"Casa Omul Mihai Haret'

Nimic n'ar putea forma un istoric mai complet al Casei Omul, de cat discursurile cari s'au rostit la inaugurarea ei in ziua de 7 August 1926.

Discursul presedintelui asociatiei Mihai Haret, fiind stenografiat il putem reda in intregime:

Onorat Auditoriu si Scumpi Colegi,

Solemnitatea inaugurala la care v'am convocat astazi si care multora din noi ne umple sufletul de o vie emotiune, caci ne vedem realizat visul a doi ani de perseverenta si lupta darza, ne arata ca continuitatea in sfortare - cu toate greutatile imense ce au fost de invins - duce totdeauna la rezultate pos'.tive si apreciabile. Proba, o aveti in fata.

Gratie acestei continuitati, dar mai ales gratie colaborarei armonioase dintre membrii nostri, asociatia - numai dupa 5 ani de existenta - poate inaugura o a doua casa de adapost in munti, cea mai inalta din intregul lant carpatic.

Prima - Casa Pestera - o cunoasteti; n'am nevoe sa vorbesc de dansa. Faima ei din tara a trecut si peste hotare. Numeroase sunt scrisorile si insemnarile elogioase ale alpinistilor streini cari au vizitat-o; unele din ele vor apare in ,,Al doilea Anuar al Bucegilor'.

A doua, este aceasta - denumita Casa Omul - cu patronul Sfta Maria - 15 August. Pentru serbarea acestui patron, sa ne dam intalnire aci in fiecare an, caci T.-C. R. va organiza in numita zi de 15 August o excursiune colectiva pana la aceasta casa. Cum o vedeti - desi mica - ea se prezinta in admirabile conditii de constructie, de situatie turistica dar mai ales de perspectiva alpina. Si tineti socoteala ca acestea toate se petrec la 2.500 m alt, ca desi ne gasim abia la primii pasi ai operei gigantice ce ne-am propus, ne putem totusi mandri cu modesta noastra casuta, fiindca ea ne da sperante de viitor, pentru idealul turistic romanesc,

Eu privesc solemnitatea de azi, ca un mic eveniment social in Romania noua, caci faptul - neinsemnat in aparenta - ca o asociatie culturala a reusit sa construiasca, in cei cinci ani de existenta, doua case de adapost in munti, ne arata ca turismul, ca dragostea de natura, incep sa prinda radacini, sa se desvolte, si sa se afirme; putem deduce cu alte cuvinte ca binefacerile turismului devin si in tara noastra ceva mai evidente si mai apreciate. Dar tocmai acest neinsemnat inceput trebue sa ne redubleze fortele de lupta si propaganda in favoarea frumusetilor naturale ale Romaniei, caci nazuinta de capetenie a Turing-Clubului Romaniei este sa atraga tineretul intelectual in cercul lui turistic, spre a-1 scoate din aerul viciat al oraselor si a-1 aduce in zilele de vacantie si sarbatori la niunte, in acest imens laboratoriu de sanatate, de voe buna, de cultura fizica si intelectuala, de solidaritate, dar mai ales de dragoste de tara. Practica muntelui va face in viitor una din tariile Natiunei caci ea e un fel de vraja definitiva care pune stapanire, transformand pe om. Alpinistul sau carpatistul - ca si fizicianul, chimistul sau naturalistul nu se improvizeaza. Din contra, muntele trebue practicat de adolescent caci cine a prins de tanar gustul lui, toata viata pana la batranete - il va practica cu aceeasi ardoare si pasiune fiindca el ca toate spectacolele marete ale Naturei, ca marea, ca regiunile polare, fascineaza. Muntele la omul matur, care trebue sa se sprijine numai pe sine, desvolta responsabilitatea, stabileste increderea in sine si suscita o neintrecuta perspicacitate. Iata de ce toate sfortarile noastre, atat prin cartile ce publicam, ca si prin intreaga activitate, se indreapta mai ales catre tineretul intelectual pe care ne straduim sa-l facem mai entusiast pentru munte si deci mai resistent si disciplinat,

Ma opresc, caci nu e nici locul, nici timpul sa vorbesc mai pe larg de binefacerile turismului si ale alpinismului, Am facut de altfel acest lucru adese-ori, prin cuvantari, conferinte si publicatiuni, iar cele doua, trei adevaruri ce exprimai acum, sunt sufic ente spre a lasa sa i se intrevada deosebita lui importanta in viata moderna. Din aceasta insemnatate, dar mai ales din faptul ca Dvs. ca membrii ati tinut sa asistati in numar atat de mare la serbarea de azi, reese cred cu evidenta, ce rol de seama ar trebui sa aiba in Romania de azi o asociatie turistica ca a noastra, inca putin cunoscuta si prea putin ajutata de oficialitate si de marele public. Este tipic in aceasta privinta urmatorul exemplu: numerosi tineri practica azi muntele cu pasiune; cred ca ei sunt mai multe mii. Cu toate acestea asociatia progreseaza incet, avand prea putini membrii, caci ce inseamna 1.800-1,900 de asociati (din cari 200 nu si-au platit cotizatia pe 1926) fata cu scumpetea, cu greutatile de tot felul, dar mai ales fata cu telurile noastre considerabile, De ce nu vin prin urmare, toti acesti iubitori ai Naturei, ai muntelui, sa ne mareasca randurile si puterea? raspund fara sovaire! pentruca nu-si dau seama de forta uriasa a solidaritatei. De aceea va rog sa intensificati propaganda Dvs. in favoarea asociatiei, caci numai astfel vom putea pasi mai repede spre progres.

Doamnelor, Domnilor,

Cred ca nu strica, sa schitez in linii mari, programul nostru de viitor, care se poate rezuma in urmatoarele: cladiri de case de adapost in munti; reparatii si constructii de drumuri si poteci; marcarea potecilor in munti si tabele indicatoare (remarcabila marcare a Bucegilor, va arata in ce consta aceasta importanta activitate); infiintare de biurouri de voiagiu si informatie turistica in diverse localitati: publicatiuni de specialitate in romaneste, frantuzeste, etc.; constructie de harti turistice; infiintarea unei arhive fotografice a Romaniei; organisare de campinguri; infiintare de gradini alpine si creare de mici statiuni stiintifice de studiu la unele din casele de adapost, se poate judeca ce opera considerabila ne propunem sa infaptuim, in ceeace priveste turismul la munte. Dar aceasta opera n'o vom putea indeplini, fara ajutorul si colaborarea Dvs. Sa nu va inchipuiti ca multumindu-va sa fiti membrii disciplinati ai asociatiei, ca platindu-va regulat cotizatia, rolul Dv. s'a terminat. Rolul Dvs abia de aci incepe, daca voiti ca asociatia sa nu lancezeasca; el este mare si important, caci fiecare din Dvs trebue sa fie un centru de propaganda activa.

Si acum ca am atins in treacat mai toate chestiunile de seama, imi ramane sa mai adaog oarecari date, cifre si detalii, cari desigur va vor interesa.

H D a luat fiinta legala in ziua de 15 Martie 1921. El a fuzionat cu Turing-Clubul Romaniei in care s'a topit, in cursul anului 1925. Azi T.-C. R. are fiinta legala, fiind persoana morala si juridica conform legei persoanelor juridice.

Casa Omul a fost lucrata la Busteni in August 1924, montata si demontata in curtea funicularului Schiel, petrecand iarna tot acolo. Materialul a fost apoi urcat sus pe creasta, cu ajutorul funicularului in Iunie 1925 si apoi transportat aci. Montarea ei definitiva a inceput la 15 Septemvrie 1925, fiind complet terminata in ziua de 24 Decemvrie 1925. Cum vedeti, transportul materialului a mers greu; el a fost si foarte oneros pentru punga asociatiei, de oarece ne-a costat peste 80,000 lei, in afara de ajutorul pretios pe care ni l'a dat batalionul din Sinaia, gratie colegului nostru Lt.-Col, Alex. Orasanu, pe atunci comandantul numitului batalion. In schimb, montarea casei a mers ceva mai repede, gratie zelului colegilor nostri fratii Pescaru, aci prezenti, mesterii casei, cari cu o indarjire extraordinara, cu toate viscolele si uraganele violente cari au batut acest varf de pe la 15 Noemvrie 1925 inainte, nu s'au descurajat ci au lucrat intens, pentru a ne da un moment mai de vreme gata acest minunat adapost carpatic.

Costul total al casei, in stadiul in care se vede este in suma rotunda de lei 325.000 cu mobilier si ustensile. Din aceasta suma:

Familia Bragadir a dat 40,000 lei.

Banca Nationala 30.000 lei.

D-na general Gramaticescu in memoria fiilor disparuti Alexandru si George Gramaticescu, pasionati carpatisti, 20.000 lei.

Creditul Minier 20.000 lei.

Prietenii doctorului Petru Gold-Haret mort indata dupa terminarea rasboiului, de asemenea entuziast carpatist, 7.000 lei.

Comuna Sinaia gratie colegului Gh. Mateescu 50.000 lei.

Societatile Electrica, Edilitatea si I. R. D. P. cate 5.000 lei.

Alte mici subventii si donatii, sub 5.000 lei toate la un loc 31.000 lei.

Primaria Capitalei 20.000 lei.

Ministerul Instructiei 10.000 lei.

Sau total general lei 243,000.

Restul de lei 82.000 sunt adunati dela membrii.

Cum vedeti, membrii au contribuit abia cu 25 la suta din costul total si aceasta nu din desinteresare, ci pentruca - dupa cum mentionai si mai sus - suntem cu mult prea putini. Va inchipuiti ce am putea realiza, daca am avea macar un minimum de 5.000 membrii la curent cu plata cotizatiei? Iata de ce este nevoie de o propaganda cat mai activa pentru recrutarea de noi membrii, cari sa-si plateasca regulat cotizatia.

Casa Omul fiind prin urmare realizata gratie ajutoarelor si colaborarilor pe cari le-am aratat, in numele asociatiei si al Dvs tuturora, ma simt dator sa adresez cele mai calduroase multumiri generosilor donatori, precum si fratilor Pescaru constructori. Mai multumim colegilor nostril Fritz, Otto si Carol Schiel, cari cu cea mai mare bunavointa ne-au pus la dispozitie funicularul pentru transportul materialelor, lt.-colonelului Oraseanu care ne-a dat ajutorul soldatilor pentru aranjarea drumului precum si amicului Walter Muston aci present, vice-presedintele sectiunii alpine a Bucegilor care lucreaza cu adevarata pasiune la indeplinirea scopurilor asociatiei si care a facut, in intervalul l Oct. 1925 la 24 Dec. 1925, 7 drumuri grele de iarna pentru supravegherea constructiunii, cumparare de materiale, etc. In fine, nu pot uita pe colegii nostrii si amicii mei, maior Cesar Apostoliu, d-rul Emil Casimir, Ion Tatulea, avocat Gh Mortzun, arhitectii Const. N. Popescu si Mircea Chernbach, Ioan Colman, avocat D. Popescu-Baldovin si institutor C. I. Ionescu, cari neobositi au luptat fie pentru a strange fonduri, fie pentru diferite interventii, contribuind in larga masura la aceasta con-structiune. Fara acesti pretiosi colaboratori Casa Omul n'ar fi putut lua fiinta si de aceea cu totii trebue sa le ramanem indatorati.

Doamnelor si Domnilor,

Timpul fuge si d-v. n'ati venit aci sa ascultati discursuri. Termin deci cuvantarea mea. multumind tuturor participantilor pe care-i felicit ca au venit pe un timp atat de rau, pentru o asa de mica serbare ceeace pentru noi conducatorii asociatiei este o chezasie a progresului viitor si despartindu-ne nu ma pot opri de a face urarea, ca sa ne intrunim cat mai des la asemenea inaugurari, spre binele si prosperitatea T.-C. R., turismului romanesc si deci in mod direct pentru refacerea si propasirea Romaniei.

Dupa d. Mihai Haret a vorbit d-1 Ioan Tatulea din Azuga, care intr'o entusiasta cuvantare a propus ca adapostul de pe varful Omul. sa poarte numele de "Casa Omul Mihai Haret' ceeace numeroasa asistenta a aprobat in unanimitate.

Au mai vorbit dupa aceea d-nii: Henri Trembiski avocat, care intr'o poetica alocutiune a preamarit frumusetile Carpatilor si Vale-rlu Puscariu din Cluj care intr'o miscatoare cuvantare a reamintit de premergatorii alpinismului romanesc, dela Marele Rege Carol I si pana la ultimul disparut, Bucura Dumbrava.

Din cauza timpului nefavorabil solemnitatea s'a terminat mult mai de timpuriu de cat ar fi dorit organizatorii.