TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.=solutia protezei definitive pentru edentatiile partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ;

Cel mai complex tratament.

Caracteristici:

Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;

Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;

Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;

Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din

Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;

Grosimea mica ;

Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;

Dotare foarte buna, experienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;

Hidrocoloizi+polieteri -model duplicat ;

Aliaje Co-Cr ;

Aparate de turnare: C.I.F. , C.J.F..

Campul protetic :totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.

Campul protetic cu :   zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone functionale ;

zone negative : ce nu vin in contact cu proteza=zone afunctionale .

Zone pozitive:

Maxilar-dinti restanti, creste alveolare, bolta palatina (o parte duin ea), tuberozitati maxilare-

Mandibula- dinti restanti, creste, tuberculul piriform

Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.

-Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere indirecta, stabilitate).

-Crestele, bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal, stabiliatea orizontala -(M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine).

Zone negative:

Conectorul principal,conectorul secundar, partile componenteale protezei  sa fie la distanta de ele pentru a nu aparea leziuni de decubit.

Maxilar (ce se vor folia):

Parodontiul marginal (gingia) -0,2mm;

Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;

Torusul palatin : 0,4mm ;

Rafeul median : 0,2mm ;

Zonele Schroder -sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta, conectorul se infunda, basculeaza.

Exostozele marginale osoase.

Mandibula (ce se foliaza) :

Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;

Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;

Planseul bucal-se ocoleste ;

Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. -Factori :

Tipul de edentatie restanta ;

Atitudinea fata de dintii restanti ;

Pe ce arcada  mx./mb.;

Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;

Ce probleme ridica fizionomia;

Tipuri de sei, conectori;

Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta compresiva a fibromucoasei ;

Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele retentive ;

Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;

Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;

Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;

Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

1. Dintii artificiali :

Dintii artificiali au ca suport seile metalice.

Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai prefabricati-gama industriala).

Alte tipuri de dinti artificiali :

• coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta) ;
• coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie estetica in grad maxim.
• Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
• Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.

Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :

• Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
• Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul seilor =numarul edentatiilor. 
• In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristici

contact intim cu versantele crestelor alveolare in edentatiile clasa I, II Kennedy

lejer in edentatiile laterale.

-In edentatiile laterale  seile pot fi complet metalice ;

clasa I, II +latero-frontale vor fi mixte -metalo-acrilice.

-marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile -fundul de sac V/L

-infrastructura metalica a seilor  acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3 se completeaza cu acrilat roz.

-orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si 1/3 tuberculul piriform (cat permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :

• Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
• Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
• Restaurarea formei+volumul -fizionomia (in grad maxim) ;
• Versantele metalice  subtiri, dar suficient de rezistente mecanic;
• Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
• Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) -la examenul intraoral +etapa de introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza spatiul.

Tipuri de sei :

• Sei total metalice -edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este permisa rebazarea.
• Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse pentru a permite rebazarea.
• Sei cu ochiuri mari+acrilat -cele mai indicate in edentatii clasa I, II Kennedy+latero-terminale.

ELEMENTE DE LEGATURA

3. Conectorii principali :

• Elemente transversale de legatura intre sei ;
• Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Conectorii principali maxilari

Caracteristici generale

a)     rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;

b)     bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).

c)     Confortul -asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari -sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).

-Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice pe care le acopera .

-Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit .

-Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.

-Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm.

- Latimea nu va fi sub 10mm -pentru conectori maxilari. ;proportionala cu spatiul edentat

-Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.

Conectorii principali maxilari-tipuri-

Placi palatinale inguste =placi mucozale=

edentatii laterale, proteze cu sprijin dento-parodontal

grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.

Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.

• Placuta palatinala lata (mucozala)

-edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.

-ocupa 2/3 din bolta, marginile  anterioare/posterioare sunt ingrosate.

Marginea anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal (la minim 5mm de parod).. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior

Marginea  posterioara- anterior de zona AH cu 5mm.Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea prin infundare).

• Conectorul principal fenestrat-

edentatii mixte, intercalate,

torus in centrul boltii palatine,

- la pacientii care nu suporta placute palatinale totale.

Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite,

placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm.

placuta posterioara are o latime de 4-5mm.

placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.

Este conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.

• Conectorul in forma literei " U"

-edentatii T-T+torus palatin voluminos,

-conector cu rezistenta medie (discutabila) -modelat mai gros 0,6mm.

• Placuta dento-mucozala

-edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse volumetric.

- Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic.

• Placuta palatinala totala

-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.

Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.

Conectorii principali mandibulari :

De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari).

1.Bara linguala :

Forma arcuata,  -limita inferioara in relatie cu planseul bucal;

-limita superioara la distanta de insertia gingivala -5mm;

Indicate cand  inaltimea procesului alveolar=9mm;

Latimea -4-5mm;

Grosimea-sup.1mm-inf. 3mm;

Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.

Forma pe sectiune semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila;

ovalara +semirotunda -au fost utilizate, actulamente abandonate.

Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :

La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal:0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.

Cand exista sprijin mixt -edentatii L-T :-0,3-1mm ;

Edentatii T-T +rezilienta> a mucoasei: 1-1,5mm ;

Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta -grad de foliere maxim-2mm.

Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai mica (3mm).

Zonele de minima rezistenta -la jonctiunea cu seile,

-la zona de unire cu conectorii secundari

- pe linia mediana.

Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.

Tehnicienii vor ingrosa zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.

2.Crosetul continuu :

Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;

Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate,9mm, planseu cu insertie inalta, aproape de insertia gingivala ;

Conditii de proiectare :

Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.

Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;

Latime 2,5-3mm ;

Topografie -pe fetele orale ale dintilor restanti ;

Profil semirotund ;

Grosimea : 0,5-1mm ;

Mentinere -pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu -rol

Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;Este considerat a-2 -bara;

Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;

Efect de solidarizare a dintilor;

Efect antibasculant;

Stabilizarea protezei in sens M-D;

In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;

In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:

Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;

Caracteristici ~ crosetului continuu ;

Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;

Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).

Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea limbii ;

Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;

Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;

Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

In edent. Unidentare se poate monta un d. artificial

Poate fi sectionata in dreptul tremelor si diastemelor

4.Bara vestibulara :indicatii

Dinti lingualizati ;

Proces alveolar subdimensionat ;

Insertie planseu inalta  aproape de insertia gingivala ;

Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul de sac vestibular.

Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :

Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;

Este ~ crosetului continuu, fiinf ca o banda continua, mai lata , de 5-7mm, mai subtire ;

Uneste direct seile ;fara conector secundar ;

Rar utilizat ;

Indicat in cazuri clinice speciale ;

Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.

Conectorii secundari

-elem .de unire intre sei, pinteni, corset continuu, conectori principali

-pot fi:-rigizi-cresc rez. mec. a protezei

-elastici-valoare istorica

Topografie-interdendar si proximal

-volum mic, modelaj plan

-forma triunghiulara

-nu vor interfera functionalitatea limbii sin u vor crea dificultai in montarea d.

-au unghiuri de intalnire rotunjite

-traiectul lor va fi foliat 0,2-0,3mm ;   -nu se aplica pe suprafete convexe ale dintilor.