Psihometria in domeniul ocupational

Psihometria in domeniul ocupational

1. Testul de Inteligenta Analitica, Meilli (T.A.I.);

2. Testul de aptitudini mecanice manuale MacQuarrie;

3. Test de evaluare a aptitudinilor angajatilor: Bateria EAS;

4. Testul Flanagan de clasificare a aptitudinilor F.A.C.T.;

5. Testele Industriale Flanagan F.T.I.;

6. Bateria generala de teste de aptitudini, G.A.T.B.

Psihometria in domeniul ocupational trebuie sa raspunda unor probleme legate de masurarea capacitatilor psiho-motrice, a reprezentarilor spatiale, masurarea aptitudinilor speciale si evaluarea capacitatii prosexice.

1. Testul de inteligenta analitica - Meili (TAI)

Acest test de inteligenta, denumit 'analitic', se datoreaza psihologului elvetian R. Meili, care a combinat diferitele probe folosite de alti autori astfel incat sa raspunda la doua scopuri:

a. sa dea o masura generala a gradului de inteligenta, punand probleme care sa depinda cat mai putin de limbaj si de cunostinte speciale;

b. sa dea indicatii asupra caracterului calitativ al inteligentei unui individ, facand sa iasa in evidenta latura sa abstracta, concreta, analitica sau inventiva

Testul se aplica copiilor incepand cu varsta de 9 ani pana la 14 ani si adultilor,

colectiv sau individual.

Pentru aplicarea acestui test se va tine seama de urmatoarele puncte:

1. Explicatiile vor trebui date exact in forma indicata in aceste instructiuni. In raport cu varsta candidatilor, se pot da explicatii mai dezvoltate sau mai sumare. Totusi, pentru cazul in care explicatiile sunt date in limbaj direct, in instructiuni se indica un minim care trebuie spus. Punctele care influenteaza in mod special rezultatul sunt subliniate si nu trebuie, in nici un caz, sa fie omise sau modificate;

2. Examinatorul se va asigura, inainte de inceperea examinarii, ca fiecare subiect are materialul de lucru in buna stare. Pentru executarea probelor se va folosi numai creionul. Este necesar ca examinatorul sa aiba cateva creioane de rezerva, care sa fie bine ascutite;

3. Semnalul pentru inceperea rezolvarii unei probleme se va da numai in momentul cand examinatorul are certitudinea ca toti candidatii au inteles bine ceea ce au de facut;

4. Examinatorul va observa ca toti candidatii sa inceapa si sa sfarseasca lucrul in acelasi timp;

5. Lucrul, odata inceput, nu se va intrerupe sub nici un motiv;

6. Examinatorul va evita intrebarile puse de candidati si mai ales cele care au legatura cu modul de rezolvare a unor probleme din test. Va raspunde numai la intrebari privind felul de a se executa lucrul. Cand un candidat pune o intrebare, daca ea nu se refera la chestiuni privind felul de rezolvare, examinatorul va raspunde individual, pentru a nu deranja lucrul celorlalti;

7. Examinatorul si ajutoarele sale, in special daca colectivul este prea numeros, vor supraveghea continuu pe candidati. Candidatii care vor sa lase lucrul sau care il gasesc prea dificil, vor fi incurajati. Incercarile candidatilor de a copia sau de a insele vor fi suprimate cu hotarare, insa fara prea multe cuvinte.

Tehnica examenului

Testul analitic de inteligenta este compus din 6 subteste distincte. Inainte de a incepe executarea unui subtest se dau explicatiile respective si se fac exercitiile preliminare, care se gasesc in caiet.

In timp ce candidatii executa aceste exercitii, examinatorul va controla felul cum lucreaza fiecare, pentru a se asigura ca toti au inteles explicatiile. Daca este necesar se vor da explicatii individuale, dar numai in timpul executarii exercitiilor. Inainte de a se trece la executia subtestului insusi, se explica solutiile problemelor de exercitiu si se discuta eventualele erori.

Pentru a se evita oboseala candidatilor, in special a celor de varsta mai mica, este indicat ca testul sa se aplice in doua reprize.

In prima repriza se vor executa subtestele: imagini, analogii, lacune, iar in cea de-a doua repriza restul subtestelor.

Cand se lucreaza cu colective numeroase, subtestele se vor executa in ordinea urmatoare: lacune, analogii, imagini. In felul acesta se pot evita usor incercarile unor candidati de a continua rezolvarea subtestului ce trebuia sa fie terminata in timp ce se dau explicatiile pentru subtestul urmator.

De fiecare data cand se sfarseste timpul afectat pentru executarea unui subtest, se va cere candidatilor sa insemneze cu o cruce locul pana unde au ajuns, pentru ca, in felul acesta sa se poata controla daca nu cumva au adaugat ceva dupa trecerea timpului afectat pentru rezolvare.

Testul analitic de inteligenta include 6 subteste, fiecare dintre ele determinand un anumit aspect sau o anumita directie in care este dezvoltata inteligenta. Etalonul nostru este construit pentru toate cele 6 subteste, fiind utilizat pentru varstele de la 14-15 ani, 16-17 ani si pentru adulti.

Au fost constituite grupe de varsta de cate doi ani, deoarece rezultatele de la un an la altul nu prezentau diferentieri in curba de distributie, fapt care a justificat aceasta grupare.

Rezultatele obtinute in puncte si centile (decile) la fiecare test se vor trece la totalul din pagina a doua a caietului de teste, in dreptul testelor respective, dupa care se va calcula media aritmetica.

Pentru reprezentarea datelor obtinute astfel incat sa se poata observa usor in ce directie este dezvoltata inteligenta subiectului, se va utiliza profilul circular din stanga, de pe pagina a doua a caietului.

In acest profil fiecare raza este impartita in 10 diviziuni care reprezinta cele 10 centile. Astfel se considera ca centila 10 se gaseste chiar in centru, iar centila 100 la extremitatea periferica a fiecarei raze.

Gradul de inteligenta se exprima, deci, in aceasta reprezentare grafica, prin marirea suprafetei formata de liniile care unesc punctele marcate pe raze, iar forma inteligentei se exprima prin forma acestei figuri.

Pentru a se putea interpreta acest profil, se va tine seama ca rezultatele testelor, luate doua cate doua, determina forma inteligentei.

Astfel testele cifre si imagini determina forma analitica; testele imagini si fraze determina forma concreta; testele desene si fraze determina forma inventiva si, in sfarsit, testele desene si cifre determina forma abstracta.

Testele analogii si lacune sunt intermediare intre forma inventiva si cea analitica.

Se observa, deci, ca forma inteligentei este determinata de preponderenta diferitilor factori care alcatuiesc profilul, fiecare factor determinand un anumit tip de inteligenta. Daca profilul se prezinta intr-o forma regulata, adica daca numarul de centile este acelasi pentru fiecare test - inseamna ca inteligenta subiectului este dezvoltata in mod armonios. Insa, acest caz apare foarte rar, de cele mai multe ori observandu-se preponderenta unuia din cei patru factori (analitic, inventiv, concret, abstract).

2. Testul de aptitudini mecanice manuale MacQuarrie

Obiectivul testului: acest test masoara aptitudinea mecanica manuala, ceea ce implica

aptitudini specifice, atat in ceea ce priveste coordonarea ochi-mana, cat si in ceea ce priveste rapiditatea miscarii degetelor si reprezentarii spatiale.

Testul a fost publicat de americanul Mac-Quarrie, in 1925. Mac-Quarrie a dorit sa construiasca un test creion - hartie nonverbal, usor aplicabil care sa nu depinda nici de inteligenta generala, nici de cunostintele mecanice ale subiectului si care sa aiba o valoare predictiva buna pentru reusita in profesiunile mecanice.

Descrierea testului

Testul de aptitudini mecanice Mac-Quarrie este o proba creion-hartie formata din 7 subteste prezentate intr-un caiet de 15 pagini:

1. o proba de trasaj (se deseneaza o linie sinuoasa care trebuie sa treaca prin deschiderile liniilor verticale, fara sa le atinga);

2. o proba de tapping (trebuiesc puse 3 puncte in fiecare cerc);

3. o proba de punctare (se pune un punct in fiecare din cerculetele situate de-a lungul unei linii, la intervale diferite);

4. o proba de copiere (se copiaza figurile formate din 4 segmente in spatiul punctat, din dreapta fiecarei figuri);

5. o proba de localizare spatiala (trebuiesc identificate prin litere 5 puncte din 8 patrate mici, dupa un patrat mare izomorf, unde aceste puncte sunt reprezentate prin litere);

6. o proba de reprezentare spatiala (se identifica numarul de caramizi cu care vine in contact fiecare din cele 5 caramizi notate cu x, din cele 6 gramezi ordonate);

7. o proba de urmarire labirint (se indica, in cele 4 imagini, punctele de sosire a 10 linii sinuoase care traverseaza fiecare imagine, de la stanga la dreapta si sunt amestecate).

Fiecare subtest este precedat de un exercitiu. Aceste exercitii, ca si probele propriu-zise, sunt date contra-cronometru (timp impus).

Modul de utilizare si aplicare

Testul se aplica individual sau colectiv, se poate da tuturor, incepand de la varsta de 10 ani. Este utilizabil in orientarea profesionala pentru selectia dactilografelor, a muncitorilor cu profesii mecanice, a tehnicienilor dentisti, a mecanicilor.

A fost utilizat si in studierea aptitudinilor debililor mintali.

Numeroase studii factoriale au fost efectuate asupra rezultatelor la testul de aptitudini Mac-Quarrie; ele arata ca intervin diversi factori: aprecierea vizuala, spatiala, controlul miscarii manuale, perceptia detaliului, vizualizarea relatiilor spatiale, agilitatea manuala, tineretea.

Aceasta si explica valoarea predictiva buna a acestui test pentru desenul industrial, electricitatea industriala, scolile de Arte si Meserii si, intr-o maniera generala, pentru profesiunile mecanice.

3. Test de evaluare a aptitudinilor angajatilor: Bateria EAS

The Employee Aptitude Suvey – construit de F.L. Ruch si WQ.W. Ruch a fost publicat in 1980 de Psychological Services cu scopul declarat de a fi utilizat pentru selectia de personal.

Evalueaza 10 aptitudini care sunt validate ca predictive pentru performanta in cadrul unei arii profesionale largi.

Testul evalueaza urmatoarele aptitudini:

1. Inteligenta verbala: test de vocabular ce masoara abilitatea utilizarii vocabularului pentru comunicarea orala si scrisa si in planificare;

2. Abilitate numerica: evalueaza deprinderi legate de cele 4 operatii aritmetice, cu numere intregi, fractii si zecimale;

3. Urmarire vizuala: asemeni probelor de labirint, persoana trebuie sa urmareasca trasee asemanatoare diagramelor electrice sau schemelor electronice;

4. Viteza si acuitatea vizuala: abilitatea subiectului de a detecta diferentele dintre doua numere;

5. Vizualizare spatiala: abilitatea de a determina in cadrul unei constructii din cuburi numarul de cuburi care sunt invecinate cubului indicat de test;

6. Rationament numeric: abilitatea de a desfasura rationamente legate de serii de numere;

7.Rationament verbal: abilitatea de a desfasura rationamente legate de seturi de fapte prezentate verbal, subiectul indicand concluzia corecta din mai multe variante;

8. fluenta verbala: abilitatea de a emite timp de 5 minute cat mai multe cuvinte care respecta indicatia data (de ex., sa inceapa cu o anumita litera);

9. Viteza si acuratetea manuala: abilitatea de a realiza punctarea unor cerculete in timp standard;

10. Rationament simbolic: abilitatea de a evalua relatii simbolice de tip analogic (daca A mai mare decat C si C este egal cu B, A este egal cu B?)

Testul are forme paralele.

Administrarea este standardizata ca timp (5 minute sau sub 5 minute de test) si instructiuni de aplicare.

Grila este simpla.

Se pot construi norme locale pentru diferite categorii profesionale (personal tehnic, functionari, comert, executivi, supervizori, ocupatii care cer o calificare inalta, semi-calificare sau nu se cere o calificare expresa).

Manualul indica testul si pentru studentii din invatamantul superior in functie de tip: umanist, ingineresc, arhitectura.

Caracteristice psihometrice sunt prezentate in cadrul manualului testului si indeplinesc criteriile pentru utilizarea in selectia profesionala.

4. Testul Flanagan de clasificare a aptitudinilor, FACT

Flanagan Aptitude Classification Tests, FACT, este construit de J.C.Flanagan. Prima varianta a bateriei a fost publicata in 1953, formata din 14 subteste. In 1957 este publicata o editie noua cu 19 subteste. Bateria construita de Flanagan ofera un sistem de clasificare a aptitudinilor si instrumente de evaluare a acestora utile in selectia profesionala si consilierea psihologica organizationala.

Cadru teoretic general.

Flanagan considera aptitudinile ca elemente de munca definit prin:

1. generalitate: poate fi un element constitutiv al unui numar mare de profesii;

2. specificitate sau

3. unicitate, in sensul capacitatii de a evalua diferenta specifica.

Cele 19 subteste includ 16 elemente de munca, astfel (Hunt, 1985, SRA catalog):

1. Aritmetica: abilitatea de a aduna, scadea, inmultii, imparti;

2. Asamblarea: abilitatea sa vizualizezi un obiect din diferite parti;

3. Codarea: abilitatea codificarii informatiei tipice pentru birotica;

4. coordonarea: abilitatea sa controlezi miscarile manuale (maini si brate);

5. componente: abilitatea sa identifici figura simpla dintr-un desen complex;

6. exprimare: abilitatea de a aplica gramatica;

7. ingeniozitatea: abilitatea sa inventezi sau gasesti rezolvarea unei probleme;

8. inspectarea: abilitatea sa reperezi defectele intr-o serie de obiecte;

9. Judecata si intelegerea: abilitatea sa citesti descifrand sensul, rationand logic, utilizand judecati corecte pentru situatii practice;

10. Mecanica: abilitatea intelegerii principiilor mecanice si sa analizezi miscarile;

11. Memorie: abilitatea reamintirii codurilor;

12. Structurare: capacitatea de a reproduce schita unei structuri simple;

13. Precizie: abilitatea sa realizeze lucruri precise utilizand obiecte mici;

14. Rationament: abilitatea sa intelegi concepte si relatii matematice de baza;

15. Scalare: abilitatea sa citesti scale, grafice, harti;

16. Tabelare: abilitatea de a citi tale de 2 tipuri – tabele cu numere; tabele cu litere si cuvinte.

Testele pot fi administrate in examinari de grup sau individuale, utilizand intreaga baterie sau combinatii de subteste in functie de scopul urmarit. Bateria intreaga se recomanda sa fie aplicata in doua reprize de-a lungul unei zile. Se pot construi norme pentru toate scalele pe tipuri de aplicatii ocupationale.

Apar prezentate in manualul testului datele psihometrice care permit aplicarea atat in psihologia muncii cat si in consilierea educationala (elevi de liceu). Unele studii longitudinale au urmarit constanta rezultatelor in raport de succesul profesional. Au fost obtinute corelatii semnificative pentru profesii precum: inginerie; stiinte naturale (biologie, fizica, chimie, matematica), profesii medicale (medic, stomatolog, farmacist), stiinte sociale (jurist, psiholog, sociolog, politolog, istoric). Cadre didactice, contabilitate si sfera afacerilor; asistenta medicala, profesor stiinte umaniste, scriitor, artist.

5. Testele Industriale Flanagan, F.T.I.

FTI, Flanagan Insdustrial Tests, construite de Flanagan si publicate in 1960, sunt direct destinate selectiei profesionale in domeniul industrial si al afacerilor.

Cuprinde 18 tipuri de teste, create in asa fel incat, in functie de scopul precis al testarii, fiecare poate fi utilizat si separat.

Varianta initiala este cunoscuta sub denumirea de Forma A.

Exista variante revazute care privesc mai ales 7 dintre cele 18 tipuri de teste ale bateriei, reunite in Forma AA.

1. Aritmetica, Forma A: evalueaza competente utilizarii operatiilor aritmetice;

2. Asamblarea, Forma AA, vizualizarea formei pe care o capata un obiect dupa ce a fost asamblat din parti componente,

3. componente, Forma AA: localizarea unei figuri geometrice simple dintr-un desen complex;

4. Coordonare, Forma A: coordonarea bratului si a mainii cand persoana traseaza cu creionul o directie data;

5. Electronica, Forma AA: cunoasterea principiilor electricitatii si ale electronicii;

6. exprimarea, Forma A: cunoasterea gramaticii si a structurarii propozitiei, exprimarea ideilor oral si in scris;

7. Ingeniozitatea, Forma AA: deprinde de inventivitate si creatie, un grad inalt al fluentei verbale;

8. Inspectare, Forma AA: identificarea imperfectiunilor in articole;

9. Judecata si intelegerea, Forma A: intelegerea textului citit, rationamentul logic, judecata interpretativa in diferite contexte.

10. Matematica si rationament, Forma A: concepte matematice de baza, transpunerea ideilor si si operatiilor in notatii matematice;

11. Mecanica, Forma A: cunostinte despre fapte, simboluri, principii mecanice si inetelegerea relatiilor mecanice;

12. Memorie, Forma AA; reamintirea unor asociatii de cuvinte cu sens si fara sens;

13. Structuri, Forma A: reproducerea cu acuratete si precizie a schitei unor structuri simple;

14. Planificare, Forma A: planificare, organizare si programare;

15. Precizie, Forma A: executarea cu exactitate a unor actiuni cu obiecte mici;

16. Scale, Forma AA: masurare prin grafice si scale;

17. Tabele, Forma A: citrea tabelelor, rapid i corect;

18. Vocabular, Forma A: cunoasterea intelesului cuvintelor, selectia sinonimelor.

Proba este standardizata ca timp si administrare.

Caracteristicile psihometrice ii asigura aplicabilitatea practica. Este necesara ca in fiecare dintre probe, sa se realizeze validarea locala si normarea locala.

6. Bateria generala de teste de aptitudini, GATB.

General Aptitude Test Battery a fost creata prin metoda analizei factoriale de un grup de experti in psihologia industriala si organizationala in anii 40 ai secolului XX. Este destinata evaluarii si prognozei succesului profesional in peste 100 de ocupatii (Hunter, 1994). Metoda a fost pusa in practica in 1947 de Serviciul de angajare a SUA (United States Employment Service, USES); standardele de interpretare au fost periodic revizuite.

Scopul GATB este identificarea aptitudinilor profesionale. Este aplicata in cadrul oficiilor de munca locale mai ales pe unele categorii de persoane precum: persoane care solicita sprijin in vederea gasirii unui loc de munca; someri; angajatii unei companii care solicita ei insisi evaluare.

GATB cuprinde 12 teste standardizate (ca administrare si timp impus) care evalueaza 9

aptitudini:

1. Abilitatea de invatare generala, (G) ca inteligenta generala prin scorurile la 3 teste:

Vocabular,

Rationament aritmetic si

Spatiu tridimensional (intelegerea instructiunilor, a principiilor, capacitatea de a desfasura rationamente si evaluari);

2. Aptitudinea verbala, (V), derivata din testul Vocabular (care dintre 2 cuvinte ale

setului sunt sinonime sau opuse);

3. Aptitudinea numerica (N), scorurile la 2 teste: Calcul si Rationament aritmetic (operatii aritmetice);

4. Aptitudinea spatiala (S), prin testul Spatiu tridimensional (vizualizarea si manipularea mentala a diverse forme geometrice);

5. Perceptia formei (P), masurata de testele Potrivirea formelor si Potrivire

instrumentelor (discriminarea unor diferente mici in forme, umbre, lungimi, latimi);

6. Perceptia functionareasca (Q), prin testul Compararea numelui (atentia detaliilor materialelor scrise si intabelate prin evitarea erorilor in calculul aritmetic si corectarea cuvintelor si numerelor);

7. Coordonarea motorie K), prin testul de Realizare a punctelor (miscari precise ce presupun coordonare vizual-motorie);

8. Dexteritate digitala (f), prin testele Asamblare si Dezasamblare ( dexteritatea in a manipula saibe si nituri);

9. Dexteritate manuala (M), prin testele Plasare si Intoarcere (transferul si replasarea unor cuie de lemn intr-o scandura prevazuta cu gauri).