|
|
|
AMENAJAREA MARELUI CANYON AL VERDON-ULUI
Verdon-ul, principal afluent al raului Durance, desparte departamentul Basses-Alpes de departamentul Var printr'un prodigios sant natural, sau canyon, sapat pe o distanta de 21 km in calcarurile jurassicului superior. Aceasta taietura adanca de 400 la 1100 m intre pereti aproape d'arandul verticali, departati in unele puncte abia de 6 m, este strabatuta de un torent capricios, al carui debit variaza intre 6 m3 si 1400 m3 pe secunda. Fundul torentului n'a putut fi niciodata strabatut in intregime de la un capat la altul, din cauza greutatilor insurmontabile si a pericolelor de tot soiul. Este ceva analog, dar cu mult mai formidabil, cu aspectul Ialomitei noastre intre Moroeni—Dobresti—Scropoasa—Bulboace, adica pe o distanta de 16 km, ceeace este foarte respectabil. Parcursul acesteia este dupa cum se stie foarte obositor si in cateva puncte chiar periculos.
Acum gratie Turing-Clubului Frantei, minunea naturala fara rival in Europa, va deveni accesibila turistilor, de oarece consiliul de administratie al numitei asociatii a votat de curard suma de 160.000 f.r.=1.000.000 lei pentru executia unei prime transe de lucrari. Se spera ca aceste lucrari sa fie gata in 1930; dupa aceea vor urma o a doua si a treia serie, astfel ca in cativa ani parcursul celor 14 km mai frumosi si extravaganti ai neinchipuitului canyon, sa fie relativ usor. Vestita companie de cale ferata Paris-Lyon-Mediterranee colaboreaza si dansa la aceasta interesanta amenajare, prin construirea unei sosele de acces si infiintarea unor linii de autobuse confortabile. Iata cum o companie de cai ferate intelege in Franta sa lucreze la desvoltarea turismului, in timp ce caile ferate romane, fac tot ce pot pentru a omori si neinsemnata noastra miscare turistica.
Cand va fi oare capabil T.-C. R. sa inceapa amenajarea turistica a faimoaselor chei ale Ialomitei de cari pomeniram mai sus?
NUNTA AVOCATULUI JEAN ARITON, membru tecerist. Casa Pestera a vazut — dela deschiderea ei — celebrandu-se o a doua cununie religioasa. Prima se stie, a fost a arhitectului Const. N. Popescu, membru in Cons. de Adm.
Solemnitatea a avut loc dumineca 29 april 1928, si cu tot sezonul timpuriu, lucrurile s'au petrecut de minune. Au iost adica nuntasi multi si bine dispusi, de toate din belsug si un timp admirabil care a durat de sambata 28 pana mercuri 2 mai, cand a inceput sa ploua si apoi chiar sa ninga.
Tinerii Jean si Anisoara Ariton au fost cununati de d. Mihai Haret presed. T.-C. R. cu d-ra Wendy Muston, membra a sectiei Bucegilor, iar serviciul religios a fost celebrat de S. S. preotul Ermogen membru tecerist, inconjurat de monahii Schitului Pestera.
Seara la orele 20 in mijlocul unei mari animatii si dupa ce S.S. Preotul Ermogen a binecuvantat masa, a urmat ospatul de nunta la care au participat 25 persoane, adica toti oaspetii gazduiti de Casa Pestera in seara aceea.
La sfarsitul mesei, a luat primul cuvantul S. S. Preotul Ermogen, «are in cateva fraze emotionante a aratat importanta tainei casatoriei, inalta ei valoare morala si sociala, si dand sfaturi alese tinerilor casatoriti, i-a felicitat calduros urandu-le o viata indelungata in armonie si placeri.
Domnul Mihai Haret, nun mare, a luat al doilea cuvantul. D-sa a rostit cam urmatoarele: Cucernice Parinte, Scumpi tineri casatoriti, Onorati comeseni!
Pentru a doua oara de cand exista T.-C. R. si am onoarea sa-l conduc, imi e dat sa fiu nas unor tineri si devotati teceristi, cari au tinut a veni aci — in aceasta casa a noastra — pentru a-si uni destinul vietei lor. Socotesc acest moment, ca unul din alesele bucurii ale vietei mele, de oarece pentru a doua oara — cum spusei — imi e dat placutul prilej de a pune baza unei noui familii teceriste, care va fi solida — nu ma indoesc — ca si stancile acestor munti. Bucuria mea este cu atat mai mare, ca ceeice am infaptuit azi intra pe deplin in scopurile asociatiei noastre care trebue sa fie creatoare in toate manifestarile de bine si progres. Dar ce progres mai mare vroiti, decat inchegarea unei noi familii, baza civilizatiei si viitorii Tarii noastre?
Cand am fost deci informat, ca un membru al nostru doreste sa-si celebreze cununia religioasa la Casa Pestera, m’am entusiasmat si am luptat in contra tuturor greutatilor, ca sa se faca aci, de oarece imediat mi-am dat seama ca aceste persoane sunt suflete alese, cari pun mai presus de cerintele moderne, o nemarginita dragoste de Natura si o adanca legatura de intreg arhaismul vietei noastre romanesti.
In adevar: ce poate fi mai inaltator, decat o cununie — acest sfant mister crestin — in cadrul grandios al muntelui si in batrana sihastrie amintitoare de fapte vechi a Schitului Pestera Ialomitei? Ce poate fi mai placut decat o vreme splendida ca aceea pe care am avut-o azi si sub auspiciile careia, voi tinerii, incepeti noua voastra viata? Nu credeti ca acest fapt trebue sa-l socotiti ca un semn al Providentei, care a dorit ca noua voastra viata sa inceapa in mijlocul unui peisaj de vis? Bucegii mari si frutrosi, cu c-rul lor de azur violent, au fost pana mai ieri cuprinsi de turbare; iar azi! O! minune! totul s'a schimbat deodata, toti si toate imbracandu-se in haine mandre, pentru a va primi si sarbatori!,..
Fericit pana in adancul sufletului de a fi putut prezida acest mave eveniment al existentei voastre, va urez viata indelungata pana la adanci batranete, cu unire desavarsita, fara pic de nori ca si cerul acestei glorioase zile.
Faptul ca eu si cu D-ra Wendy Muston, draguta voastra Nasa, v'am cununat, il socotesc in acelas timp ca un simbol; un simbol al solidaritatei, caci prin noi doi intreg Turing-Clubul Romaniei va este Nas! in numele deci al celor aproape 2.500 membrii teceristi, ca si in numele nostru personal, ridic paharul meu si va rog pe toti sa beti in sanatatea si fericirea lui Jean si Anisoara Ariton. Sa traiti!
Dupa aceea, tot d-l Haret a inchinat pentru Preotul Ermogen, relevand meritul venirei. sale la Casa Pestera, pe un drum greu, zapezile pe creste fiind tocmai in topire si mai ales ca S. S. era in acel moment cam suferind. Totusi, a tinut sa raspunda cu entusiasm invitatiei ce i s'a adresat. Toata asistenta l'a aclamat in picioare.
La urma Preotul Ermogen a inchinat pentru D-l Mihai Haret, scotand in relief prin frumoase imagini figura distinsa a presedintelui nostru central.
Dupa masa, la orele 22 a urmat bal, care a durat pana la orele l din noapte, de data aceasta regulamentul fiind suspendat.
EXPOZITIA BALNEO-CLIMATO-TURISTICA care a avut loc in parcul Carol I din Bucuresti, a fost un adevarat succes pentru Turing-Clubul Romaniei, care s'a prezentat foarte onorabil. Miniatura Casei Omul ,,Mihai Haret' artistic si fidel executata de colegii nostri Gheorghe si Grigore Pescaru, a atras unanima admiratie a numerosului public, care ne-a vizitat Standul. Sectia alpina a Bucegilor, casi sectia in formatie a Muscelului, precum si sectia muntilor Apuseni au starnit admiratia tuturor prin frumoasele lor fotografii, prin diapozitivele lor, ca si prin volumele si plantele din regiunile muntoase expuse. Aducem si pe aceasta cale viile noastre multumiri tuturor-celor cari au muncit desinteresat pentru reusita expozitiei si anume domnilor: Mihai Haret, Ioan Colman, Christache Ionescu secretarul biuroului nostru din Bucuresti, N. Tatu proprietarul atelierului Foto-Tehnice, Gabriel si Emanoil Dimitriu din Campulung (Muscel), Gheorghe si Grigore Pescaru. din sectia Bucegilor si Dr. Alex. Borza din sectia muntilor Apuseni.
Dar pe deasupra tuturor trebue sa multumim D-lui General Dr. Vicol, inspector general balneo-climatic, de oarece fara puternicul sau ajutor — moral si material — T.-C. R. n'ar fi putut participa la aceasta prima expozitie.
Doua noi lucrari au vazut de curand lumina zilei: in imparatia muntilor —Bucegii duiosi si In Bucegi ambele de cunoscutul scriitor inginer Nestor Urechia, membru al sectiei noastre si autorul minunatului volum Vraja Bucegilor din biblioteca literara a T.-C. R,
Indemnam pe iubitorii Bucegilor sa-si procure negresit aceste volume, asigurandu-i ca vor petrece in tovarasia lor, momente foarte placute.
Cu ocazia, congresului international de talassoterapie care a avut loc la Bucuresti in iunie a.c. venea ca reprezantant al turismului Francez, insusi directorul Oficiului National de Turism din Paris, Francois Regaud fost presedinte al Clubului Alpin Francez.
Spre paguba turismului francez si roman aceasta distinsa personalitate si-a dat obstescul sfarsit chiar in dimineata sosirei, inainte de deschiderea congresului si moartea care i-a fost fulgeratoare, nu i-a dat nici macar timpul sa termine o scrisoare inceputa in momentul cand i-a venit rau si care s'a gasit pe masa langa cadavru. Ca sa se vada ce frumoase sentimente animau pe fostul director al O. N- T. F., e destul sa reproducem din scrisoarea sa neispravita urmatoarea fraza: ,.Desi bolnav de cord, m'am simtit dator sa viu ,in Romania, in dorinta mare ce aveam de a cunoaste aceasta tara… ,,etc.'
Turing-Clubul Romaniei a fost profund indurerat de moartea acestui valoros prieten care venea aci anume pentru inchegarea unor legaturi turistice franco-romane si ca ultim omagiu a depus o coroana care a insotit corpul defunctului pana la Paris.
Trimitem si pe aceasta cale, indureratei familii, ca si turismului francez, sincerile condoleante ale asociatiei noastre.
Comitetul Central.
„Al patrulea Anuar' al Bucegilor se pregateste de pe acum si credem ca va prezenta un progres asupra acestui “Al treilea Anuar' dupa cum ultimul este in progres fata de precedentul sau.
De pe acum deci au inceput sa ne parvina reclamele destinate celui de „Al patrulea Anuar' si de pe acum suntem intrebati asupra diverselor articole de publicat. Ca atare, indemnam pe toti doritorii de a publica ceva — fie articole, fie reclame — sa se puna in legatura cu domnul C. I. Ionescu, directorul scoalei din Sinaia, care le va da toate lamuririle dorite.
Printre alte avantaje de cari membrii teceristi beneficiaza sunt si urmatoarele, cari ni se comunica din Bucuresti;
Casa N. Ivanovici, calea Victoriei 16, pasagiu Vilacros, acorda o reducere de 10% asupra masinelor de scris Remington, pe baza cartei de membru a anului in curs.
Magazinul de mobile Dattelkremer din str. Carol 62, acorda o reducere de 5% asupra tuturor marfurilor din magazin, membrilor teceristi, pe baza cartei de membru a anului in curs.
Magazinul Sarai, calea Victoriei 90, acorda 10% si 15% reducere, pe baza cartei de membru a anului in curs.
Magazinul de muzica Ipcar din str. Edgard Quinet 6, acorda o reducere de 10% asupra tuturor marfurilor din magazin—afara de piane, gramofoane si placi—de asemenea pe baza cartei de membru a anului in curs.
Foto Omnia, din str. R. Poincare (fost Academiei) colt cu str. Biserica Enei, asemenea lb°/0 reducere.
Nicolae Bunea din calea Victoriei 101, asemenea 10 % reducere.
Drogueria Toma Zlatko din str. Doamnei 23, acorda asemenea o reducere de 10% asupra produselor Meta, combustibil si ustensile.
In ceeace priveste reducerile la magazinele din Sinaia, acestea se vad din reclamele Primul Anuar» si «Al doilea Anuar al Bucegilor” precum si din reclamele coprinse in acest «Al treilea Anuar». Consultati deci la tot momentul anuarele noastre.
RECENZII
Comitetul de directie a T.-C. R, lucreaza activ la infiintarea la Casa Pestera a unei biblioteci turistica-geografica-pitoreasca, pentru uzul vizitatorilor numitului adapost.
Spre a scoate in relief importanta acestei creatiuni se publica recenzii detaliate asupra unora din lucrarile principale pe cari le cuprinde biblioteca, tocmai pentru ca cititorii sa-si poata da seama de actiunea culturala paralela cu cea turistica, intreprinsa de T.-C. R, in „Primul Anuar al Bucegilor' s'au publicat:
1. Ciupagea Mihai: Castelul Peles de M. Haret.
2. Puscariu Valeriu: Pestera Ialomitei si Casa Pestera de M. Haret.
3. Haret Mihai: Privelisti din Bucovina Pitoreasca de Cap. Aurel Gheorghiu; si
4. Haret Mihai: Les Alpes Francaises par Raoul Blauchard.
In „Al doilea Anuar al Bucegilor' s'au publicat:
5. Panaitescu, General Scarlat: Vraja Bucegilor de Nestor Urechia.
6. Puscariu Valeriu: Costa de Argint de G. Valsan.
1. Puscariu Vaicriu: Dunarea dintre Bazias si T.-Severin de Daniil Laitin
8. Ciupagea Mihai: in muntii Neamtului de C. Hogas.
9. Ciupagea Mihai: Amintiri dintr'o calatorie de C. Hogas.
10. Vergez-Tricom, Genevieve: Les Alpes par Emm. ds Martonne.
11. Urechia Nestor: Le paysage alpin Carpatique et son interpretation botanique par Michel Haret.
12. Urechia Nestor: Comment on devient alpiniste par George Ingle Finch.
13. Haret Mihai: La Vie des Montagnes par L. de Launay; si
14. Urechia Nestor: Alpinisme hivernal par Marcel Kurz.
In acest „Al treilea Anuar al Bucegilor' publicam recenziile cari urmeaza.
Geographie Universelle, publicata sub directia lui P. Vidai de La Blache si L. Gallois. Librairie A. Colin, Paris, 1927; gr. In — 8°; 3 volume aparute. Tonul I, Les Iles Britanniques, par A.Demangeon, profesor la Universitatea din Paris, 320 p., 80 fig. In text, 56 planse si l harta afara din text; Tomul II, Belgique, Pays-Bas, Luxembourg de .acelas, 250 p., 53 fig. In text, 40 planse si l harta afara din text; Tomul XV, Amerique du Sud — I-ere partie (Caracteres generaux, Guyanes, Bresil) de Pietre Denis. 210 p., 36 harti in text, 64 foto., afara din text si l harta in culori.
T.-C. R. nu se poate desinteresa de ceeace este geografie. De aceea m'am bucurat mult cand am aflat, ca intre alte carti de valoare, biblioteca „Casei Pestera' coprinde si primele trei volume, aparute din minunata colectie stiintifica franceza, pe care o va forma aceasta noua geografie universala.
Cine zice stiintific, nu zice numai decat plicticos, caci aceste volume nu sunt manuale indesate de cifre indigeste. Credincioase vechiului obiect al geografiei, ele ne plimba dealungul tarilor intr'un lung si ademenitor voiaj. Textul cumpatat, explica faptele geografice; o foarte bogata ilustratie, in numeroase planse fotografice — din cari unele sunt chiar opere de arta — formeaza intr'o oarecare masura textul descriptiv, fixand in ochi ceeace cuvintele au fixat in spirit. E mai mult si mai bine decat in vechea noastra colectie Elisee Redus, care in orice caz isi pastreaza inca intreaga ei valoare. Numai este povestirea calatorului gura-casca care scrie fara nici o alegere, tot ce vede, fara sa explice. Sunt mai de graba notele unui turist oarecum grabit, dar de spirit clar, care vede asemanarile ori contrastele dintre tari, trasaturile lor comune, pe care le descrie si explica.
Trebue sa adaogam ca o imprimare excelenta, pe hartie frumoasa, un tiraj minunat ca si o prezentare aproape luxoasa cu toata modicitatea pretului, contribue in larga masura la formarea impresiei placute ce capatam foiletand — si mai mult inca — citind, aceste volume. O bibliografie nu prea bogata dar judicios aleasa, indrumeaza pe cititorul doritor sa aprofundeze anumite chestiuni. Harti, crochiuri, taeturi numeroase completeaza si lumineaza demonstratiile. Este o opera in fine, care credincioasa liniei de conduita ce si-a propus prin prefata sa, ramane in adevar stiintifica fiind in acelas timp si opera de vulgarizare. ,,A vulgariza fara a scadea' iata deviza pe care aceasta casa de editura a adoptat-o pentru multe din colectiile ce le publica. De aceea recomandam calduros lectura ace stor carti membrilor teceristi in trecere pe la C. P.
Cele trei volume sunt stabilite pe un acelas plan. Dupa cateva capitole consacrate studiului general al tarii: relief si structura, climat si vegetatie, populatie, urmeaza studiul pe regiuni naturale, ultima metoda a scoalei geografice franceze si care raspunde unei realitati de viata. Finele fiecarui volum e o sinteza, o vedere de ansamblu economic, care examineaza caracterele generale ale agri-culturei, comertului si industriei.
Primul volum, asupra Insulelor Britanice, contine printre cele patru capitole consacrate geografiei fizice, un foarte interesant Studiu asupra marilor, in deosebi asupra Marei Nordului, ale carei pescarii, sunt un isvor de nesecata bogatie. Dupa aceea, e o lunga calatorie d'alungul Irlandei, Scotiei, Angliei de Nord, Tarei Galilor, Sud-Vestului englez, campiei si regiunei Tamisei, Angliei de Sud, fiecare cu peisagele sale, cu viata sa rurala si urbana, agricola sau industriala; la urma vine o calatorie in Londra, in optsprezece pagini de text; ea e o adevarata monografie vie si completa a orasului cu comertul sau, a portului, a populatiei si chiar a fisionomiei sale. Doua capitole dupa aceea, analizeaza conditiile de viata economica a Insulelor Britanice, precum si situatia lor in Europa si in lume. Insulele Britanice au facut multa vreme legea economica in lume; pastra-vor ele aceasta hegemonie? Oarecari semne de slabiciune permit sa se puna aceasta tragica intrebare, caci alaturi de Marea Britanie, alte natiuni mai tinere, tot atat de bine dotate, ii fac mare concurenta. Si ea nu trebue sa conteze acum, numai cu tari europene, ca Germania, Belgia, Franta, caci tarile cxtraeuropene Sta-tele-Unite, Argentina, Brazilia, devin redutabile; ea intampina greutati din ce in ce mai mari sa-si procure produse brute ca bumbacul si sa-si scurga produsele sale fabricate. Si iata ca insasi Dominionurile, Australia, Canada, Africa australa tind sa se comporte — din punctul de vedere economic — ca natiuni independente. Dar aceasta autonomie economica nu va fi ea urmata de o independenta politica? Coloniile engleze vor deveni ele ,,unitati disidente destinate unei complete independente sau vor fi membrele unei mari „unitati federale care ar ingloba toate comunitatile lumei britanice?' La aceasta intrebare autorul nu poate inca raspunde, dar e destul ca a pus-o, pentru a putea intrezari fondul chinuitoarei probleme a viitorului britanic.
Volumul al doilea, Belgique, Pays-Bas, Luxembourg, prezinta o fericita originalitate. Autorul studiaza pentru aceste trei tari geografia lor fizica, intr'un singur tot, dupa marile zone naturale: masivul Ardennilor, plaiurile Belgiei, delta neerlandeza, coasta. Un foarte bun capitol asupra ,,luptei contra apelor' face prezenta peste tot neincetata activitate a omului, invingatorul apelor si fabricantul solului. Seapte capitole ne plimba prin marele ducat al Luxemburgului si prin diversele regiuni ale Belgiei si Olandei. De semnalat un capitol foarte documentat asupra Anversului si doua studii destul de desvoltate asupra oraselor Rotterdam si Amsterdam. Cartea ne lasa impresia a doua tari cari nu inseamna ceva decat prin vointa si munca incordata a locuitorilor.
Volumul al treilea de Pierre Denis, este primul din cele doua cari vor fi consacrate Americei de Sud. Pentru a ne scapa din harababura documentelor pe cari le avem asupra acestui continent, fragmentare si neintelese pentru profani, ne trebuia o lucrare limpede care sa stie grupa si rezuma cunostintele stiintifice adunate pana azi. Aceasta lucrare umple deci un gol, cu atat mai suparator, cu cat America de Sud e chemata prin resursele sale, la un mare destin; destul au trait pana acum la adresa ei cu idei invechite si antice prejudecati complet desmintite de realitatea actuala.
Nimeni altul decat autorul nu era mai indicat sa ne vorbeasca asupra acestor tari pe cari le-a vizitat si asupra carora a scris mai multe volume; el ne arata cum legaturile comerciale se inmultesc intre cele doua Americi, indicatie pretioasa desi inca timida, de ceeace va fi caracterul marelui curent comercial de maine. El ne mai arata inca o Brazilie neorganizata, care se sbate spre a scapa de monocultura si pericolele sale, mai ales de aceea, a cafelei; o tara in care principalele focare de productie sunt inca independente, dar unde Rio-de-Janeiro incepe sa realizeze un fel de unitate economica, ca centru principal spre care se indreapta tot traficul interior.
Lumea de dupa rasboi e intr'o prodigioasa stare de transformare; stele apun; altele se ridica. Aceasta monumentala opera a Geografiei Universale va avea sa analizeze factorii acestei gigantice lupte de interese si ea va avea onoarea sa fi fixat unul din momentele cele mai importante ale destinului omenesc.
Prin Campi si Plaiuri strabune de Dr. Ilie Gherghel l vol. in —8° de 208 pagini. Editura Casei Scoalelor, Bucuresti 1928, si inseninare— Scrisori de A. Lascarov-Moldovanu l vol, in -8° de 84 pagini. Editura Ramuri, Craiova 1928.
Ajunsi pe culmea unui nou an, potrivit obiceiului drumetesc ne oprim o clipa rezemati in bata si cu privirea pierduta in zari, dam frau liber gandului sa porneasca inapoi rascolind poteca amintirilor. Minunata e aceasta clipa de inalta desfatare sufleteasca si fericit drumetul ce o cauta si stie sa o foloseasca. Acolo, departe de toate intamplarile neghioabe care caracterizeaza viata noastra oraseneasca putem sta fara cugetare, fara urma de sgura omeneasca in suflet' sa ne simtim facand parte ,,din aceasta maretie, care este Firea'.
Acolo de multe ori am zabovit si in leganarea valului oceanului Firei am fost napadit de acea inseninare atat de mult ravnita de d. A. Lascarov-Moldovanu in scrisorile sale.
Inseninare Cuvantul in sine daca nu e onomatopeic e totusi atat de minunat ba chiar numai pronuntarea lui ne si provoaca acea liniste olimpiana si senzatie de calm si senin care ne improspateaza intreaga faptura, inseninare e titlul unei brosuri de A. Lascarov-Moldovanu aparuta in editura Ramuri si cuprinsul ei revarsa aceleasi minunate si binefacatoare daruri ca si titlul ce-l poarta.
Citeasca tot drumetul aceasta carticica plina de o inalta marire sufleteasca si impletita cu o aleasa ingrijire stilistica. Mai cu seama ultima bucata „Pe Culme' este o adevarata culme de privelisti contemplative a infatisarii nesfarsitului.
,,Intaia data cand am urcat aceasta culme si am rotit, prosteste, „ochii imprejur, avui simtirea clara ca o putere venita din vazduh „ma apasa incet dar nemilos pe umeri, ingenuchindu-ma Pe urma, ..incet, imensitatile m'au linistit, aducandu-mi in suflet suprema inseninare'
Iata minunata rasplata — suprema inseninare — unica fericire pe care inteleptii au cantat-o, credinciosii au dorit-o si pe care autorul ne-o arata ca se afla numai in mijlocul naturei. „Cand am plecat de acolo, am respirat adanc, am privit prelung, „am strans in pumni, in ochi, in suflet, mireazma fara pret a acestei negraite inseninari, ca sa am din belsug, cand, reintors intre oameni, aveam sa reincep marunta noastra viata, aici, pe pamant'
Carticica se afla si in biblioteca Casei Pestera si nu pot decat sa indemn pe fiecare sa o citeasca, iar apoi sa si-o cumpere pentru a o purta in sac de unde o va scoate la vre-un popas pe culme.
Inainte insa de a incheia sa mai zabovim o clipa si asupra altei lucrari a unui cunoscut drumet, Dr, Ilie Gherghel.
De v'ati abatut vreodata din drumul sau poteca batuta si ati nimerit in vre-o viroaga neumblata, fie din sminteala, fie din chiar placerea cercetarii locului, si de veti fi intalnit un drumet cu privirea agera, pasul sprinten, manuind o bata cat o oiste de car, sa stiti ca acela nu era altul decat D-rul Gherghel.
Asa l'am pomenit; cand afundandu-se pana la brau in zapada, strabatand codrul Lapticiului, cand tulind de zor de unul singur pe Valea Dorului. La munte ca si la camp e acelas neschimbat colindator care a facut din drumetie un adevarat apostolat. In brosura „Prin Campi si Plaiuri Strabune' aparuta in editura Casei Scoalelor ne povesteste despre o calatorie de 1400 kilometri facuta pe bicicleta prin Serbia si Bosnia pana la coasta Adriatica. Aceasta minunata descriere, bogata in intamplari e prinsa intr'o limba aleasa, curgatoare si de o rara frumusete. In aceasta lucrare dupa cum o declara prefata:
„Sunt ingemanale: dragostea de neam, picurata de timpuriu in suflet, in neagra cordunului strainatate si placul plaiurilor invascute in dorinta: de a implanta aceste bunuri sufletesti in inimele tineretului roman'.
Si aceasta carticica, ca de altfel orice carte buna se gaseste in biblioteca „Casei Pestera'.
Les Etats-Unis d'aujourd'hui par Andre Siegfried. (Bibliotheque du Musee Social). Un vol. in — 8° de 362 pag. cu 8 harti si figuri, editia IV. Paris, libraria Armand Colin (103, b. d Saint Michel) 1P98, pretul 25 fr. francezi.
Indata dupa cele turistice-pitoresti, lucrarile cu caracter geografic isi gasesc — mai mult ca oricare altele — locul in biblioteca Casei Pestera, mai ales cand sunt exceptionale, cum este cea de care ne ocupam mai jos.
Aceasta carte, fericit aranjata si de un interes palpitant prin documentatia ei, imprastie o multime din parerile gresite sau din iluziile pe cari fiecare le avem asupra mentalitatii Americanilor.
Azi, in Statele-Unite se poate observa o oarecare reinviere a puritanismului american, curios combinat cu un soi de adoratie al succesului; lucrarea domnului Siegfried acorda tocmai o mare importanta chestiilor religioase si technice, astfel ca pe cititorul avid de a sti ceeace se petrece peste ocean, nu numai ca-l lamureste, dar ii da raspuns la o multime de chestiuni, vag cunoscute pina la cititirea acestui volum.
Si lucrarea este atat de voluminoasa — ca idei — in cat e imposibil sa fie analizata intr'o scurta recenzie. Ne vom multumi deci sa insiram titlurile capitolelor mai pasionante, cari tin pe cititor intr'o continua incordare. Astfel: prohibitia alcoolului sau regimul sec; apararea contra negrilor, lipsiti de fapt de toate drepturile politice prin clauza zisa ,,a bunicului'; apararea contra immigratiei latine, slave si catolice; nationalismul protestant sub formele sale cele mai neprevazute (Ku Klux Klan); standardisatia; metodele noi industriale; situatia monetara si financiara, etc., sunt atatea si atatea chestiuni tratate cu claritate si competinta.
Chestiunea negrilor — care pune pe ganduri pe orice om cult — ca si capitolul asupra manei de lucru si a revolutiei economice produse in ultimii ani de marile salarii, ne arata pe deoparte, ce drum intens a fost parcurs de Statele-Unite in cei 150 ani de evolutie, iar pe de alta parte ce greutati insurmontabile si ce probleme insolubile se prezinta inca in viata marei natiuni. Lucratorul nu se mai multumeste azi, sa contracteze o asigurare si sa-si ia un automobil, ci devenit el insusi capitalist, subscrie actiuni la intreprinderea care-l ocupa, asa ca, incet, incet, se desvolta acolo un sistem cooperativ privat, bazat pe unirea muncii cu economia. Iata, o stabilitate economica, care foarte probabil reprezinta in viitor adevarata solutie a pacei sociale, tulburata — acolo in America — numai de cele zece milioane de negrit din statele de sud, cari nu pot fi si nu trebue sa fie asimilati, fara ca insasi caracterul esential al rasei albe sa fie modificat.
