|
|
|
Va simtiti bine, gandind corect
Intrebarea frecvent adresata de catre clientii, prietenii si asociatii nostri, este urmatoarea: "Ce vreti sa spuneti prin faptul ca ar fi bine ca oamenii sa isi organizeze si sa isi ordoneze modul lor de a gandi?"
Iar raspunsul frecvent este: "Exact ceea ce am spus. Nimic altceva."
"Dar atunci cand spuneti ca ar fi bine ca oamenii sa isi organizeze si ordoneze modul lor de a gandi, pentru a avea o viata mult mai implinita, mai creativa si mai satisfacuta din punct de vedere emotional, este ca si cum ati spune ca e bine ca `viata` lor sa fie rece, intelectuala, mecanica si aproape neplacuta."
"Poate ca asa pare. Dar nu suna oare in acest mod pentru ca parintii nostri, profesorii (si terapeutii!) ne-au ajutat sa credem, intotdeauna, ca putem sa `ne traim viata din plin` si sa `beneficiem de tot ce e mai bun` doar prin intermediul celor mai grozave experiente `emotionale`? Nu au raspandit romancierii si dramaturgii prin cartile lor, justificandu-si in acest mod unele excese `emotionale` proprii, ideea ca pana nu parcurgem toate starile de la pustietate si tristete la fericire nebuna si apoi din nou la disperare cumplita, nu putem pretinde ca am `trait` cu adevarat?"
"Oh, haideti! Nu credeti ca exagerati putin?"
"Poate ca exagerez. Dar nu exagerati si dumneavoastra?"
"Nu. Iar dumneavoastra nu sunteti cumva, in viata personala, intotdeauna cu sange rece, distrugand sentimentele oamenilor pentru a nu simti niciodata suparare, durere, fericire, exaltare - sau orice altceva?"
"Speram ca nu suntem asa. Si putem lua marturii de la foste si actuale sotii, iubite, prieteni, sau colegi de serviciu pentru a demonstra ca nu suntem asa. Dar, de cand este gandirea rationala, organizata incompatibila cu emotiile intense?"
"Pentru ca asa pare sa sune. Voi terapeutii rationalisti, nu ati reusit nici pana acum sa ne convingeti ca nu ar fi asa. Cum ati putea sa ne spulberati credinta ca rationalitatea nu ne face prea reci?"
"Dar, noi nu trebuie sa infirmam ipoteza dumneavoastra. Presupuneti, ca deoarece ratiunea ar putea interfera cu emotiile puternice (ceea ce noi suntem de acord ca ar putea) aceasta ar trebui sa o si blocheze. Cand si cum puteti dovedi acest lucru?"
"O buna observatie", spun, interpelatorii nostrii de cele mai multe ori. "Rationamentul nu trebuie sa interfereze serios cu emotiile intense, dar nu face, in mod normal, acest lucru?"
"Nu din cate stim noi. Rationamentul blocheaza in mod normal emotiile dezadaptative (nesanatoase) si daunatoare propriei persoane. Ceea ce noi consideram este ca emotia include gandirea, si atunci cu cat oamenii gandesc mai rational, cu atat este mai mica probabilitatea ca ei sa isi creeze si sa isi mentina emotii daunatoare.
"In acest caz, inseamna ca recunoasteti, acuzatia noastra", este replica obisnuita pe care interpelatorii nostrii o ofera in acest moment. "Tocmai ati admis ca gandirea rationala indeparteaza emotiile intense."
"Nimic de genul acesta! Ati schimbat in mod nejustificat cuvantul `intens` - cuvant pe care noi nu l-am folosit - in locul cuvintelor noastre precum `nesanatos`si`daunator.`"
"Ce mod nevinovat de-a va ascunde dupa deget! Pai, nu inseamna ele acelasi lucru?"
"Nu neaparat. Emotiile intense pot sa apara atunci cand reusiti sa va indepliniti anumite lucruri importante in care credeti. De exemplu, s-ar putea sa va doriti mult sa iubiti pe cineva, si sa ajungeti sa intalniti, intr-adevar, o persoana care sa fie asa cum va doriti, pe care sa o iubiti foarte mult. Puteti, apoi, sa va exprimati in mod constructiv sentimentele dumneavoastra oferindu-i celui iubit afectiune. Iar sentimentele dumneavoastra de dragoste ar putea sa va faca sa lucrati mai cu spor, sa scrieti poezii, sau sa faceti alte lucruri eficiente. Pe de alta parte insa, dragostea dezorganizata sau egoista, nu ar duce, aproape niciodata, la astfel de rezultate."
"Deci, ceea ce sustineti este ca emotiile dezorganizate nu sunt prea compatibile cu gandirea rationala, dar emotiile adaptative (benefice) sunt compatibile cu rationalitatea. Este corect?"
"Da. Sustinem ca gandirea rationala duce, de obicei, la stari crescute de buna dispozitie. Folosita cum trebuie, ratiunea, ii ajuta pe oameni sa isi minimalizeze emotiile dezadaptative (daunatoare) - in special, panica si furia dezorganizata. Dupa care, se instaleaza sentimente placute si preocupari noi. Chiar si emotiile neplacute - precum o suparare intensa sau regret - ne pot ajuta sa obtinem mai mult din ceea ce ne dorim de la viata. Deoarece daca le folosim pe post de semnal, in sensul ca ne simtim tristi sau cu parere de rau, atunci cand ceva nu functioneaza bine si ar fi de preferat sa se corecteze, ele ne ajuta sa nu simtim atat de puternic experientele neplacute (cum este esecul sau respingerea)."
"Foarte interesant. Dar aceasta ramane ipoteza dumneavoastra si ar fi bine sa aveti cu ce o sustine."
"Corect. Vom prezenta, in paginile acestei carti, importante date clinice, experimentale, personale si altele auxiliare. Dar cele mai importante dovezi le puteti obtine dumneavoastra."
"Cine - noi?"
"Da - dumneavoastra. Daca vreti sa va convingeti ca teoriile noastre au valoare, fireste va puteti pastra scepticismul. Dar, incercati asa experimental sa lasati, din cand in cand, la o parte scepticismul, si sa verificati punctele noastre de vedere. Luati cateva din starile care va tulbura - fie rusinea, tristetea profunda, sau furia cu care continuati sa va faceti rau - si incercati, cu adevarat, cateva din metodele pe care le propunem cu privire la cum sa ganditi, cum sa va simtiti, si cum sa va comportati, pentru a reduce aceste stari. Nu trebuie sa acceptati, pe baza de incredere, ceea ce spunem noi. Incercati, mai bine, ideile noastre. Observati ce rezultate obtineti."
"De acord. Poate vom incerca."
"Bine, in acest caz, sa vedem daca putem sa ne sustinem teoriile asupra gandirii rationale si a emotiilor adaptative."
Vom schita, in cele ce urmeaza, cateva din ideile fundamentale ale Terapiei Rational Emotive si Comportamentale cu privire la ganduri si emotii:
Sentimentele oamenilor descind, in mare parte, din gandire. Credeti ca acest lucru inseamna ca puteti - sau ar trebui - sa va controlati toate emotiile prin ratiune? Nu intocmai.
Ca si fiinta umana, aveti la dispozitia dumneavoastra patru procese de baza care va ajuta sa supravietuiti si sa fiti fericiti: (1) Percepeti sau simtiti - vedeti, gustati, mirositi, atingeti, auziti. (2) Traiti o senzatie sau un sentiment - iubire, ura, frica, bucurie sau tristete. (3) Faceti o miscare sau un comportament - umblati, mancati, inotati, urcati, va jucati. (4) Judecati sau ganditi - va amintiti, va imaginati, faceti ipoteze, concluzionati, rezolvati probleme.
In mod obisnuit, aceste procese au loc concomitent. Luati, de exemplu, capacitatea de a percepe. Atunci cand observati sau simtiti ceva (de exemplu vedeti un mar), va si ganditi la el in acelasi timp (ii intelegeti utilitatea); aveti anumite sentimente in legatura cu el (vi-l doriti sau nu vi-l doriti); si vreti sa faceti ceva cu privire la el (sa il culegeti sau sa il aruncati).
In mod similar, daca faceti o miscare sau un comportament (sa zicem, ridicati un bat), veti si percepe, in acelasi timp, ceea ce faceti (vedeti, de exemplu, cum atingeti batul). In acelasi timp, va ganditi cum sa procedati (va imaginati ce ati putea face cu acest bat), si puteti sa aveti chiar si o emotie in legatura cu el (sa va placa sau sa va displaca).
Inca o data: Daca va ganditi la ceva (de exemplu, la un joc de cuvinte incrucisate), in mod simultan il veti percepe (il vedeti); veti avea emotii in legatura cu el (reactionati in mod favorabil sau nefavorabil fata de el); si veti intra in legatura cu el (folositi un creion pentru a scrie).
In fine, daca aveti un sentiment fata de cineva (sa zicem, detestati alte persoane), in acelasi timp, le veti si percepe (le vedeti, le auziti); va veti si gandi la ele (le tineti minte, va ganditi cum sa le evitati); si veti lua anumite masuri in privinta lor (fugiti de ele).
Functionam, asadar intr-un mod holistic - percepem, ne miscam, gandim si simtim, toate in acelasi timp. Cele patru moduri de relationare cu lumea inconjuratoare nu sunt separate, fiecare incepand din punctul in care celelalte s-au oprit. Ele cuprind si includ o mare parte din aspectele vietii noastre.
Astfel, gandirea nu consta numai in modificari bioelectrice la nivelul creierului, in memorie, cunostinte, si rezolvari de probleme, dar si in - iar intr-o anumita masura chiar trebuie sa conste si in - comportament senzorial, motoriu si afectiv.
Prin urmare, in loc sa spunem, asa cum spunem de obicei, "Jones se gandeste la acest joc de cuvinte", putem sa specificam mai exact ca "Jones percepe - se misca -simte - si - gandeste in legatura cu jocul sau de cuvinte." Cu toate ca intentiile lui Jones cu privire la jocul de cuvinte, se centreaza in mare parte pe rezolvarea lui, si doar accidental pe observarea, manipularea si mimarea unei stari fata de el, am putea observa ca in timp ce se gandeste la jocul lui de cuvinte, el nu mentioneaza si faptul ca in acelasi timp el mai si percepe, se mai si misca, si mai si traieste anumite stari in raport cu el. Dar sa nu uitam, totusi, faptul ca Jones nu poate (la fel ca oricine altcineva) sa se gandeasca numai la jocul lui de cuvinte, decat probabil pentru o perioada de o secunda sau doua, dar nu mai mult.
Intrebare: Din moment ce avem doar patru procese de baza pe parcursul vietii, si nu putem separa cu adevarat gandirea de perceptie, de miscare si de trairea subiectiva, de ce o considerati, atunci, ca fiind partea de varf din REBT?
Raspuns: Din considerente, vom clarifica acest lucru pe scurt. Dar, nu uitati, faptul ca emotiile si nu gandirea reprezinta, de obicei, principala problema cu care se confrunta oamenii din ziua de azi. Cu mult timp in urma, cand inca eram in competitie cu alte animale problema noastra principala era de a vedea, de a ne misca, si de a gandi mai bine decat acestea, pentru a ne putea asigura supravietuirea. Astazi, prin faptul ca am inventat ochelarii, radarul, aparatele de zbor, calculatoarele, si alte mijloace auxiliare de a vedea, de a ne misca si de a gandi mai bine, putem spune ca stapanim la cel mai inalt nivel aceasta planeta si ca literalmente cautam a cuceri si alte lumi .
Cu toate acestea, in sfera emotiilor am facut destul de putine progrese, pana acum. In ciuda extraordinarelor progrese din fizica, continuam sa experimentam o imaturitate emotionala sau o stare de fericire aproape similara cu cea pe care am avut-o in secolele anterioare. Ba si mai mult, din anumite puncte de vedere ne comportam si mai copilaresc, si mai scandalos si suntem mult mai tulburati afectiv decat am fost vreodata.
Bineanteles, ca am facut anumite progrese. In domeniul diagnosticului si a psihoterapiei, s-au facut deja progrese considerabile in intelegerea tulburarilor afective. Cunostintele pe care le-am dobandit, din domeniul biochimic, prin utilizarea medicatiei, a fizioterapiei, a metodelor neuropsihologice, si a altor tehnici, au dus la intelegerea modului in care oamenii devin tulburati si la intelegerea lucrurilor pe care noi le putem face pentru a-i ajuta sa isi regaseasca echilibrul emotional.
Cu toate acestea, problema noastra centrala ramane in continuare incapacitatea de a ne controla si de a ne schimba emotiile si prin urmare, incapacitatea de-a ne indeparta tulburarile atat de lag raspandite. Ceea ce ne duce la intrebarea: Cum putem sa ne intelegem mai bine emotiile si cum putem sa le reglam mai bine pentru a reusi sa ne atingem scopurile si obiectivele? Cum?
