precum fitness, masaje, talasoterapie, produse antistres, a condus la transformarea turismului balnear intr-un turism de masa, practicat pe o scara din ce in ce mai larga, sustinut si de faptul ca o parte din cheltuieli este suportata de casele de asigurari sau alte institutii.

Modificarea atitudinilor, preferintelor si stilului de viata a produs transfomari la nivel fiziologic, dar si psihic.Problemele de zi cu zi, atatea responsabilitati sociale si profesionale, aparitia viciilor, o alimentatie precara, poluarea mediului inconjurator reprezinta principalele cauze ale aparitiei unor stari critice, cronice. De aceea, se simte din ce in ce mai mult nevoia de a evada dintr-un astfel de mediu si de contracara efectele negative aparute.

Educatia, informarea si cresterea nivelului de instruire au determinat intensificarea preocuparilor pentru descoperirea, studiul si realizarea de activitati menite a preveni aparitia bolilor.

Schimbarile de mentalitate survenite in randul populatiei a creat un climat potrivnic realizarii curei balneare, atat de catre bolnavi cat si de tineri sau adulti care isi doresc un echilibru fizico-psihico-social mai bun.                    Cresterea sperantei de viata determina cresterea numarului de persoane sa apeleze la diverse tratamente in vederea repunerii fizice si psihice a organismului, dar si a prevenirii imbatranirii. Solicitarea din ce in ce mai mare a organismului are consecinte asupra cresterii unor boli reumatismale, cardiovasculare, metabolice, ale aparatului respirator, etc., precum si a unor boli de nutritie. Turismul balnear vine in preintampinarea acestor boli prin oferirea unor tratamente si cure specifice.

Politicile guvernamentale de ocrotire a sanatatii vin in sprijinirea acestei forme de turism prin accentul tot mai mare pus pe mentinerea sanatatii fizice si psihice, fapt care a condus la noi strategii si planuri ale organizatiilor din domeniu. In acest context, marile corporatii realizeaza o serie de dezbateri pe plan international asupra importantei acestei componente a vietii.

1.5. TURISMUL BALNEAR IN PRINCIPALELE TARI EUROPENE

Germania – se inscrie pe primul loc in topul destinatiilor balneare europene atat prin oferta peste 330 de statiuni cat si din cel al cererii, concentreaza aproximativ 60% din numarul de curanti inregistrat la nivelul continentului.

Totodata oferta se caracterizeaza prin cea mai variata tipologie de statiuni; 4 categorii: termale (ape minerale si namoluri), climaterice, litorale , cure Kneipp fiecare dintre acestea incercand sa-si individualizeze oferta astfel incat sa atraga un numar cat mai mare de turisti.

Succesul turismului balnear german se datoreaza modului in care diferitele statiuni au reusit sa-si adapteze cererea pentru a raspunde unui segment cat mai diversificat de turisti si motivatii.

Dupa ce la inceputul anilor ’90 s-a confruntat cu o puternica criza, caracterizata prin scaderea dramatica a numarului de curanti din cauza diminuarii contributiei asigurarilor de sanatate la suportarea cheltuielilor de cura, aceasta s-a restructurat oferta pe principul turismului de sanatate. Astfel produse de tip wellness, spa se regasesc in cadrul ofertei diferitelor statiuni.De referinta in acest sens este, in literatura de specialitate, statiunea Baden-Baden. care ofera in cadrul aceleiasi statiuni tratament, wellness si agrement acvatic. Printre alte statiuni de renume se numara: 'Bad Dürrheim , Bad Wurzach, Bad Gögging, Bad Kissingen, Wiesbaden, Bad Nauheim, Bad Homburg, Aachen, Bad Lobenstein.'

In ceea ce priveste organizarea si gestiunea statiunilor: 80% dintre statiuni sunt in subordinea administratiilor locale, sub 10% apartin statului, 15% sunt private.

Franta

Este recunoscuta ca destinatie majora in cadrul turismului balnear european, “tara cu peste 100 de statiuni, a caror activitate depinde de termalism in proportie de 80-90%,” Pe teritoriul Frantei se gasesc 1200 surse de ape minerale si termale, fiind reprezentate mai ales de ape minerale carbogazoase, bicarbonate, sulfuroase, sarate si radioactive, dar si de valirificarea climatului marin, prin talasoterapie.

Cea mai mare parte dintre statiuni apartin sectorului privat, insa administratiile locale joaca un rol important in dezvoltarea statiunilor prin formarea de societati economice mixte sau regii municipale.Pe langa acestea, statiunile balneare s-au asociat in lanturi termale, care au urmarit promovarea de servicii de cea mai buna calitate si dezvoltarea unei imagini de marca a produsului oferit. Aceste lanturi sunt: Chaine Termale du Soleil, Eurothermes, Therma France, Campaigne Europee des Baigns, Theralliance, Promotherme.

Printre cele mai cunoscute statiuni balneare franceze se numara : Vichy, Vittel, Bains les Bains, Divonne les Bains, Evian Aix les Bains, Mont Doré, La Bourboule, Toulon, Narbonne, Hyères, Fréjus, Cannes, Nice etc'

Spania

Bazandu-se in primul rand pe zonele sale de coasta, Spania a inregistrat o importanta dezvoltare si un proces de modernizare indreptat in special spre produse Wellness. O parte importanta a turismului balnear o constituie talasoterapia, aceasta practicandu-se in centre precum: Benidorm, Alicante, Malaga, Valencia etc. Apele minerale prezente in zona de podis au permis dezvoltarea a circa 80 statiuni termale, dintre care cele mai renumite sunt: 'Archena, Alicun, San Adrian de Besos, Panticosa, Cucho, Fuente Amarga si altele.'

ITALIA

Pana de curand a doua destinatie termala europeana, Italia se caracterizeaza prin

numarul mare de statiuni (peste 150), acestea detinand 12% din oferta nationala in ceea

ce priveste numarul de locuri de cazare, iar cererea pentru turismul balnear nu reprezinta

decat 1,2% din cea totala. Baza turistica cuprinde aproape 300 de centre termale, favorizate de existenta apelor clorurato-sodice, bicarbonate, feruginoase, arsenicale, dar si de climatul marin(talasoterapie) Totodata trebuie evidentiat faptul ca cererea se concentreaza in statiuni renumite: 'Montecatini, Cianciano, Ischia, Abano Terme si Rimini. Alte statiuni cunoscute sunt: San Pellegrino( Lombardia), Guardia, Salsomaggiore Terme (langa Parma)'. Desi oferta balneara s-a diversificat

incluzand componenta „benessere”, analistii in domeniu considera ca este necesara o restructurare a acesteia pornind de la principiile turismului de sanatate.

Austria si Elvetia

Cele doua tari care au inregistrat in ultimii ani o importanta dezvoltare a turismului de sanatate rezultat al cererii manifestate pentru produsele de tip wellness.

Aceasta a determinat atat introducerea de astfel de oferte la nivelul statiunilor clasice care au fost dezvoltate si modernizate cat si construirea de noi hoteluri „wellness”. Aceste hoteluri ofera o gama larga de produse de calitate destinate asigurarii unei stari generale de bine atat fizice cat si psihice. Conform parerii specialistilor din domeniu, cererea pentru produsele de tip wellness este in continua crestere97.

Totodata calitatea si inovatia reprezinta elemente care caracterizeaza oferta acestor tari. Preocuparea pentru calitate s-a concretizat in constituirea unor asociatii la care au aderat statiuni din mai multe tari europene care au ca scop promovarea calitatii in turismul de sanatate. In acest sens pot fi mentionate „European Spa World” din care fac parte statiuni din Austria Slovenia si Ungaria. si Alpin Wellness care include tari din Austria, Germania, Elvetia.

Alta tara care a inregistrat in ultimii ani o importanta dezvoltare a turismului de sanatate rezultat al cererii manifestate pentru produsele de tip wellness este si Marea Britanie. Printre cele mai renumite statiuni se numara.: Plymouth, Torquay, Brighton, Great Yarmouth, Southend-on-Sea.

In tarile Europei Centrale si de Est, s-au facut eforturi investitionale considerabile care au reusit sa modernizeze si sa dezvolte statiuni, reprezentand in prezent concurenti importanti pentru multe tari cu traditie in domeniu din Europa Occidentala. Cele mai cunoscute tari pentru oferta lor balneara traditionala sunt: Cehia, Ungaria, Slovacia, Polinia, Rusia, Bulgaria si Romania.

Cehia

Cu o lunga traditie in turismul balnear, Cehia dispune de o mare bogatie de ape minerale, namoluri si gaze terapeutice raspandite pe tot teritoriul tarii. In prezent, tara se afla intr-un proces de restructurare, incercand sa-si diversifice serviciile si sa-si acentueze competitivitatea produselor.

Cea mai cunoscuta statiune este 'Karlovy-Vary sau Baile lui Carol, statiune balneara din 1348, cu 12 izvoare termale.' Alte statiuni renumite sunt: Marianske- Lazne, cu circa 40 izvoare minerale si numeroase lacuri, Frantiskovy-Lazne cu gaz mofetic si namol terapeutic., Jachymov, cu ape minerale si radioactive. In Boemia intalnim statiuni precum: Tepijce, Dubi, Libverad , iar in estul tarii Zeleznice, Bohdanec, Harkov etc.

UNGARIA

Profitand de avantajele oferite de bogatia apelor termale dar si de o serie de constructii cu o arhitectura deosebita Ungaria, a reusit sa-si dezvolte turismul de sanatate, devenind in prezent cel mai important receptor de amatori de turism de sanatate.

O mare parte din resursele de ape minerale se concentreaza in capitala Budapesta, unde au fost amenajate centre termale bine dotate ca: 'Gellert, Rac, Rudas, Balf, s a. Alte statiuni balneare renumite international sunt: Haydúszoboszló, Harkany, Debrecen, Sárvár, Gyula'. Cea mai mare concentrare de centre termale se regasesc in jurul Lacului Balaton, cel mai mare lac din Europa Centrala ce ofera peisaje pitoresti, cu plaje, izvoare minerale, asezari de o frumusete aparte. Printre statiunile lacului, amintim: “Kesythelx, Heviz, Tyhany, Siofoc, Balatonfolvar etc”.

Ungaria a fost deosebit de receptiva in ceea ce priveste wellness-ul ca urmare in ultimul timp au aparut o serie de hoteluri wellness, care se caracterizeaza prin amenajari luxoase situate in hoteluri cu arhitectura deosebita (3-5 stele), fie in vechi castele Hotel-Castel Puchner, Hotel-Castel Sasvar (Keszthely), Hotel-Castel Szidonia, Civis Grand Hotel Aranybika (cladire construita in stil „art nouveau”) sau in constructii noi, moderne spatioase, luminoase, inconjurate de parcuri, adevarate oaze ale linistii care favorizeaza detasarea de cotidian, asigurand relaxarea prin toate elementele: cadrul natural, arhitectura si amenajarea interioara a hotelurilor si centrelor, calitatea si designul dotarilor, diversitatea si calitatea produselor destinate rasfatului oferite, posibilitatile de

agrement oferite .

Totodata trebuie evidentiat faptul ca Ungaria a investit foarte mult in turism ceea ce a permis atat restructurarea, modernizarea hotelurilor de marca cat si construirea de multe noi hoteluri.

In acelasi timp trebuie evidentiat faptul ca Ungaria este foarte receptiva la tot ceea ce inseamna inovatie in materie de produse destinate turismului de sanatate. Nu in ultimul rand trebuie evidentiat raportul calitate - pret care a facut ca aproape 35 % din volumul cererii manifestate de turistii straini.

Bulgaria

Pe teritoriul tarii exista in prezent circa 60 statiuni balneare care valorifica ape minerale si termale, dar si namol terapeutic. Resursele Bulgariei sunt cunoscute din timpuri vechi, de pe vremea Imperiului Roman, cand au fost construite cele mai multe bai minerale. Inca de pe atunci apele minerale se utilizau in centrele balneare care exista si in prezent: “Momin Prohod, Bankya, Knyazhevo, Goma Banya.’’ De asemenea, printre cele mai moderne statiuni amintim si : Albena, St.Konstantin, Nisipurile de Aur etc.

Bulgaria isi imbunatateste continuu oferta turismului de sanatate ceea ce o face sa fie un rival important al Romaniei. Aceasta s-a dezvoltat atat la nivelul statiunilor balneare situate predominant in zone montane cat si in cadrul celor de pe litoral.

Trebuie remarcat faptul ca in ultimul timp baza materiala din statiunile balneare s-a modernizat, existand un numar destul de important de hoteluri incadrate la 3 si 4 stele. In acelasi timp a avut loc o diversificare a ofertei pe linia turismului de sanatate prin aparitia unor produse de tip wellness.

Nu trebuie uitat faptul ca, in Bulgaria a inceput sa se puna un accent mult mai mare pe calitatea serviciilor , iar raportul calitate-pret este si in acest caz unul favorabil.

Polonia

Tara care se caracterizeaza de asemenea printr-o bogata experienta balneara si-a conservat aspectului traditional al statiunilor balneare. Astfel majoritatea statiunilor sunt organizate pe principiul amplasarii intr-o pozitie centrala a stabilimentului de cura, care se caracterizeaza de multe ori printr-o arhitectura care aminteste de vremurile bune ale termalismului.

De asemenea, cea mai mare parte a produselor oferite sunt traditionale, medicalizate.

In cea mai mare parte statiunile poloneze se afla si sunt administrate de catre stat

sau sindicate ceea ce explica, probabil, aspectul traditional al ofertei balneare.

Cele mai cunoscute statiuni din Polonia sunt 'Sopot, Niechorze, Wieliczka .

Slovacia

Tara care detin resurse de ape minerale, termale, bicarbonate, valorificate in statiuni precum : Novi, Bardejov, Smokovec , Slovacia dispune, si ea, de o gama diversificata se servicii dezvoltate in egala masura pe cele doua componente : tratament balnear in conditi de confort superior superior si de lux, si turism de sanatate Wellness.

* *

Turismul este considerat un fenomen al timpurilor noastre, fiind un raspuns la nevoia de evadare din mediul cotidian stresant, poluant; in special pentru ca este bazat pe schimbarea ambientala, pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru natura si mediu inconjurator. Turismul, mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediu, acesta reprezentand materia sa prima, obiectul si purtatorul resurselor sale. Potentialul turistic, natural si antropic, parte a componentei ofertei turistice, constituie datorita valorii, originalitatii si diversitatii componentelor sale, conditia esentiala a dezvoltarii turismului.

In prezent, suntem cu totii martorii unor dezvoltari continue in planul turistic mondial iar producerea de schimbari este iminenta. Asistam la o redesenare a hartii turistice internationale, pe care turismul balnear isi construieste propria ruta, cu suisuri si coborasuri.

Schimbari produse in structurile economice, sistemele politice si viata sociala contribuie la redefinirea acestei forme de turism, si o plaseaza la loc de frunte, prin unicitatea, originalitatea si varietatea resurselor pe care le poate oferi. Redescoperirea naturii, a proprietatilor acesteia, folosirea factorilor de cura naturali, ne va apropia mai mult de mediu si ne va invata cum sa traim sanatos si cum sa ne refacem echilibrul interior ti exterior. Doar constientizand potentialul turismului balnear si a beneficiilor pe care le poate aduce acesta, putem contribui la trasarea unei linii ascendente pe harta turismului mondial prin informare, educare, daruire si prietenie.