Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Referate categorii

Alergarea de viteza - metodica predarii - invatarii tehnicii alergarii de viteza

ALERGAREA DE VITEZA - Metodica predarii - invatarii tehnicii ALERGARII DE VITEZA

Aspecte metodice

Concomitent cu invatarea alergarii de viteza se va lucra si pentru dezvoltarea calitatilor motrice.

Fiecare lectie de invatare si consolidare a tehnicii alergarii de viteza trebuie sa fie precedata (in partea pregatitoare a lectiei) de executarea catorva exercitii din scoala alergarii.

La invatarea pasului lansat in tempo maxim se va urmari: contactul cu solul sa se faca pe pingea; pozitia trunchiului trebuie sa fie dreapta ori usor inclinata, capul in prelungirea trunchiului; miscarea bratelor sa angreneze si umerii, dar nu si trunchiul.



Cresterea treptata a vitezei de alergare accelerata trebuie realizata la inceput prin lungirea treptata a pasilor, iar apoi prin marirea treptata a frecventei.

Distantele initiale de accelerare vor fi de 20-30m, crescand treptat pana la 50-60m.

Alergarea de viteza se compune din urmatoarele faze: startul de jos, lansarea de la start si accelerarea, pasul lansat de viteza si sosirea (finisul).

Exercitiile in succesiunea metodica pentru invatarea:

Startul de jos si accelerarea de la start

Alergare cu pornire din start din picioare. Plecari libere si la comanda pe grupe (4-6) asezati in linie.

Plecari din pozitii joase, apropiate startului de jos: ghemuit, sprijin ghemuit, sprijin culcat inainte fandat. Plecari libere si la comanda pe grupe (4-6) asezati in linie.

Luarea pozitiei corespunzatoare comenzii “pe locuri”, apoi trecere in cea de “gata”. Se fac reluari si alternari. Se lucreaza la inceput pe grupe, in linie, apoi individual pentru corectari.

Starturi de jos la comanda pe 10-15 m, 20-30 m, in linie dreapta si in turnanta.

Starturi de jos cu handicap.

Starturi de jos sub forma de concurs.

Start de jos pe sub o sfoara.

Start de jos cu calcare pe semne.

Start de jos urmat de saritura in lungime fara elan, triplusalt.

Alergare concurs cu pornire din start de jos pe distante scurte (15-40 m).

Pasul lansat in tempo maxim

Alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime in finalul accelerarii, in linie dreapta si in turnanta.



Alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime in finalul accelerarii, urmata de alergare din inertie, in linie dreapta si in turnanta.

Alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime si mentinerea ei, in linie dreapta si in turnanta.

Alergare la deal si la vale pe pante putin inclinate.

Alergare cu genunchii sus la diferite inaltimi.

Alergare pe linia culoarului si cu examinarea urmelor.

Atacul firului de sosire

Executarea atacului firului de sosire cu pieptul si cu umarul, individual, pe perechi si in grup (elevii asezati in linie):

Din stand;

Din mers;

Din alergare usoara;

Din alergare, intensitate din ce in ce mai mare;

Din alergare cu intrecere;

Idem cu handicap.



GRESELI FRECVENTE SI CORECTAREA LOR


La pasul lansat in tempo maxim

Alergare pe toata talpa

Cauza: forta insuficienta a labei piciorului.

Corectare: plurisarituri, alergare in conditii ingreuiate (deal, nisip, zapada, etc)

Alergare cu varfurile in afara sau in interior.

Cauza: deprindere gresit formata.

Corectare: alergare pe linia culoarului; plurisarituri.



Alergare ingenuncheata.

Cauza: forta insuficienta.

Corectare: imbunatatirea fortei musculare a piciorului.

Aplecarea exagerata a trunchiului in fata si pendularea prea mare a gambelor inapoi.

Cauza: genunchiul nu se ridica in timpul alergarii.

Corectare: alergare cu ham, alergare cu genunchii sus.

Lungimea exagerata a pasului, alergare saltata.

Cauza: dorinta de a alerga cu pas mare.

Corectare: alergare pe semne marcate pe pista.

La startul de jos si accelerarea de la start

Asezare gresita in pozitia „pe locuri”.

Cauza: reprezentare gresita, deprindere neformata.

Corectare: trasarea pe pista a 2 linii paralele la cca 35cm, indicandu-se elevului urmatoarele: la una din linii sa aseze bratele, iar la cealalta sa aseze varful piciorului din fata si genunchiul piciorului din spate.

Distanta prea mare intre mainile rezemate.

Cauza: reprezentare gresita a pozitiei.

Corectare: sprijinirea mainilor la o distanta corespunzatoare latimii umerilor.

Deplasarea greutatii corpului pe brate (exagerat) in pozitia „gata”.

Cauza: la ridicarea bazinului trunchiul este impins mult in fata.

Corectare: ridicarea bazinului sus si nu spre inainte; extensia bratelor simultan cu ridicarea genunchiului de pe sol.

Ridicarea exagerata a capului la comanda „gata”.

Cauza: privirea indreptata spre sosire.

Corectare: marcarea unei linii pe sol la cca 80cm, pe care sa o priveasca elevul in pozitia „gata”.



La comanda „gata”, bazinul se ridica prea putin si deplasarea inainte a greutatii este insuficienta.

Cauza: forta insuficienta in brate.

Corectare: repetarea succesiva a comenzilor; plecari prin pierderea echilibrului si din sprijin culcat inainte.

La comanda „gata” ridicarea exagerata a bazinului si extinderea aproape completa a piciorului.

Cauza: reprezentare gresita, deprindere neformata.

Corectare: plecari din pozitii intermediare (ghemuit, sprijin culcat inainte fandat).

Insuficienta ridicare a piciorului oscilant la pornirea din start.

Cauza: graba de a alerga; impingere insuficienta in blocstarturi.

Corectare: punerea picioarelor peste zone marcate pe pista; trecerea piciorului oscilant peste un obstacol.

Indreptarea timpurie a trunchiului in timpul accelerarii de la start.

Cauza: forta insuficienta; frecventa slaba; pozitia gresita a capului.

Corectare: efectuarea primilor pasi pe semne trasate pe sol; alergare cu trecere pe sub o stacheta asezata la 6-8m in fata liniei de plecare; mentinerea capului flexat in linie cu corpul; dezvoltarea fortei de impingere.

Accelerarea de la start prea lenta, pasi prea lungi.

Cauza: frecventa pasilor mica.

Corectare: imprimarea ritmului in timpul accelerarii prin bataie din palme; efectuarea primilor pasi in zone marcate pe pista.



FORMATII DE LUCRU


Pe grupe de 4-6-8 executanti;

Pe perechi;

Individual.