|
|
|
TABLOUL CLINIC IN INSUFICIENTA CARDIACA
PREVALENTA SI INCIDENTA ICC
DEFINITIE
Stare fiziopatologica caracterizata prin incapacitatea inimii de a pompa sange la nivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau de a satisface cererea acestora, cu pretul cresterii presiunii de umplere .
Sindrom clinic complex care rezulta din orice afectiune cardiaca structurala sau functionala ce afecteaza capacitatea inimii de a se umple sau propulsa sangele.
Clasificarea Insuficientei Cardiace
Dupa tabloul clinic:
- insuficienta cardiaca stanga.
- insuficienta cardiaca dreapta.
- insuficienta cardiaca globala.
Dupa mecanismul de producere:
- insuficienta cardiaca sistolica
- insuficienta cardiaca diastolica.
Dupa modul de aparitie si evolutie:
- insuficienta cardiaca cronica.
- insuficienta cardiaca acuta.
CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE ACUTE
1) Insuficienta cardiaca decompensata.
2) IC acuta in criza hipertensiva.
3) I C acuta cu edem pulmonar.
4a)Sindrom de debit cardiac scazut
4b)Soc cardiogen
5) Insuficienta cardiaca cu debit mare.
6) Insuficienta cardiaca dreapta.
Cauze de insuficienta cardiaca.
Disfunctia de ventricul stang:
- cardiopatia ischemica, IMA.
- miocardita acuta.
- cardiomiopatia dilatativa idiopatica.
Disfunctia primara de ventricul drept:
- IMA de VD, cardiomiopatii.
Valvulopatii.
Hipertensiunea pulmonara(primitiva, secundara)
Tamponada cardiaca, pericardita constrictiva.
Tahiaritmii - cardiopatia disritmica.
Cauze precipitante de IC
Scaderea intensitatii regimului terapeutic
Nerespectarea regimului igieno-dietetic.
Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica).
Aritmiile cardiace.
Infectiile intercurente( in special pulmonare).
Stress-ul fizic, emotional si de mediu.
Cardiotoxice(alcool, cocaina).
Embolia pulmonara.
Infectiile cardiace si inflamatia(mioc.+edndocardite)
Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).
Admnistrarea de medicamente cardiodeprimante si care retin sare.
Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).
Sindromul de insuficienta cardiaca stanga -simptome
Dispneea(crestere PCPB, scadere complianta pulmonara:
- dispneea de efort.
- ortopneea, trepopneea.
- dispneea paroxistica nocturna.
- astmul cardiac.
Edemul pulmonar acut cardiogen(hemodinamic).
Dispneea de efort si de repaus - clasificarea NYHA
Sindromul de insuficienta cardiaca stanga -simptome
ORTOPNEEA
Apare dupa asezarea pacientului in decubit dorsal si este inlaturata de ridicarea capului si a trunchiului pe un numar progresiv crescand de perne(agravare simptomatogie!)
In formele severe de boala pacientii stau in ortopnee la marginea patului - "semnul pernei" sau pe scaun - adorm in pozitia respectiva "semnul rugaciunii mahomedane"
Trepopneea -forma particulara de ortopnee: ameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuita modificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsate pleurale ipsilaterale.
Sindromul de IC stanga -Simptome
DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA - Trezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte a noptii, se insoteste de anxietate, "sete de aer", tuse seaca, spre deosebire de ortopnee nu se remite imediat dupa asumarea ortostatismului, dispare in circa 30 minute, uneori necesita medicatie.
TUSEA - apare dupa efort sau in decubit dorsal si se remite la administrarea tratamentului specific.Daca nu dispare dupa tratament se atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu ACEI.
Sindromul de IC stanga -Simptome
Astmul cardiac
- polipnee, cu respiratii superficiale.
- expir prelungit, wheezing.
Auscultator
- raluri sibilante coexista cu subcrepitante.
Sindromul de IC stanga -Simptome
FATIGABILITATEA :Senzatie de oboseala precoce predominant musculara, conscinta a hipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fi agravata de tratamentul diuretic si beta blocant.
NICTURIA: Diureza si mictiuni predominant nocturne, datorate redistributiei diurne a fluxului renal.
OLIGURIA: apare in stadii avansate de boala fiind expresia debitului cardiac scazut.
Sindromul de IC stanga -Simptome
Respiratia Cheyne-Stokes - cointeresare a circulatiei cerebrale accentuata de I.C. (mai ales daca debitul cardiac este scazut).
Simptome cerebrale: confuzie, anxietate, pierderi de memorie, cefalee, insomnie, cosmaruri, rarerori fenomene psihotice apar mai ales la pacientii varstnici ce asociaza ateroscleroza cerebrala.
Sindromul de IC stanga -Simptome
Durerea in Insuficienta Cardiaca stanga:
- junghi atrial Vaquez-stenoza mitrala.
- criza anginoasa declansata de hipoxie, suprasolicitare ventriculara.
Palpitatiile - asociate cu activitatea ectopica atriala sau ventriculara, fibrilatia atriala cu ritm necontrolat.
Sincopa - tahiaritmii paroxistice rapide supraventriculare si ventriculare.
Sindromul de IC stanga -Simptome
Cianoza -nu e pronuntata,
-periferica sau mixta.
Paloarea -vasoconstrictie periferica, anemia IC.
Edemul: discret, apare inaintea cresterii PVC, nu e caracteristic IC stangi.
Sindromul de IC stanga-examen obiectiv
Examenul aparatului respirator
- revarsat pleural predominant drept:serocitrin sau serohemoragic TEP(infarct pulmonar).
- auscultatie: raluri subcrepitante si crepitante, uneori raluri bronsice.
Sindromul de IC stanga-examen obiectiv
Examenul cordului
Inspectie: pulsatie sistolica parasternala stanga, soc apexian vizibil.
Palpare: soc apexian deplasat in jos, pulsatie sistolica parasternala, galop presistolic/ protodiastolic palpabile, freamat in valvulopatii.
Percutia: matitate cardiaca deplasata in jos si la stanga.
Sindromul de IC stanga-examen obiectiv
Examenul cordului - auscultatia:
- tahicardie, zgomote aritmice.
-zgomot II accentuat in focarul pulmonar.
-galop presistolic(Z4), protodiastolic(Z3), cu maxim la varf, se accentueaza in expir.
- suflu sistolic de ins. Mitrala functionala.
- semnele bolii de baza - valvulopatii.
Examenul arterelor periferice: puls alternant, variatia amplitudinii pulsului - disf. miocardica severa.
Sindromul de IC stanga
EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN
-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, > 30mmHg
-Asociat cu cardiopatii stangi.
-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).
- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.
-Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii, balans toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii.
-Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar hemoptoica.
Obiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluri subcrepitante si crepitante care urca si coboara.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta -simptome
Dispneea
- nu e caracteristica.
- poate fi prezenta in cadrul BPOC (cord pulmonar)/ staza in venele bronsice tributare VCI.
Astenia si fatigabilitatea
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta -simptome
Cianoza
- mai importanta decat in IC stanga.
- cuprinde fata si extremitatile.
- in general e de tip periferic.
-mixta atunci cand asociaza o boala pulmonara.
-anemia diminua cianoza, hiperglobulia o accentueaza.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta -simptome
Hepatalgia de efort;
- dureri la eforturi fizice in epigastru si hipocondrul drept.
- iradiaza in 2/3 inferioara a sternului.
- confuzie cu durerea coronariana sau colecistita acuta.
-poate fi permanenta - staza severa.
Simptome determinate de staza splahnica:
-satietate precoce, meteorism .
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Edemul cardiac periferic
-subclinic -curba ponderala.
-initial decliv: retromaleolar, pretibial.
-se accentueaza in ortostatism.
-in evolutie cuprinde: regiunea lombara, OGE, peretele abdominal.
- edemul recent e moale, cel vechi e ferm, apare ingrosarea pielii, coloratie brun-rosietica,
-edemul nu e proportional cu staza.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta -examen obiectiv
Examenul clinic al ficatului
- marit de volum
-consistenta crescuta, dureros la palpare,
-reflux hepatojugular,
-puls sistolic hepatic - IT severa functionala.
-hepatomegalie voluminoasa, consistenta crescuta, cu sensibilitate scazuta si ascita, fara a fi influentata de tratament -remaniere fibrotica - "ciroza cardiaca"
-splenomegalie.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Ascita
- apare in cadrul sindromului hidropiogen.
- mai pronuntata la cei cu valvulopatii tricuspidiene, pericardita constrictiva, "ciroza cardiaca".
- lichidul are caracter de transudat.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Aparat urinar
- nicturie, oligurie(debit scazut).
-la examenul obiectiv neremarcabil.
- proteinurie subnefrotica.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Aparat respirator
- cord pulmonar cronic: semnele afectiunii pulmonare de baza.
- hipertensiune in mica circulatie, valvulopatii mitrale.
- hidrotorax - retentie hidrosalina.Uneori revarsatul e exudat - alterare permeabilitate capilara.
- revarsat hemoragic -TEP periferic.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Alte semne clinice:
- Turgescenta jugulara: crestere PVC, estimare.
- Puls sistolic jugular: IT functionala prin dilatatie de VD.
- Casexia cardiaca - faze finale de IC dreapta.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Examenul clinic al cordului
- palpare: soc apexian in afara/jos.
-semnul Harzer - pulsatia sistolica VD sub apendicele xifoid.
-pulsatii parasternale stangi(spIII,IV)
-percutia:marirea ariei matitatii cardiace.
Dficil de obtinut:emfizem pulmonar.
Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectiv
Examenul clinic al cordului
Auscultatie:- tahicardie, tulburari de ritm , supraventriculare.
- galop presistolic/protodiastolic drept - maxim la apendicele xifoid, creste in inspir.
-suflu de insuficienta tricuspidiana functionala.
-semne carcteristice: valvulopatii mitrale, sunturi intracardiace.
Sindromul de Insuficienta cardiaca globala.
- Asociaza semne de insuficienta cardiaca stanga si dreapta.
- Din punct de vedere temporal pot aparea succesiv sau simultan, cel mai frecvent Ic stg, apoi IC dreapta.
- Cand un pacient cu IC stanga dezvolta si IC dreapta dispneea diminua in prima etapa.
- Asociaza semne si simptome determinate de: staza pulmonara si staza venoasa sistemica.
Insuficienta cardiaca -socul cardiogen
Complicatie majora si frecvent fatala a unor afectiuni acute sau cronice ce conduc la incapacitatea primara a inimii de a mentine un debit cardiac adecvat , cu dovezi de hipoperfuzie de organ.
Criterii clinice de soc cardiogen
Tensiunea arteriala sisolica < 90mmHg, minim 30 minute sau necesitatea unor masuri suportive minim 30 minute pentru a mentine Tas >90mmHg, hipoperfuzie de organ(extrmitati reci,alterare neurosenzoriala sau un debit urinar <30ml/h).
IN INSUFICIENTA CARDIACA, IN
FUNCTIE DE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICA SI DE STADIUL EVOLUTIV AL
AFECTIUNII CAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOME VOR DOMINA TABLOUL CLINIC.
INDIFERENT DE ETIOLOGIE,
PACIENTUL POATE FI INCADRAT IN UNA
DINTRE FORMELE CLINICE DE INSUFICIENTA CARDIACA DESCRISE.
