Amenajarea pensiunilor turistice rurale

AMENAJAREA PENSIUNILOR TURISTICE RURALE

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural. si pana la 20 camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei. (Conform Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002)

Pensiunea turistica rurala a aparut ca o structura de primire turistica adaptata situatiei din mediul rural, axata cu deosebire pe valorificarea resurselor turistice locale, cu grad ridicat de specificitate si autenticitate. Ideea de plecare, valabila si astazi, se baza pe faptul ca 'omul din urban', stresat de un mediu de viata devenit tot mai automatizat si artificial, dorea sa evadeze undeva in trecutul sau, intr-un spatiu cat mai putin atins de progresul stiintei, dar in conditii de igiena si confort. Astfel, patrunderea in modul de viata al familiei rurale, considerat a fi in anumite regiuni ale Romaniei inca nealterat, supus unui conservatorism accentuat, reprezinta o optiune serioasa pentru turist. in plus, turismul rural poate dezvolta un produs turistic personalizat, situat la polul opus ideii de 'industrie a turismului', corespunzatoare unui turism foarte aglomerat si depersonalizat. in primii ani de dupa evenimentele anului 1989, pensiunile rurale puteau fi clasificate doar pana la maximum 3 margarete, deoarece conditiile oferite atunci erau mult inferioare calitativ celorlalte tipuri de baze de cazare.

Orice proiect de amenajare turistica trebuie sa demareze cu elaborarea unui. concept, prin intermediul caruia sa fie marcate trasaturile esentiale ale ideii, brandului, investitiei etc. Unul dintre aspectele esentiale urmarite, se refera la gama de servicii furnizate turistului, dupa intrarea in functiune a amenajarii. In acest sens se impune o definire clara a categoriilor de servicii, dupa cum urmeaza:

a. Servicii de baza - se refera la prestatiile de cazare si masa, cu tendinte
vizibile de-a include si transportul.

b. Servicii principale - sunt serviciile generatoare de motivatie in alegerea
.. destinatiei turistice, cum sunt baile cu ape termo-minerale pentru statiunea

Baile Felix, practicarea schiului pentru Poiana Brasov sau gastronomia si animatia turistica pentru restaurantul 'Casa Iurca de Calinesti' din Sighetu Marmatiei.

Ca serviciu principal poate sa fie unul dintre cele de baza sau oricare altul care reuseste sa genereze motivatie in cadrul procesului de decizie in alegerea destinatiei turistice.

Anterior amenajarii unei pensiuni turistice rurale, orice persoana fizica sau juridica trebuie sa cunoasca variantele posibile. De ce?

Pentru a realiza o amenajare turistica performanta

Pentru a avea sanse sa devina brand turistic

Pentru a se incadra intr-un stil arhitectural atractiv

Pentru a fi functionala

2.1. TIPURI DE PENSIUNI TURISTICE RURALE (DUPA ELEMENTUL DOMINANT AL MOTIVATIEI TURISTICE)

In Romania, pensiunea turistica rurala este specifica mediului rural sau arealelor incadrate urban, dar care pastreaza pronuntate trasaturi rurale. Utilizarea inadecvata a terminologiei de identificare a acestor tipuri de structuri de primire turistice creaza confuzie atit in randul prestatorilor cat si in cel al turistilor sau touroperatorilor. Astfel, se vehiculeaza, in paralel, termenii de pensiune turistica rurala si pensiune agroturistica, fara o distinctie clara intre acestea la nivel de promovare sau servicii prestate. Clarificarea problemei de fata porneste de la faptul ca in legislatia romaneasca din domeniu, criteriile de clasificare se refera doar la termenul de pensiune turistica rurala. Astfel, o pensiune agroturistica este de fapt o pensiune turistica rurala cu serviciile turistice principale generate de activitatea agricola. Deoarece mediul rural romanesc nu se sprijina in proportie de 100% doar pe agricultura, iar numeroase servicii prestate sunt de alta provenienta, se impune prezentarea unei tipologii a acestora, absolut necesara in cadrul activitatii de amenajare turistica.

De unde o sa stie turistul in ce tip de pensiune turistica isi va petrece sejurul? Posibile raspunsuri: Ii spunem noi;

Precizam pe materialele de promovare; -Mentionam pe placuta de identificare de la intrare etc.

sau rezulta din context. Specificitatea pensiunii rurale trebuie sa rezulte din localizarea regionala, amplasamentul in teritoriu, arhitectura exterioara si interioara, organizarea spatiului, componentele amenajarii, peisajul dominant, serviciile principale,

gastronomie, evenimente organizate, activitati derulate etc. Cu alte cuvinte, aproape totul porneste sau se afla in legatura cu activitatea de amenajare turistica.

Ca idei de sprijin in activitatea de concepere si realizare a proiectelor de

edificare a pensiunilor turistice rurale vor fi prezentate principalele tipuri si subtipuri pretabile ruralului romanesc, cu mentiunea faptului ca o combinatie dintre acestea este mult mai viabila:

a. Pensiuni turistice rurale - agroturistice

Sunt pensiunile turistice ale caror servicii principale sunt generate de activitati agricole, putand fi specializate pe anumite directii:

Culturi agricole

Majoritatea aspectelor din pensiunea turistica trebuie sa fie in legatura cu aceste culturi specifice regiunii sau localitatii: preparate culinare, materiale de constructie, elemente de design, dispunerea anexelor gospodaresti, instalatii de prelucrare primara si finita a productiei, accesorii, bauturi etc. Ca exemplu, in regiunile de campie domina culturile cerealiere, in schimb in Bucovina si sud-estul Transilvaniei cartoful este la el acasa.

Animaliere

O pensiune turistica axata pe activitatea de crestere a cailor pentru agrement trebuie sa dispuna de grajduri, tarcuri, trasee pentru plimbari, spatii pentru imblanzirea cailor, piste de antrenament, spatii destinate cursurilor pentru incepatori, inchiriere de echipamente, spatii si echipamente pentru practicarea sporturilor medievale etc. Este locul ideal unde turistii se pot identifica cu diversi razboinici, cavaleri si printese. De asemenea, o stana traditionala adaptata turismului poate reprezenta o pensiune turistica, atat in faza de munte pe timpul verii, cat si in cea de primavara, dominata de sarbatori si ritualuri.

Pomicole

Ceea ce asteapta turistul de la o asemenea pensiune ar putea fi: peisaje cu livezi, instalatii traditionale de rafinare a alcoolului (cazane de fiert tuica), preparate culinare bazate pe fructe, surprinderea fazelor culturilor, bauturi racoritoare (sucuri naturale, cidru), sarbatori cu specific. Prunul si derivatele sale ar putea reprezenta motivatia principala pentru o pensiune din Tara Oasului sau caisii si piersicii pentru satele Dobrogei.

Viticole

Ca elemente de referinta pot fi urmarite: peisajul viticol sau cuspatii de depozitare a vinului, crame, spatii pentru degustare de vinuri, muzee ale vinului, festivaluri specifice, gastronomie adecvata vinurilor, preparate culinare bazate pe vie ('rata cu struguri'), pivnite, arhitectura, procedee de vinificatie, demonstratii de calitate, evenimente din trecut, preparate culinare axate pe vie etc.

b. Pensiuni turistice rurale - mestesugaresti

Practicarea unui mestesug (traditional sau nu) in cadrul unei pensiuni turistice poate conduce la generarea unui set intreg de servicii catre turisti. Spatiile amenajate pentru derularea unor cursuri pentru turisti sau pentru efectuarea unor demonstratii pot da nota de specificitate pensiunii turistice si transformarea acesteia in brand turistic. intre mestesugurile traditionale raspandite in ruralul romanesc

mentionam: cioplit in lemn si piatra, olaritul, fieraria, cloparitul (confectionarea de palarii), cojocaritul, torsul si tesutul, confectionarea costumelor traditionale, vopsitul textilelor in culori vegetale si minerale, impletituri din diverse materiale, dulgheria, horincia (fabricarea artizanala a alcoolului), fabricarea panurei in piua (panura = material rezultat prin indesarea lanii de oaie necesar confectionarii gubelor), darace, mori pe apa sau de vant, pictatul icoanelor pe lemn si' sticla, pictatul oualor, confectionarea tigailor din lespezi de piatra (si astari in ruralul maramuresean sunt numite lespezi), constructia de casc traditionale, fabricarea varului si mangalului (carbune din lemn) etc.

c. Pensiuni turistice rurale-gastronomice

Reprezinta pensiuni turistice rurale recunocute pentru calitatea deosebita a bucatariei, axata pe preparate traditionale regionale sau apartinand bucatariei internationale. Sub acest aspect poate ' amintita fara nici o retinere Pensiunea 'Bella' (numita si 'Doina' dupa numele proprietarei) din Maramures.

d. Pensiuni turistice rurale-arhitecturale

Punctul forte este reprezentat de concentrarea elementelor arhitecturale specifice regiunii in care se situeaza. in plus, organizarea spatiilor si functionalitatea acestora trebuie sa completeze infatisarea. Este tipul de pensiune la care pot fi adaugate cu success numeroase alte fatete din cele expuse, fiind probabil elementul de baza de la care trebuie sa porneasca dezvoltarea unui concept de turism rural personalizat. in Maramures, Pensiunea Borlean din localitatea Vadu lzei se incadreaza ideii enuntate mai sus.

e. Pensiuni turistice rurale - animate

Sunt pensiuni amenajate special cu spatii pentru derularea unor numere de animatie turistica si divertisment sau pentru practicarea unor activitati de agrement. Scopul unei pensiuni de tipul acesta este de-a genera turistilor confort psihic prin declansarea unor stari si trairi positive. Muzica si dansul traditional, punerea in scena a unor traditii si obiceiuri, sunt doar citeva elemente ce contureaza tinta serviciilor prestate.

f. Pensiuni turistice rurale - de eveniment

Destinatiile turistice generate de manifestarea unui eveniment uman sau fenomen natural dispun adesea si de pensiuni turistice orientate spre oferirea de servicii turistice sau de preluare a surplusului unor structuri turistice de nivel superior. Festivalul 'Targul de Fete' de pe Muntele Gaina sau pelerinajele religioase pot constiuti motivatii in acest sens. Problema care se pune este legata de gasirea unor motivatii turistice alternative pentru perioada din afara evenimentului.

g. Pensiuni turistice rurale - de obiectiv

Existenta intr-o localitate rurala a unui element de atractivitate turistica ajuns in categoaria brandurilor nationale sau chiar internationale, determina aproape intotdeauna aparitia unor spatii de cazare si masa de tipul pensiunilor turistice. Valorificarea economica a brandurilor turistice consacrate este idea de baza pe care se sprigina aparitia lor. Cele mai bune exemple sunt pensiunile aparute in prajma manastirilor din Bucovina, a Cimitirului 'Vesel' din Sapanta, a Manastirii Barsana, a Castelului Bran etc.

Valorificarea elementelor arhitecturale traditionale specifice regiunii pentru realizarea unei pensiuni turistice trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte: o casa traditionala veche este foarte dificil de transformat in pensiune turistica fara realizarea unei restructurari, deoarece s-ar putea sa nu dispuna de anumite spatii prevazute de criteriile de clasificare gospodariile cu arhitectura specifica regiunii pot sa apartina unor perioade distincte de timp, cu infatisari diferite. in Maramures sunt specifice, in functie de perioada realizarii lor, mai multe variante:

casa din lemn unicelulara acoperita cu dranita

casa din lemn bicelulara acoperita cu dranita

casa din caramida sau boltari, fatada cu terasit si acoperis cu eternii

(foarte raspandita astazi)

Un aspect practic legat de tipologia pensiunilor turistice rurale se refera la modul de gestionare din momentul punerii in functiune:

a. Pensiuni turistice gestionate de membrii familiei (prezinta avantajul
implicarii active a membrilor familiei si reducerii substantiale a costurilor de
functionare).

b. Pensiuni turistice cu angajati din afara familiei (ofera posibilitatea
aplicarii unui management eficient, dar cu costuri de functionare mai mari si
necesitatea aplicarii unui sistem de motivatie si supraveghere permanenta a
personalului).

2.2. ESENTA SPECIFICULUI LOCAL SAU REGIONAL SUB ASPECTUL AMENAJARII PENSIUNILOR TURISTICE RURALE

Trebuie sa fie cunoscut faptul ca satele traditionale bine conservate se incadreaza in cel putin doua categorii:

a. Sate izolate, slab dezvoltate, cu o populatie imbatranita demografic,
reticenta la progresele stiintei, deosebit de conservatoare la nivel material,
spiritual si sub aspectul mentalitatii colective.

b. Sate foarte dezvoltate, unde populatia locala incearca sa-si redescopere
trecutul, traditiile, identitatea culturala, localitati in care se inregistreaza
reorientari vizibile spre arhitectura specifica trecutului, mai ales in cele cu
vechime in turismul rural.

Cele doua situatii se refera la doua extreme, prima mai atractiva pentru turism dar fara resurse, iar cea de-a doua in postura dificila de a-si reface ceea ce a pierdut deja.

Printr-o analiza efectuata la nivelul Romaniei, in ceea ce priveste incadrarea pensiunilor turistice rurale stilului arhitectural al regiunii din care fac parte, s-au putut desprinde o serie de observatii:

in cele mai multe cazuri este foarte dificila identificarea regiunii careia apartin;

Foarte rar exista pensiuni turistice rurale cu arhitectura specifica regiunii din care fac parte;

in afara de caracteristcile arhitecturale care au contribuit la crearea
identitatii unor regiuni, cu radacini pierdute departe in trecut, exista in
P^rezent anumite stiluri arhitecturale specifice ultimelor 3-4 decenii,
dominante in cazul majoritatii pensiunilor turistice. Astfel, in Tara
Maramuresului exista foarte putine pensiuni turistice cu infatisarea
specifica gospodariilor taranesti din ultimele secole (temelie din piatra,
ziduri din; barne de i_emn imbinate ingenios, satra pe una, doua sau trei
laturi frumos ornamentate cu cioplituri, acoperis inalt si ascutit (de 3-4 ori
inaltimea zidurilor) dispus in patru ape si placat cu dranita (sindrila)
intrare pe m.jloc intr-un spatiu (tinda) care faciliteza intrarea in doua
camere laterale si o camara in fata care asigura si accesul in pod) dar este
foarte raspandit modelul casei anilor 1980 - 1989 (acoperis placat cu
eternit, zugraveala exterioara cu terasit crem, o intrare laterala din fata si
una din spate, foarte frecvent cu o ridicatura deasupra camerei dinspre
intrare, forma aproape patrata, camerele dispuse tip vagon). Trebuie
precizat faptul ca in Tara Maramuresului casele traditionale vechi nu au
disparut, sunt inca in numar mare, in unele sate in proportii care depasesc
30-40% din total (leud, Budesti, Botiza, Poienile Izei etc);

Pensiunile turistice construite mai recent, special pentru turism, sunt foarte
asemanatoare intre ele indiferent de regiunea in care sunt situate.

Ca elemente de reper in identificarea si valorificarea specificitatii locale sau regionale pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale pot fi amintite:

Materiile prime

inca de la prima vedere a acoperisurilor si gardurilor confectionate din stuf si trestie, aproape orice persoana poate sa spuna ca este vorba de un teritoriu de delta de lunca unui rau, malul unui lac sau al unei mlastini. in asemenea conditii neutilizarea acestor materii prime in amenajarea pensiunilor turistice din Delta si hinca Dunarn ar fi dovada lipsei de profesionalism. Prezenta paielor de la cereale a fanului si a ferigilor pe acoperitul caselor corespunde unor zone etnografice clar identificate pe teritoriul Romaniei (Muntii Apuseni, Tara Oasului etc.) in schimb in satele Tarii Maramuresului, casele traditionale sunt realizate 100% din lemn de stejar sau rasinqase, pe temelie (fundatie) din piatra. in Oltenia, culele au zidurile din piatra, la fel si gospodariile sasesti din Transilvania. in Bucovina dar si in estul Tam Maramuresului (localitatile Borsa, Moisei, cu extindere chiar pana la leud) casele traditionale din lemn sunt placate pe zidurile exterioare cu sindrila (dranita)' Combinatia dintre lemn si piatra este cea care da aspectul de rustic, chiar si in situatia in care nu reflecta un anumit specific regional.

Pentru a corespunde conditiilor de confort solicitate de activitatea de turism, utilizarea anumitor tipuri de materiale de constructie este importanta mai mult la nivel de vizibilitate. Astfel, un zid izolat termic pe exterior cu polistiren expandat sau extrudat, poate fi foarte usor tencuit si zugravit asemanator caselor unse cu lut. De asemenea, un acoperis placat cu sindrila (dranita in Maramures) poate sa fie izolat pe dedesubt cu folie de polietilena si vata minerala.

Alegerea corespunzatoare a materialelor de constructie pentru partea vizibila a pensiunilor turistice traditionale reprezinta o conditie obligatorie.

Culorile

Este cunoscut faptul ca la nivel de regiune si uneori chiar la nivel de sat, oamenii au o predispozitie spre utilizarea anumitor culori, unele de sorginte indepartata, altele de data mai recenta. Mai demult, in 'tarile' Maramuresului si Oasului casele din lemn care erau unse cu lut pe exterior erau vopsite in albastru ('senin') sau alb. in Bucovina, casele traditionale sunt vopsite in galben si verde, dar apar frecvent si areale cu maro si alb. La Putna portile din lemn sunt vopsite in gri. in Sapanta, culoarea specifica este albastrul, numit de unii maramureseni chiar 'albastru de Sapanta', prezent pe casele vechi, pe crucile din Cimitirul 'Vesel' si pe unele piese de vestimentatie (la pieptarul barbatesc). in prezent, Maramuresul poate fi usor identificat si prin culorile rosu si negru, datorita dispunerii in benzi orizontale alternante pe zadiile costumului popular femeiesc.

Ornamentatia

Desi exista porti din lemn in mai multe regiuni ale Romaniei, ornamentele» cioplite pe unele porti maramuresene le fac inconfundabile (mai ales funia si soarele, fig. 4). De asemenea, modelele romboide de pe fatadele caselor bucovinene dau de asemenea o nota de specificitate. Exista areale in Campia de Vest unde casele sunt ornamentate pe zidurile exterioare cu modele aplicate cu ajutorul rolelor.

Silueta/proportiile

Sunt elementele de contur ale edificiilor antropice care reusesc, fara alte aspecte ajutatoare, sa identifice o anumita regiune sau stil architectural. De exemplu, casele si bisericile de lemn traditionale maramuresene sunt usor de identificat tocmai datorita siluetei (fig. 5). La o casa, raportul de inaltime dintre ziduri si acoperis este de 1 : 3 sau 1 : 4. Este cunoscut faptul ca de la nord la sud, dinspre Maramures spre zona Marii Mediterane, dar si dinspre munte spre campie, acoperisurile caselor sunt tot mai aplatizate, tocmai datorita cantitatii tot mai reduse de precipitatii atmosferice. Silueta fatadelor din satele sasesti, a culelor din Oltenia, a caselor in stil brincovenesc din zona Muscelelor sau a casei mosului din Muntii Apuseni le tradeaza identitatea.

Organizarea si utilizarea spatiului

Dispunerea casei si anexelor in cadrul unei gospodarii traditionale este un alt aspect care poate da specificitate pensiunii turistice rurale, Modul de utilizare a terenurilor agricole de-a lungul timpului a creat peisaje care se confunda cu regiunea in care se afla. Asa sunt agroterasele de pe versantii abrupti ai dealurilor din bazinul superior al Izei (Sacel, Salistea de Sus, leud).

Fig.4 Ornamentatia unei porti traditionale maramuresene

Fig.5 Silueta unei case traditionale din Tara Maramuresului

3. Gardul

impletit din alun sau rachita, cu stalpi din stejar si acoperis cu dranita

sau cu paie

gard din scanduri dispuse vertical si acoperis din dranita

gard din barne (corpi de brad despicati, 3-4 randuri) dispuse pe pari verticali cu distante de cea. 4m (gard care incadreaza gradina).

4. Ciuperca de dans (spatiu pentru divertisment si masa)

5. Alte piese (ciuperca pentru dans, djoc), cos pentru porumb, sopru cu fan, grajd pentru animale etc. vezi flg.6- II).

Aspectele prezentate, alaturi de numeroase alte elemente din mediul rural pot 11 studiate si valorificate in edificarea pensiunilor turistice rurale cu specific traditional. Mai pot fi amintite: stilul arhitectural, culturile agricole specifice, configuratia satelor, ocupatiile de baza ale populatiei, portul popular, muzica si dansul popular, mestesugurile.

2.3. ELEMENTE TRADITIONALE SPECIFICE RURALULUI MARAMURESEAN UTILIZABILE IN AMENAJAREA PENSIUNILOR

TURISTICE

1. Casa (spatiul de cazare si masa)

proportii: acoperisul de 3 ori mai inalt decat zidurile

zidurile din grinzi de lemn, imbinari coada de randunica

satra pe 1, 2 sau 3 laturi (stalpi ciopliti cu arcade si imbinari)

in interior: podele pe jos, pereti lipiti cu lut si vopsiti in alb, tavanul cu

grinzi vizibile

fundatia din piatra de rau sau de rapa.

2. Poarta (exista variantele vechi si varianta noua, specifica Maramuresului)

a. Variantele vechi

acoperis din dranita sprijinit pe 3 sau 5 stalpi inalti (3-4m), sculptati cu diferite simboluri (sfoara, soarele, crucea, vita-de-vie, fagure) poarta mare (laturi= usa mare) + portita cu prag sau uscioara lemnul nu se vopseste recomandabil lemn de stejar

b. Varianta noua

6 stalpi, lemn lacuit dispune de lanturi din lemn stalpi cu spirala diferite ornamente noi

Fig.6 Variante utilizate in amenajarea pensiunilor turistice rurale din Tara Maramuresului

Stiluri arhitecturale ale ruralului din Maramures, Bucovina, sudul Transilvaniei si Oltenia:

Fig.8 Imagine de ansamblu asupra unei gospodarii rurale maramuresene

Fig.9 Stiluri arhitecturale din Oltenia (a. Cula boiereasca; b. Casa taraneasca)

Fig. 10 Arhitectura specifica in sudul

Transilvaniei

(in special in localitatile sasesti)

2.4. CLASIFICAREA TENSIUNILOR TURISTICE RURALE

Anterior punerii in functiune a unei pensiuni turistice rurale, proprietarul sau administratorul legal trebuie sa solicite de la Autoritatea Nationala pentru Turism eliberarea certificatului de clasificare, in baza depunerii unui dosar, conform legislatiei in vigoare {Ordinul 510 din 28 iunie 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice).

in Romania aceste structuri de primire turistice cu functie de cazare se clasifica de la, 1 Ia 5 stele, numite fiori sau margarete.

Criteriile de clasificare trebuie cunoscute si utilizate inca din startul proiectului de amenajare, adica de la faza de elaborare a conceptului. in realitate insa exista numeroase situatii in care proprietarul nu cunoaste absolut nimic despre criterii pana in momentul in care reprezentantul ANT ajunge la fata locului.

Pentru efectuarea unor demersuri corecte trebuie sa fie cunoscute urmatoarele aspecte:

in cazul constructiilor noi, realizate in scop turistic, trebuie sa existe inca din start Avizul pentru proiectul de constructie de la Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

punerea in functiune este conditionata de detinerea autorizatiilor legale (exceptie pensiunile turistice formate din maximum 5 camere): autorizatia sanitara de functionare; avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor - P.S.I.; autorizatia de mediu.

Un salt important in ceea ce priveste calitatea serviciilor turistice se inregistreaza intre pensiunile clasificate la 2 margarete si cele clasificate Ia 3 margarete.

In ce consta acest salt calitativ?

La 3 margarete sunt obligatorii urmatoarele conditii:

Fiecare camera de cazare trebuie sa aiba grup sanitar propriu;

Trebuie sa dispuna de incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, mai putin la unitatile sezoniere estivale;

Camerele de baie trebuie sa aiba sursa de incalzire (incalzire centrala sau alte mijloace admise de normele P.S.I.);

Instalatia de apa curenta calda si rece este obligatorie inca de la nivelul de doua margarete;

Camera de cazare nu poate sa aiba mai mult de doua paturi;

Mobilierul trebuie sa fie uniform ca stil si de calitate superioara;

Fiecare camera va fi echipata cu televizor si radio;

Bucataria va fi dotata cu plita electrica sau cu gaze;

Telefon la dispozitia turistilor;

Pensiunile cu peste 5 camere trebuie sa aiba minimum o persoana cu statut de absolvent a unui curs de formare in domeniu;

Valoarea minima rezultata din evaluarea criteriilor suplimentare trebuie sa fie de 80 puncte.

Abordarea criteriilor minime de clasificare se realizeaza pe noua capitole: 1. Criteriile generale se refera la ceea ce exista in afara zidurilor cladirii pensiunii propriu-zise, adica fatada, anexe gospodaresti, curte, spatii de joaca pentru copii, parcare, garaje, aspectul imprejurimilor, spatiile destinate odihnei si agrementului.

2. Organizarea spatiilor abordeaza probleme legate acces in incaperi, saloane,
coridoare, decoratiuni, dispunerea incaperilor etc.

3.    Capitolul Instalatii reglementeaza caracteristicile utilitatilor cum sunt incalzirea incaperilor, asigurarea cu apa rece si calda, alimentarea cu energie electrica, canalizarea, aerul conditionat.

4.  Suprafata minima a camerelor se refera doar la limitele inferioare ale spatiilor in care sunt amplasate paturile, tara a include si camerele de baie;

5.  Numarul maxim de paturi simple intr-o camera evidentiaza clar diferentele de ordin calitativ, astfel ca la 3,4 si 5 margarete nu este permis un numar mai mare de doua.

6.  Echiparea sanitara face referiri stricte la camerele de baie, in sensul gradului de echipare a acestora, al numarului de grupuri sanitare/numar de locuri de cazare in cazul pensiunilor calificate la I sau 2 margarete. Conform prezentului ordin al ministrului turismului, pentru pensiunile clasificate la o margareta se permite existenta WC-ului uscat si a spalatorului in aer liber.

7.    Capitolul dotarea camerelor prezinta cerintele minime de la nivel de mobilier si aparatura pana la nivel de huse, perne si perii.

8.    Dotarea bucatariilor include aspectele legate de echiparea cu vase, ustensile, aparatura si instalatii de gatit, aparatura de pastrat alimentele la rece.

9.  Telefonul Ia dispozitia turistilor reprezinta o cerinta valabila doar pentru pensiunile rurale clasificate Ia 3,4 si 5 margarete.

in functie de nivelul clasificarii vizate, pentru includerea unei pensiuni turistice intr-o anumita categorie, in plus fata de criteriile minime obligatorii, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ si un anumit numar de puncte conform unor criterii suplimentare facultative. Punctajele pentru fiecare aspect indeplinit sunt cuprinse intre 2 si 10 puncte, iar nivelul minim admis pentru pensiunile turistice rurale de 2, 3,4 si 5 margarete este de 40, 80, 120 si 150 puncte.

Documentatia necesara obtinerii certificatului de clasificare include urmatoarele informatii

cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului;

certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);

schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);

Fig. 13 Model de realizare a schitei de interior a unei pensiuni turistice rurale

Fig. 14 Schita de amplasament a unei pensiuni turistice, in vatra satului

« RFPFRE DE CRESTERE A FUNCTIONALITATII SI A RANDAMENTULUI AMENAJARI» PENSIUNILOR TURISTICE RURALE

in scopul armonizarii relatiilor dintre componentele amenajarii este recomandabil sa se raspunda urmatoarelor intrebari:

. Care este si unde se realizeaza primul contact v.zual al turistului cu

amenajarea?

. Cum si unde se vor desfasura anumite numere de animatie turistica

. Care sunt piesele si amplasamentele generatoare de efecte psihologie pozitive, mai ales a contrastelor de stare?

(intotdeauna contrastul trebuie sa fie de la negativ la pozitiv s, nu invus. In acest sens trebuie analizate potentialele locatii de tipul: CupliuiIu paine proaspata, mirositoare, pentru turistii „infometati care tocnui,

sosesc;

Izvorul cu apa rece, curgatoare, pentru turistii„ insetati ; Flementele cu specific local izbitor;

l^gneZde cai cate se deplasezaprin apropiere „tocmai» la venirea tunsn/or; Perechile de dansatori care incing atmosfera in cadrul unei cnejesln c, Demonstratie surpriza pentru degustarea vinului sau tuici etc.) . Unde servesc masa? Unde danseaza? Unde stau muzicantii? (dupa numarul

acestora) . .

Ce trebuie sa observe turistul din fiecare loc al amenajarii.

(orientarea ferestrelor in functie de soare, peisaj, atractii, lactori
perturbatori sau inestetici: de la fiecare fereastra, din sala de mese, de pe
traseul de plimbare, din spatiile destinate agrementului, din sectorul de
distractie, din atelierul mestesugaresc, de la intrarea in gospodarie, de la
intrarea in pensiune, spre vecini etc.)

. Sub ce forma se vor manifesta atu-urile pensiuni turistice in cadrul

amenajarii?

Cum se poate pune in valoare fiecare element al amenajari..'

Cum ar trebui sa arate o amenajare „aerisita'?

. Care este panorama din'jur si ce efect poate genera?

(se impun teste de perceptie pe diferite segmente de turisti) . Ce inseamna brand turistic sub aspectul amenajarii unei pensiuni lur.st.ee

rurale?

. Ce inseamna igiena, confort si ambianta corespunzatoare, intr-o gospodai ic

rurala cu elemente traditionale specifice regiunn su localitatii/                                   

.Prin ce amenajari si numere de animatie se pot provoca star. si tra.r.

pozitive turistilor?

. Ce rezulta dintr-o combinatie de calitate superioara dintre Amenajare +

Servicii + Animatie? . Ce poate fi periculos pentru turisti in cadrul amenajam? .Cum se pot valorifica efectele fenomenelor naturale curente?

Pozitia Soarelui (efecte de iluminare si umbrire)

Precipitatiile atmosferice (cascade surpriza)

Ceata (castel, sat, turnul bisericii, structuri geologice in posturi inedite)

Vantul (actionarea unor instalatii ingenioase, producerea unor sunete)

Ce elemente sau actiuni ale vecinilor ar putea perturba functionalitatea

amenajarii turistice?

Bucataria

amplasata pentru a facilita servirea rapida;

trebuie sa dispuna si de un depozit de alimente si usa separata pentru

aprovizionare;

nu trebuie sa existe vase si mobilier cu smalt, ci doar din inox (oale, tigai,

frigidere, soba de gatit, cuptor cu microunde).

Sala de mese

trebuie sa existe cel putin 3 areale distincte:

■    Sectorul cu mesele pentru servire;

■    Sectorul destinat dansului si numerelor de animatie;

■    Sectorul destinat orchestrei de muzica.

circulatia dinspre bucatarie si intrare nu trebuie sa se interpuna cu

sectoarele pentru dans si orchestra;

trebuie sa existe suficient spatiu pentru circulatie prin spatele persoanelor

care stau la masa (ideal minimum 140cm intre perete si masa);

o masa cu tinuta are minimum 80-100 cm latime;

mesele trebuie sa..fie amplasate tinandu-se cont de pozitia spatiului de dans

si a orchestrei;

garderoba sau cuierele nu trebuie plasate pe traseul dintre sala de servire a

mesei si bucatarie. .

Cazarea

o camera dotata cu baie presupune acces direct din camera de cazare in baia

proprie, in nici un caz cu iesire pe coridorul pensiunii;

ferestrele camerelor trebuie orientate in functie de pozitia elementelor

atractive si a celor generatoare de disconfort.

Scarile si coridoarele

accesul intre camerele de cazare si sala pentru servirea mesei nu trebuie sa

fie cu iesire afara din cladire, mai ales in destinatiile turistice cu ierni

geroase sau cu precipitati abundente pe durata sezonului;

pentru ca doua persoane sa circule nestingherite una pe langa cealalta un

coridor trebuie sa aiba minimum 1,40 cm latime.

Generale

iluminarea naturala creeaza confort;

razele soarelui trebuie valorificate Ia maximum prin dispunerea

corespunzatoare a cladirilor si a incaperilor;

vegetatia arborescenta produce umezeala mare a aerului;

in regiunile cu ierni aspre accesul in sala de servire a mesei sau in camerele

de cazare nu trebuie sa 'ie direct de afara.

2.6. METODE DE LUCRU IN AMENAJAREA TURISTICA A PENSIUNII

TURISTICE

Valoarea investitiei depinde intr-o buna masura de alegerea uneia sau alteia dintre cele doua variante expuse mai jos:

a. Elaborarea conceptului de amenajare turistica in functie de particularitatile
unei locatii deja existente (Locatie-Concept-Amenajare)

b. Cautarea unei locatii corespunzatoare unui concept de amenajare prestabilit
(Concept-Locatie-Amenajare)

Cea de-a doua varianta este mult mai dificila, deoarece gasirea unei locatii corespunzatoare unui concept de amenajare turistica ideala depinde de o serie de factori incontrolabili si imprevizibili cum ar fi regimul proprietatii, disponibilitatea spre vanzare, pretul si nu in ultimul rand caracteristicile amplasamentului. in cazul variantei a, se pune problema valorificarii la maximum a ceea ce exista.

O alta optiune privind procesul de amenajare turistica se refera la raporturile existente intre vechi si nou:

a. Gospodaria existenta in care locuieste familia se adapteaza ca pensiune
turistica. Cea mai mare a parte a pensiunilor turistice rurale de pe teritoriul
Romaniei corespund acestei variante, case construite in ultimii 20-30 de ani, astfel
incat arhitectura acestora se deosebeste mult de cea traditionala veche.

b. Se realizeaza o amenajare noua . Edificarea unei pensiuni rurale din
temelii ofera posibilitatea optiunii spre una dintre urmatoarele variante:

Cu arhitectura traditionala veche. Proiectul se axeaza pe valorificarea elementelor arhitecturale traditionale intr-o forma noua, functionala, corespunzatoare normelor de clasificare si cerintelor de pe piata turistica internationala.

Cu arhitectura locala specifica momentului. in majoritatea localitatilor rurale din Romania exista anumite tendinte in ceea ce priveste aspectul si organizarea noilor constructii. Fenomenul aparitiei pensiunilor turistice nu este strain de acest aspect.

Cu arhitectura moderna. Sunt structuri de primire turistice realizate conform celor mai noi tehnologii, materiale de constructie elemente de arhitectura, considerate de noi ca inadecvate turismului rural.

Cu arhitectura „de import'. Nu se refera la transferul modernului dintr-un loc in altul, ci la realizarea unei pensiuni conform stilului traditional din alta regiune sau stat, situatie asemanatoare restaurantelor cu specific national. Ca exemplificare mentionam: gospodarie cu specific sasesc construita in Muntenia, gospodarie de tip maramuresean edificata langa Bucuresti, gospodarie rurala japoneza intr-un sat din Romania etc.

Nedefinita arhitectural. Este vorba de construirea unei pensiuni turistice fara a tine cont de reguli sau recomandari.

c. Stramutarea si adaptarea unei gospodarii vechi, traditionale, pe un nou amplasament. Situatia este mai frecventa in cazul constructiilor din lemn masiv, puternic ornamentate, cand acestea sunt dezmembrate piesa cu piesa si «asamblate pe un nou amplasament, cu anumite adaptari, in scop turistic.

Tipuri de amplasamente ale pensiunilor turistice rurale in raport cu vetrele de localitate

O optiune importanta in amenajarea turistica a unei pensiuni rurale este reprezentata de pozitia acesteia in raport cu perimetrul construit al localitati.

(tabelul I).                                                      

Fiecare varianta prezinta diverse avantaje si dezavantaje sub d.lu.tt aspecte Astfel pentru o pensiune turistica axata pe traditional s. specificitate este importanta dispunerea in perimetrul vetrei de localitate, adica o integrare in viata comunitatii rurale, in timp ce pentru una care se adreseaza agrementului s. valorificarii resurselor naturale se prefera o locatie ceva mai izolata, dispusa intr-un spatiu mai larg si lipsit de orice sursa de poluare. Un alt aspect care introduce diferente insemnate este dispunerea in raport cu caile de comunicatie principale si cu traseul retelelor de apa, canalizare, energie electrica si gaz, elemente indispensabile practicarii unui turism civilizat.