ANALIZA SERVICIILOR AGROTURISTICE

Agroturismul intra in categoria activitatilor prestatoare de servicii, asa cum rezulta chiar din definirea produsului turistic.

Produsul agroturistic poate fi definit, prin similitudine cu produsul turistic, ca fiind complexul de bunuri materiale si de servicii concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului agroturistic. Acesta reprezinta prin urmare rezultatul asocierilor dintre resurse (naturale si antropice) si servicii. Resursele iau forma diferitelor produse agroturistice numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice[1].

Serviciile sunt cele ce determina si individualizeaza produsele agroturistice, prin punerea acestora in valoare, prin cresterea accesibilitatii acestora de catre turisti. In absenta unor servicii agroturistice specifice este posibil ca un patrimoniu turistic valoros sa ramana in afara circuitului economic. Exista de asemenea numeroase exemple ale unor areale cu potential turistic relativ modest dar care au ajuns la un grad inalt de dezvoltare turistica tocmai datorita investitiilor in domeniul serviciilor.

1. Continutul si structura prestatiei agroturistice

Serviciul agroturistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiectiv satisfacerea nevoilor turistului in perioada in care acesta se deplaseaza in cadrul fermei/exploatatiei agricole si in legatura cu aceasta.

Prin urmare, serviciilor turistice prestate in cadrul exploatatiilor agroturistice, si in legatura cu acestea, vizeaza atat acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana) cat si a unora prezentand caracteristici specifice turismului si respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

Prin natura lui, serviciul agroturistic vizeaza obtinerea unor venituri alternative pentru fermier, cu conditia sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, petrecerea placuta si instructiva a timpului liber, dobandirea de catre turisti a unui plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. Ca instrument in realizarea unei noi calitati a vietii, serviciul agroturistic este chemat sa contribuie efectiv la asigurarea unei odihne active a turistului.

Numai astfel se poate vorbi despre un continut al prestatiei turistice in concordanta cu exigentele turismului contemporan. Agroturismul ofera posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (“hobby”) etc., menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active[2].

In conceperea unor produse agroturistice specifice unui teritoriu trebuie sa se tina seama de dezvoltarea conditiilor externe, in special acele trasaturi legate de comportamentul clientului. Este cu siguranta foarte dificila o anticipare exacta a tendintelor viitoare, mai ales in contextul globalizarii pietei si a interculturalizarii.

Fiecare tara europeana experimenteaza tendinte ale pietei specifice contextului ei. Acestea pot fi identificate prin analizarea studiilor de piata efectuate la nivel national. Exista totusi un context comun tuturor tarilor, si anumeS

liberalizarea transportului aerian, ceea ce a condus la scaderea considerabila a pretului unui bilet si respectiv la cresterea numarului de calatorii;

Efectele modei sau ale evenimentelor geopolitice ce au un impact semnificativ asupra numarului de turisti care viziteaza un anumit teritoriu;

Crearea unei competitii la nivel international si extinderea acestui sector (cu aparitia unor noi operatori pe piata), duc la o crestere evidenta a numarului de produse turistice oferite;

Renuntarea la controlul asupra granitelor interne in cadrul U.E si introducerea monedei unice influenteaza pozitiv calatoriile.

Comunitatile rurale locale, operatorii turistici locali sunt astfel condusi sa creeze noi

produse agroturistice prin compararea avantajelor oferite de teritoriul respectiv cu tendintele anticipate ale pietei, din punct de vedere al cererii:

in urmatorii 30 de ani numarul persoanelor cu varsta de peste 60 ani va creste cu 50% in timp ce numarul persoanelor sub 40 ani va scadea cu pana 11 %. In Europa imbatranirea populatiei duce la cresterea numarului de turisti de varsta a III-a si a IV-a;

creste interesul fata de problemele legate de mediu si sanatate;

clientii din mediul urban pleaca in vacanta pe perioade mai scurte de timp. De aici avantajul alegerii unor destinatii usor de gasit si accesibile financiar;

cresterea timpului liber si a mobilitatii care rezulta astfel, pot duce la o intensificare a traficului rutier, care vine in contradictie cu asteptarile turistului;

creste numarul celor care doresc o zona turistica linistita, intr-un mediu nepoluat

Pornind de la aceste tendinte ale pietei se pot prevedea si unele din strategiilor de orientare a politicilor de dezvoltare ale agroturismului: protectia mediului; o mai buna pregatire a operatorilor turistici; o desezonalizare a fluxului de turisti; imbunatatirea infrastructurii; promovarea unor noi pachete de servicii; imbunatatirea cercetarii pietii si a metodelor de marketing turistic; imbunatatirea sistemului de protectie a consumatorilor de servicii turistice.

2. Calitatea si competitivitatea serviciilor agroturistice

Datorita tendintelor mai sus mentionate,din ce in ce mai multi turisti nationali si internationali aleg arealele agroturistice ca destinatie de vacanta. Totusi evolutiile inregistrate in durata sejurului asteptarile din ce in ce mai ridicate ale turistilor si dezvoltarea/aparitia unor noi destinatii concurente pe plan european si mondial obliga zonele rurale si implicit arealele agrturistice la cresterea fara incetare a competitivitatii lor.

Cresterea calitatii serviciilor agroturistice romanesti contribuie la intarirea competitivitatii sectorului turistic romanesc in cadrul industriei turistice europene, asigurarea unei dezvoltari durabile si echilibrate a turismului si ceea ce este deosebit de important, satisfacerea nevoilor turistilor.

Calitatea pachetului turistic nu exista decat in masura in care produsul si serviciul turistic satisfac pe deplin nevoile si asteptarile consumatorilor, fiind astfel imperios necesara o cunoastere profunda a acestora. Satisfactia unui turist referitoare la o anumita destinatie depinde intr-o foarte mare masura de nivelul serviciilor turistice specifice, dar si alti factori generali precum ospitalitatea, securitatea, igiena, salubritatea, traficul, etc. trebuie luati in considerare.

Un numar mare de elemente au asadar impact asupra perceptiei pe care un turist o pastreaza despre o anumita destinatie si de aici, asupra dispozitiei sale de a reveni sau recomanda destinatia unor turisti potentiali.

Pentru obtinerea unui agroturism durabil trebuie asadar luate in calcul si influentate in mod favorabil fermele si pensiunile turistice, turistii, populatia locala si mediul inconjurator, adica variabilele naturale, culturale si antropice ale regiunii.

„Dezvoltarea durabila a turismului” – reprezinta un concept deja acceptat si implementat de numeroase destinatii turistice la nivel international. Acesta consta in mentinerea unui echilibru intre nevoile turistului, mediul si populatia locala, atat in folosul generatiilor actuale cat si a celor viitoare. In general acest lucru este posibil daca alaturi de obiectivul de crestere a veniturilor complementare si a locurilor de munca gratie agroturismului se au in vedere si considerente referitoare la protectia mediului si a calitatii vietii populatiei locale care sa nu se degradeze ca urmare a desfasurarii activitatilor turistice ci sa se amelioreze.

Ca urmare in conceperea unor pachete de servicii agroturistice de inalta calitate  trebuie sa tina cont de urmatoarele doua elemente esentiale:

- centrarea asupra turistilor, prin ameliorarea calitatii produselor si serviciilor ce le sunt oferite si satisfacerea nevoilor lor de maniera la care acestia sa revina sau sa recomande destinatia si altor persoane.

- implicarea populatiei locale si a intreprinderilor turistice locale in gestiunea destinatiei, in calitate de participanti si clienti ai procesului de dezvoltare.

3. Clasificari ale serviciilor agroturistice

Avand in vedere complexitatea si diversitatea serviciilor ce se poate regasi la un moment dat in pachetul agroturistic si din nevoia de intelegere a importantei fiecarei componente, a ponderii acestora in pachetul turistic, a caracteristicilor calitative necesar a fi intrunite, a volumului probabil al cererii pentru anumite tipuri de servicii, este utila structurarea acestora, dupa modelul clasificarii serviciilor turistice[3].

A.     In raport cu importanta in consum si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi:

de baza, adica serviciile destinate satisfacerii unei nevoi generale (transport, cazare, alimentatie) sau a unei nevoi specific turistice ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca: vanatoare, pescuit, hipism, schi, etc. si la care turistul nu poate renunta.

complementare ori suplimentare. Acestea vizeaza, in general, fie o mai buna adaptare a prestatiei de baza la nevoile turistilor fie o ocupare placuta, agreabila a timpului liber (informatii, activitati cultural – sportive –organizare sau procurare bilete, inchirieri de obiecte, parcare, supraveghere copii si altele).

Conform Ordinului Ministerului Turismului nr. 510/2002 privind aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice, la toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica este obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, despre care turistii trebuie informati, astfel:

- la unitatile de 4 si 5 stele - cel putin 18 servicii ;
- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii ;
- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii ;
- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii .

In general, in cadrul pachetului turistic ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit insa in functie de continutul formelor de turism practicate; de exemplu, pentru turistii automobilisti, serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau cu rulota, ponderea serviciilor de cazare este nesemnificativa etc.

Tabelul nr. 1

Structura consumului turistic pe grupe de servicii

Sursa: R. Minciu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2000

B.     Dupa modul de formulare a deciziei de cumparare a serviciilor agroturistice, se intalnesc:

servicii ferme (cazare, masa), angajate anterior desfasurarii consumului turistic

servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu.

C.     In functie de relatiile financiare dintre prestatori si beneficiari, serviciile agroturistice pot fi:

cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia;

gratuite sau sub forma unor facilitati. Costul lor este fie suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism fie este inclus in pretul prestatiilor de baza, gratuitatea fiind astfel efectiva sau aparenta. Prestatiile gratuite (gratuitati sau scutiri de taxe pentru copii, discount-uri pentru cumpararea de produse, abonamente la serviciile de agrement etc.) au  drept scop stimularea circulatiei turistice.

D.    Dupa natura lor, se poate face delimitare intre:

serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii agroturistice

servicii nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale regionale sau comunale, care se adreseaza in egala masura turistilor cat si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere, asistenta medicala etc.).

SERVICII TURISTICE

Evolutia structurilor de primire turistica

Tabelul nr. 2.

Sursa: Statisticile C.N.S.

(* Pensiuni turistice rurale si urbane

(** Pensiunile agroturistice s-au inregistrat statistic incepand cu sfarsitul trimestrului III 1994

Tabelul nr.3:

Unitatile de cazare turistice pe categorii de confort in anul 2002

Sursa: Turismul Romaniei – Breviar Statistic, C.N.S., 2003

Importanta serviciilor de cazare este evidenta pentru formularea deciziei de cumparare a unui anumit pachet de servicii turistice.Referitor la acest aspect putem evidentia existenta unor zone, de altfel deosebit de bogate in obiective turistice, dar care raman in afara interesului turistilor datorita echiparii necorespunzatoare sau lipsei unor conditii minime de cazare, si zone, mai putin dotate din punct de vedere al resurselor, dar solicitate de catre turisti pentru confortul pe care il ofera. Cunoasterea acestui aspect al relatiei turism - structura de cazare are o deosebita valoare pentru identificarea potentialului de dezvoltare al pensiunilor agroturistice.

Competitivitatea cazarii, ca element al pachetului turistic este determinata atat de factori materiali, obiectivi ca:[5]

existenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului;

existenta unor spatii special amenajate pentru primirea turistilor, organizarea unor intalniri cu prieteni si de afaceri;

calificarea personalului;

curatenia;

confortul.

precum si de anumiti factori subiectivi:

ambianta;

nivelul clientelei;

personalitati ce au vizitat unitatea;

istoria si povestea unitatii.

8. Serviciile de alimentatie

Alimentatia reprezinta una dintre laturile importante ale servirii turistice care, desi indeplineste o functie de baza, nu este obligatoriu prezenta in toate pensiunile agroturistice. Odata introdusa in pachetul agroturistic, calitatea si originalitatea acestei componente, influenteaza continutul si atractivitatea ofertei cu implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.

Descoperirea specialitatilor culinare, a alimentelor traditionale locale din arealele agroturistice poate constitui o experienta originala pentru turisti. Prin intermediul acestora destinatiile locale pot demonstra calitatile particulare si originalitatea lor. Studiile arata ca turistii sunt interesati nu numai de calitatea generala a hranei, ci din ce in ce mai mult de descoperirea specialitatilor locale.

Functiile indeplinite de serviciile de alimentatie in cazul turismului

functia de nutritie (hrana): detine aproximativ 60% din totalul cererilor. Prin aceasta functie, serviciul de alimentatie se adreseaza turistului obisnuit in scopul satisfacerii unei cereri fiziologice, fundamentale. Ca urmare, organizarea activitatii, nivelul preturilor etc. trebuie sa raspunda atributelor de rapiditate si accesibilitate.

Functia de loisir: reprezinta pana la 25% din motivele de solicitare ale turistilor. Raspunde nevoilor manifestate de consumatorii cu o conditie materiala peste medie.

Functia de convivialitate, apreciata de 15% din consumatori, fiind apropiata prin continut, motivatie, caracteristicile clientelei de cea de loisir, indeplinirea lor fiind conditionata de ambianta unitatilor, varietatea bucatariei, calitatea serviciilor suplimentare etc.

Functia de afaceri, cu o pondere din ce in ce mai mare, se refera la crearea cadrului propice unor intalniri sau negocierilor si la organizarea festivitatilor legate de anumite evenimente.

Serviciile de alimentatie din turism trebuie sa raspunde anumitor cerinte:

Sa fie prezente in toate momentele – cheie ale consumului turistic Serviciul de alimentatie reprezinta principala cale de satisfacere a nevoii cotidiene de hrana pentru toate categoriile de turisti, indiferent de modul in care au angajat prestatia turistica si de particularitatile acesteia. Prin urmare apare necesitatea accesarii acesteia in cadrul momentelor cheie specifice (punctelor de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si de sejur, locuri de agrement) in functie de forma de turism.

Necesitatea corelarii cu particularitatile formei de turism , de ex.emplu regim alimentar consistent, bogat in proteine si glucide pentru amatorii de sporturi de iarna care depun eforturi mari, sau bogat in vitamine si lichide pentru amatorii curei heliomarine, regim alimentar specific vacantelor gastronomice etc.

Necesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini Datorita existentei unor diferente substantiale in traditia culinara a diferitelor zone, este recomandata o buna informare cu privire la aceste traditii si o adaptare a serviciilor la specificul cerintelor clientelei, daca obiectul vacantei nu este, in mod expres, cunoasterea gastronomiei specifice. Astfel, in structura produselor comercializate trebuie sa fie prezente preparate din bucataria zonei de provenienta a turistilor, a celor specifice zonei pe care acestia o viziteaza si a unora neutre (comune majoritatii bucatariilor lumii).

Sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta (atunci cand celelalte componente ale ofertei sunt comparabile si sensibil apropiate) sau chiar motivatia principala a calatoriei. Prin originalitate si diversitate (vacanta pescareasca, vanatoreasca, de degustari de vinuri) arta culinara poate constitui o atractie pentru toate segmentele de consumatori, de la cunoscatori si experti la amatori, de la gurmanzi la oameni obisnuiti. Produsul agroturistic, avand drept principala motivatie gastronomia, este o tendinta din ce in ce mai evidenta si a generat o forma noua de vacanta, cunoscuta sub denumirea de “vacanta gastronomica” (pescareasca, vanatoreasca etc.), cu atractivitate unanim recunoscuta.

O trasatura specifica pentru agroturism: sa ofere la cerere produse specifice fermei/ariei turistice respective, in conditii stricte de calitate si de respectare a igienei. In cadrul pensiunilor de 4-5 flori, 20% din alimente trebuie sa provina din surse locale.

Prezenta produselor locale in cadrul serviciilor de alimentatie agroturistice

Utilizarea produselor locale pentru imbogatirea experientei turistilor si sustinerea economiei locale este eficienta daca se implementeaza prin mijloace creative care sa favorizeze posibilitatile de cumparare de catre turisti:

distribuire si promovare in puncte de vanzare - „magazine ale fermierilor”;

evenimente promotionale: Targurile locale care beneficiaza de o promovare speciala constituie debusee importante pentru fermieri oferind in acelasi timp o experienta placuta turistilor;

organizarea de vizite si circuite. Acestea deschid posibilitatile de vanzare directa la ferma, de intalnire a producatorilor si de asistare la procesul de productie oferind astfel o experienta placuta turistilor.

Dezvoltarea de puncte de vanzare ale produselor teritoriului poate creste considerabil partea cheltuielilor turistilor retinuta de economia locala, sustinandu-se astfel comertul traditional in bazinele agroturistice. Acest lucru incurajeaza agricultorii in pastrarea practicilor traditionale si a peisajelor (livezi, vii, pasuni), cu efecte pozitive asupra mediului, mentinerea acestor tipuri de peisaje pe care turistii le apreciaza si spera sa le intalneasca in arealele agroturistice. Spre exemplu in Bregenzerwald (Austria) a fost utilizata branza ca tema principala a unei oferte agroturistice. „Drumul branzei” a fost creat prin asocierea exploatatiilor agricole, unitatilor mici de prelucrare traditionala, punctelor de vanzare si restaurantelor. Acestia au convenit asupra unor norme de calitate si asupra unei campanii comune de publicitate a arealului.

Stimularea dezvoltarii produselor locale se poate face, prin urmatoarele directii:

- crearea de grupuri specializate: producatori agroalimentari si artizani se pot constitui si grupuri (profesionale si interprofesionale) organizate in retele locale;

- filiere de calitate, control si formare . Consultanti externi ai calitatii pot exprima examina fiecare etapa a procesului de productie si furniza asistenta pentru ameliorarea calitatii (filiere de la ferma, transformator, detailist sau restaurant, specializate in anumite produse ale teritoriului – paine, carne de porc, carne de miel – care sa fie promovate turistului ca specialitati locale de calitate).

- crearea de marci ale teritoriului care sa fie aplicate fie unor produse particulare (paine, branza etc) fie tuturor produselor unui anumit grup sau asociatii.

- dezvoltarea vanzarii produselor locale catre turisti.

O alta directie prin care se poate promova bucataria locala si valorificarea produselor traditionale o reprezinta incurajarea restaurantelor in a pregati o bucatarie traditionala, prin: elaborarea de criterii de calitate si retete traditionale; organizarea de programe de pregatire pentru bucatari si chelneri, nu numai in domeniul obtinerii preparatelor dar si in acela al comunicarii acestor informatii catre turisti; organizarea unor concursuri gastronomice; alcatuirea unei liste a restaurantelor din areal ce participa la astfel de actiuni de documentare si publicitate.

9. Servicii de agrement

Agrementul poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila.[6]

Este foarte important sa se evite uniformizarea atractiilor si a evenimentelor;  turistii voiajeaza pentru a trai noi experiente. Reactiile primite din partea turistilor arata ca acestia doresc vizitarea unor areale si implicarea in anumite activitati care reflecta atmosfera locala, particularitatile locale si patrimoniul, activitati care sa fie recreative si educative. Se contribuie astfel la realizarea dezideratului de odihna activa, generat de exigentele turistului contemporan cu privire la satisfacerea nevoilor sale fizice si psihice, la maniera de petrecere placuta si instructiva a timpului liber.

Calitatea unei destinatii depinde in mare parte de existenta atractiilor si evenimentelor care sa permita turistilor antrenarea in ocupatii placute. Numeroase zone agroturistice sufera de lipsa unor atractii corespunzatoare. Chiar daca un numar ridicat de turisti aleg arealele agroturistice pentru a se putea bucura de peisaj, de patrimoniu, un procent din ce in ce mai mare al turistilor cauta activitatile de divertisment, motivate prin evolutia catre un stil de viata activ. Presupunand insa un anumit cost, aceste activitati trebuie promovate numai dupa intelegerea exacta a asteptarilor turistilor, a cererii lor (de exemplu amenajarea unor terenuri de golf, centre de echitatie etc.).

Continutul vacantelor nu se mai poate rezuma astazi la a oferi turistilor doar conditii de cazare si servire a mesei. Agrementul se constituie astfel ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a prestatiei turistice. De altfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat in literatura de specialitate si intalnit in limbajul organizatorilor de turism din tarile cu traditie in acest domeniu.

Trebuiesc mentionate aici si parerile conform carora agrementul constituie o activitate suplimentara. Dar daca, de exemplu, in privinta tratamentului balnear nu exista nici un dubiu privind recunoasterea rolului si locului sau in structura produsului turistic, tot asa ar trebui interpretate lucrurile si in cazul prestatiilor cu rol recreativ; pentru schior, de exemplu, prezenta zapezii, a amenajarilor pentru practicarea schiului, a instalatiilor mecanice de urcat este tot atat de importanta ca si a conditiilor de cazare si masa; situatia este asemanatoare si pentru amatorii de sporturi nautice, de vanatoare, echitatie, toate aceste demonstrand ca agrementul este o componenta de baza a produsului turistic[7].

Cererea pentru agrement pe perioada vacantei a capatat chiar statut de motivatie turistica propriu-zisa, conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: schi, alpinism, echitatie, vanatoare, pescuit, iahting, gastronomie etc.

Agrementul reprezinta un element fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor, indiferent de varsta sau profilul socioeconomic al turistilor. Noile stiluri de viata influenteaza considerabil astazi tipul cererii si al produselor turistice. Sunt din ce in ce mai valorizate  relatiile dintre oameni, dintre oameni si natura, satisfactia de a participa la activitatile in aer liber, aspectele ecologice, gandirea estetica, ameliorarea cunostintelor. Acestea isi gasesc un raspuns in vacantele active si turismul cu tema.

Calatoriile cu tema si vacantele active nu sunt insa forme noi de turism: pana la inceputul secolului XX se calatorea cu un scop precis: pentru a face un pelerinaj, pentru a invata o limba straina, pentru a perfectiona o educatie culturala, sociala, politica, pentru a cunoaste noi tehnici, pentru a practica un sport

Rolul serviciilor de agrement

In calitatea sa de componenta de baza a serviciului agroturistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate atat in raport cu nevoile turistului cat si ale furnizorilor de servicii agroturistice.

In ceea ce-l priveste pe turist:

a)     agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica si psihica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. Activitatile de agrement  contribuie la crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului, la realizarea unei odihne active, in deplin consens cu aspiratiile si exigentele turistului modern.

In ceea ce priveste pe furnizorii de servicii agroturistice, agrementul reprezinta:

b)     factor de crestere a atractivitatii a pensiunilor si arealelor agroturistice.

c)     mijlocul principal de individualizare/diversificare a ofertei turistice.

d)     o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii prin stimularea circulatiei turistice.

e)     factor de diminuare a sezonalitatii, de prelungire a sezonului turistic;

Tipologia serviciilor de agrement

Prezentam una din cele mai expresive clasificari – in functie de continutul acestora[8]:

agrementul de pura deconectare – bai de soare si mare, plimbari, drumetia, intalniri cu rudele si prietenii

agrementul recreativ cuprinde – parcuri de distractii generale sau tematice (zoologic, rezervatii naturale, parcuri naturale si nationale etc.

agrementul comercial – efectuarea de cumparaturi uzuale sau specifice cadouri, suveniruri, articole de artizanat;

agrementul orientat spre mentinerea unei forme fizice depline: fitness, de infrumusetare. Pentru majoritatea europenilor si americanilor (60%) practicarea sporturilor - gimnastica, jogging – face parte din activitatile cotidiene. Pensiunile agroturistice trebuie sa permita continuarea acestora dar si deprinderea unor jocuri noi (tenis, volei, golf, inot, hipism) sau a unor sporturi ce implica un anumit grad de dinamism.

agrementul cultural - educativ - muzee, case memoriale, circuite culturale;

agrementul gastronomic – expozitii sau concursuri de arta culinara, circuite tematice

animatia profesionala – se adreseaza de regula unui public specializat: targuri, expozitii, congrese, circuite avand un continut industrial, agricol.

In ceea ce priveste agrementul desfasurat in cadrul agroturismului, acesta are la baza o serie de motivatii ce s-ar putea sintetiza astfel :

- dorinta de a incerca destinatii ferite de aglomeratia si de stresul din mediul urban, prin intoarcerea la natura;

- cunoasterea modului de viata din spatiul rural ;

- asimilarea de noi cunostinte privind cultura unei anumite zone ;

- alimentatia naturala si traditionala

A aparut astfel o larga varietate de produse si servicii ce poate fi oferita turistilor interesati de agroturism, a caror grupare in principalele categorii de atractii ar fi: atractii fixe, evenimente si servicii.

Atractiile fixe

Reprezinta generatoare curente sau potentiale ale agroturismului. Pot fi ferme vechi, istorice al caror scop primar este acela de a atrage turistii (in tarile unde a avut loc o reducere a numarului de fermieri, ferme), pot fi facilitati agricole existente si unde atragerea turistilor nu reprezinta decat un scop secundar, scopul principal fiind productia.

Evenimente

Acestea sunt ocazionate de diferite teme agricole, curente sau istorice. Evenimentele au loc la o anumita data sau intr-un anumit sezon; in afara acestor perioade au o capacitate limitata de a genera fluxuri turistice. Aceste evenimente functioneaza ca atractii/sau destinatii, si difera de atractiile fixe prin perioada de vizitare limitata. Se pot include aici: targuri, expozitii agricole, conferinte, festivaluri, etc.

Serviciile

Putem include aici majoritatea categoriilor de servicii agroturistice:

- cazare si alimentatie: - Bed and Breakfast (B&B), self catering, ferme de vacanta,etc.

- tururi  agricole - asociate adesea cu facilitatile de productie si procesare (prelucrarea laptelui, a vinului) cu peisaje tipice (bazine pomicole, viticole,etc.)

- Vanzari de produse – in general produse locale sau produse procesate la ferma si vandute la poarta fermei. Se mai pot include in aceasta categorie operatiunile directe de cules (‘U pick’) sau produsele de artizanat

- Activitati de recreere : vanatoare, pescuit, golf etc.;

Categoriile produselor si serviciilor de agrement agroturistice

O alta grupare a activitatilor de agrement prezente in cadrul turismului rural si agroturismului ar cuprinde:

a.     Experiente educationale:

tururi scolare;

vizite in locuri de interes ale productiilor agricole: muls, plantare, recoltare, gradinarit, ferme organice;

vizite la unitatile de procesare a produselor agricole: prepararea sucurilor naturale, conservelor traditionale, branzeturi;

vizite la ateliere mestesugaresti, cooperative;

vizite in cadrul pepinierelor pomicole, viticole etc.;

degustare vinuri;

cursuri de gastronomie specifica;

expozitii agricole;

cresterea animalelor exotice;

cresterea albinelor;

vizitare mori de apa;

vizite la distilarii traditionale;

vizite la capele, muzee;

prezentare cazuri de arhitectura tipica;

b.)   Activitati in aer liber

activitati de agrement: calarie, vanatoare, pescuit, plimbari cu barca, sporturi acvatice, escaladare montana;

admirarea peisajelor: paduri, munti, pesteri, vai, arii naturale care au fost “vatamate” si apoi recuperate;

activitati de observare a peisajelor, a florei si faunei specifice / safari fotografic;

camping / picnic;

sporturi de iarna: sanie, schi etc.

c.)    Vanzari directe ale produselor agricole:

vanzari la ferma;

standuri stradale;

activitati de recoltare directa a produselor (U-pick operations).

d.)   Divertisment:

Participarea la concerte sau evenimente speciale;

Participarea la festivaluri sau targuri;

Participarea la sarbatori populare si religioase precum si la targuri agricole.

LISTA ORIENTATIVA

a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate in structuri de primire turistice (anexa la normele metodologice OMT nr 510/2002)

1. Servicii de reparatii privind obiectele de uz personal:

- reparat imbracaminte;
- reparat incaltaminte;
- repararea si intretinerea autoturismelor;
- reparat geamantane si genti;
- reparat umbrele.

2. Servicii de posta, telecomunicatii si publicitate:

- convorbiri telefonice;
- telex;
- fax;
- racord la reteaua internationala de calculatoare;
- antena satelit;
- program video intern, TV cablu;
- televizor;
- radio;
- vanzari de carti postale, ilustrate, timbre postale, reviste;
- vanzari de materiale de propaganda turistica (albume, ghiduri, diapozitive).

3. Servicii personale:

- frizerie;
- coafura;
- cosmetica;
- manichiura;
- pedichiura;
- gimnastica de intretinere;
- exercitii fizice si cura pentru slabire;
- spalatorie si curatatorie;
- curatat incaltaminte.

4. Inchirieri de:

- aparate de radio;
- frigidere;
- televizoare;
- paturi suplimentare;
- jocuri distractive (rummy, table, sah);
- echipament si materiale sportive;
- sali de receptie, simpozioane etc.;
- birouri pentru firme;
- birouri pentru oameni de afaceri;
- masini de scris;
- masini de calculat-calculatoare;
- instalatii pentru traducere simultana;
- locuinte pentru reprezentanti de firme;
- locuri de garaj;
- biciclete si triciclete;
- ambarcatiuni (salupe, barci);
- articole de strand si plaja (umbrele, sezlonguri, cearsafuri);
- autoturisme cu/fara sofer (rent-a-car);
- terenuri de sport;
- umbrele;
- articole de uz gospodaresc pentru campinguri;
- cazarmament suplimentar (pleduri, cearsafuri, perne etc.) in campinguri;
- masini de calcat;
- masini automate de spalat rufe in campinguri.

6. Servicii de educatie fizica si sport:

- inot; patinaj;
- schi;
- echitatie;
- popice;
- gimnastica;
- alpinism;
- tenis de camp;
- tenis de masa;
- tir cu arcul;
- schi nautic;
- scoli pentru schi, patinaj, inot, tenis etc.

6. Servicii de cultura si arta:

- organizare directa si procurare de bilete pentru:
- spectacole teatrale;
- concerte;
- carnavaluri.

7. Diverse alte servicii:

- room service;
- spalat si calcat lenjerie;
- spalat, calcat, curatat obiectele turistilor;
- comisionar-curier;
- lucrari de secretariat;
- multiplicari de documente;
- rezervari de locuri la hoteluri in alte localitati;
- rezervari de locuri in unitati de alimentatie;
- parcaj auto;
- supraveghere copii, batrani;
- gradinita pentru copii;
- procurari de bilete de tren, avion;
- transport hotel-aeroport;
- piscine, saune;
- sala de fitness;
- solariu;
- masaj;
- organizare de banchete, receptii, mese oficiale, nunti;
- servicii de ghid;
- tratamente geriatrice si reumatismale;
- tratamente prin metode romanesti (Gerovital, Amar etc.) si straine;
- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu;
- organizarea de partide de pescuit;
- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
- bilete pentru mijloacele de transport in comun;
- plimbari cu caruta, trasura, sania etc.;
- schimb valutar;
- vanzari de marfuri - puncte comerciale diverse (alimentare, farmacii, cadouri, ziare, flori etc.);
- vanzari de excursii pe trasee interne si externe;
- vanzari de locuri la diferite actiuni specifice (seri folclorice, degustari de vinuri etc.).

8. Servicii gratuite:

- informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;
- incarcarea, descarcarea si transportul bagajelor;
- trezirea clientilor la ora solicitata;
- obtinerea legaturilor telefonice;
- pastrarea obiectelor de valoare;
- transmiterea de mesaje;
- predarea corespondentei clientilor;
- expedierea corespondentei clientilor;
- asigurarea de ziare, reviste in holuri;
- acordarea de medicamente si materiale sanitare in cadrul primului ajutor in caz de accidente;
- pastrarea obiectelor uitate si anuntarea clientilor;
- pastrarea bagajelor;
- comenzi pentru taximetre;
- expediere prin 'retur' la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea clientilor;
- facilitarea cazarii pasagerilor an alte spatii de cazare din localitate;
- oferirea de material de propaganda si informare turistica;
- servicii de parcare si garare.