|
|
|
SUBIECTE EXAMEN MEDICINA
STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE, FACTORII ETIOLOGICI AI CARIEI DENTARE, EPIDEMIOLOGIA CARIEI SIMPLE, HISTOPATOLOGIA LEZIUNILOR CARIOASE, TRATAMENTUL PROFILACTIC AL CARIEI DENTARE
1.- Grosimea smaltului, implicatii clinice.
2.- Aspectul de suprafata al smaltului, implicatii clinice.
3.- Caractere fizice ale smaltului, implicatii clinice.
4.- Componenta minerala smaltului.
5.- Compozitia chimica a smaltului.
6.- Prisma de smalt.
7.- Striile lui Retsius.
8.- Lamelele, fusurile, smocurile smaltului.
9.- Structurile de suprafata ale smaltului.
10.- Modificarile smaltului in raport cu varsta.
11.- Caracterele topografica ale dentinei, implicatii clinice.
12.- Caracterele fizice ale dentinei, implicatii clinice.
13.- Componenta anorganica a dentinei.
14.- Componenta organica a dentinei.
15.- Mantaua dentinara.
16.- Fibrele Tomes.
17.- Dentina intertubulara si dentina peritubulara.
18.- Predentina.
19.- Dentina secundara si dentina tertiara.
20.- Caracterele fizice ale cementului.
21.- Substanta anorganica a cementului.
22.- Substanta organica a cementului.
23.- Varietati de cement.
24.- Cementul acelular si afibrilar.
25.- Cementul acelular cu fibre extrinseci.
26.- Cementul celular si acelular cu fibre intrinseci.
27.- Cementul celular stratificat mixt.
28.- Functiile cementului.
29.- Particularitatile cariei dentare, determinate de particularitatile de structura ale tesuturilor dura dentare.
30.- Teoria chimico-parazitara Miller de aparitie a procesului carios.
31.- Argumente si contra-argumente in sustinerea teoriei chimico-parazitare Miller.
32.- Teoria proteolitica Gottlieb.
33.- Argumente si contra-argumente privind teoria proteolitica de aparitie a cariei dentare.
34.- Teoria proteolizei-chelatiunii.
35.- Criticile aduse teoriei proteolizei-chelatiunii.
36.- Teoriile interne in etiologia cariei dentare (enumerare ).Limitele teoriei interne de aparitie a cariei dentare.
37.- Factorii care sunt necesari, conform teoriei moderne, pentru aparitia cariei dentare.
38.- Carenta in vitamina A, ca factor perturbator al formarii matricei organice a smaltului.
39.- Carenta in vitamina C, ca factor perturbator al formarii matricei organice a smaltului.
40.- Rolul oligoelementelor in formarea matricei organice a smaltului.
41.- Rolul glucidelor, principii nutritive utile in formarea matricei organice a smaltului.
42.- Rolul bolilor infecto-contagioase in perturbarea formarii matricei organice a smaltului.
43.- Carenta in calciu si fosfor, ca factor perturbator al mineralizarii matricei organice a smaltului.
44.- Modificarile de structura care apar in etapa de maturare pre-eruptiva a smaltului.
45.- Structurile deficitare ce pot sa apara in etapa de maturare pre-eruptiva a smaltului si factorii care determina gravitatea distrofiilor dentare.
46.- Rolul factorilor loco-regionali in aparitia cariei dentare.
47.- Factorii componenti ai lichidului bucal.
48.- Cantitatea salivei.
49.- Rata secretiei salivare.
50.- Rolul fluxului salivar.
51.- Vascozitatea salivei.
52.- Timpul de clearance salivar.
53.- Compozitia chimica a salivei : materialul anorganic.
54.- Materialul organic al salivei.
55.- Amilaza salivara.
56.- Sistemele tampon salivare.
57.- Lizozimul salivar.
58.- Aglutininele salivare.
59.- Functiile salivei.
60.- Mecanismele prin care lichidul bucal isi exercita rolul cariopreventiv.
61.- Factorii importanti prin care alimentele isi exercita rolul in cariogenitate (enumerare).
62.- Schimbarea dietei alimentare.
63.- Gradul de rafinare al alimentelor.
64.- Momentul consumului de hidrocarbonate.
65.- Contactul hidrocarburilor cu dintele .
66.- Timpul de clearance al alimentelor.
67.- Hidratii de carbon cu potential cariogen.
68.- Modalitatea prin care intervin hidratii de carbon in cariogeneza.
69.- Inlocuitorii de zahar, clasificare.
70.- Caracteristicile si modul de actiune al principalilor indulcitori.
71.- Placa bacteriana, structura, localizare, metode de evidentiere.
72.- Factorii de care depinde formarea placii bacteriene si etapele de dezvoltare ale acesteia.
73.- Formarea peliculei primare , compozitie chimica, mecanisme de aderare a microorganismelor la pelicula primara.
74.- Glicocalixul si rolul sau in dezvoltarea cantitativa si calitativa a placii bacteriene.
75.- Principalele microorganisme ale placii bacteriene si zonele lor de atasare.
76.- Streptococul mutans si rolul sau in aparitia procesului carios.
77.- Lactobacilul si rolul sau in producerea procesului carios.
78.- Conditiile in care un microorganism al placii bacteriene poate avea rol cariogen.
79.- Capacitatea patogena a placii bacteriene.
80.- Secventa atacului acid in aparitia procesului carios.
81.- Scopurile utilizarii studiilor epidemiologice in cariologie.
82.- Tipuri de studii epidemiologice utilizate.
83.- Prevalenta si incidenta cariei dentare ( ce sunt si cum se calculeaza ele ).
84.- Indicii de apreciere a cariei dentare(DMF-S,DMF-T).
85.- Evaluarea riscului cariogen. Factorii care pot fi folositi in evaluarea riscului de carie.
86.- Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie.
87.- Teste bacteriene pentru masurarea Streptococului mutans .
88.- Metode de masurare a ratei fluxului salivar .
89.- Grupe de risc cariogen.
90.- Controlul carbohidratilor din alimentatie.
91.- Modalitatile de evolutie morfopatologica a leziunii carioase la nivelul santurilor si fosetelor.
92.- Zona translucida si zona intunecata, evidentiate la examenul microscopic al smaltului cariat.
93.- Caracteristicile corpului leziunii carioase si a stratului de suprafata , puse in evidenta la examenul microscopic al leziunii carioase in smalt.
94.- Dentina opaca ( morfopatologie ).
95.- Dentina transparenta ( morfopatologie ).
96.- Dentina aparent normala ( morfopatologie ).
97.- Aspecte histopatologice ale cariei in cement , forme de manifestare, mod de progresie.
98.- Leziunea cementara initiala ( histopatologie ).
99.- Demineralizarea de suprafata a cementului (histopatologie ).
100.- Zona de invazie bacteriana in cement (histopatologie ).
101.- Leziunea cementara avansata ( histopatologie ).
102.- Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei simple.
103.- Blocarea transmiterii bacteriilor cariogene prin imunizare.
104.- Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral prin indepartarea mecanica a placii bacteriene.
105.- Agentii chimioprofilactici,clasificare.
106.- Clorhexidina : mod de actiune, indicatii, contraindicatii, efecte secundare.
107.- Produse cu fluor pentru aplicatii locale in prevenirea cariei dentare.
108.- Metode moderne de aplicare locala a produselor cu fluor in carioprofilaxie.
109.- Sigilarea santurilor si fosetelor in prevenirea cariei dentare.
CONTROLUL INFECTIEI / CONTAMINARII
IN TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
110.- Modalitati si cai de expunere la agentii patogeni biologici.
111.- Directiile strategiilor de reducere a riscurilor de expunere.
112.- Ipotezele de baza in aplicarea PU.
113.- Reguli practice in aplicarea PU.
114.- Precautii aditionale.
115.- Precautii aditionale la transmiterea aeriana.
116.- Precautii aditionale la transmiterea prin picaturi.
117.- Precautii aditionale la transmiterea prin contact.
118.- Nivelul de risc biologic ( biohazard ).
119.- Accidente prin expunere la sange (AES ). Definitie. Mod de producere.
120.- Factorii de risc de infectare pentru AES.
121.- Precautii practice in vederea prevenirii AES.
122.- Niveluri de prevenire in controlul infectiei cu Mycobacterium tuberculosis(MTB )
123.- Precautii speciale aditionale pentru manopere stomatologice in SARS.
124.- Flora microbiana a pielii.
125.- Spalarea uzuala.
126.- Spalarea antiseptica.
127.- Antisepsia chirurgicala.
128.- Criterii generale de alegere a unui agent antiseptic.
129.- Factori care pot influenta eficacitatea igienizarii mainilor.
130.- Linerii manusa.
131.- Manichiura.
132.- Bijuteriile de mana.
133.- Dermatitele de contact. Cauze. Clasificare.
134.- Hipersensibilitatea intarziata ( tip IV ).
135.- Hipersensibilitatea imediata ( tip I ).
136.- Conditii de mediu in caz de alergie potentiala sau evidenta la latex.
137.- Echipament individual de protectie. Definitie. Categorii.
138.-Rolurile echipamentului individual de protectie.
139.- Clasificarea mastilor.
140.- Reguli de folosire a mastilor.
141.- Caractere constructive comune mastilor filtrante.
142.- Avantajele materialelor sintetice de tip TNT.
143.- Protectia oculara. Rol. Tipuri de protectie.
144.- Alegerea tipului de protectie in functie de tipul de manopera.
145.- Caracteristici necesare unei tinute de protectie.
146.- Manusile de contact clinic. Rol. Caracteristici.
147.- Reguli de folosire a manusilor.
148.- Factori care influenteaza gradul de rezistenta si integritatea manusilor.
149.- Rolul supramanusilor.
CARIA SIMPLA DENTARA. GENERALITATI. SEMNE CLINICE. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL. EVOLUTIE. COMPLICATII
150.- Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla.
151.- Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla.
152.- Diagnosticul pozitiv al cariei simple.
153.- Diagnosticul diferential al cariei simple.
154.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor carioase.
155.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie.
156.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al tesuturilor dure dentare.
157.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase necavitare.
158.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase cavitare.
159.- Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor : caracteristici.
160.- Evolutia si complicatiile cariei dentare simple.
161.- Caria de radacina, aspecte clinice.
IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR
IN ODONTOTERAPIA RESTAURATOARE
162.- Prezentati avantajele izolarii campului operator.
163.-Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului operator.
164.- Aspiratorul de debit mare.
165.- Aspiratorul de saliva uzual.
166.- Elementele absorbante principale si cele accesorii.
167.-Scuturile protectoare.
168.- Automatinul.
169.-Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare.
170.- Avantajele izolarii campului operator folosind diga.
171.- Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga.
172.- Componentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolareacampului operator cu diga ( materiale si instrumente necesare) .
173.- Folia de diga.
174.- Ramele de diga.
175.- Clemele de diga: Descriere generala.
176.- Seturi minimale de cleme de diga. ( cele mai uzuale ).
177.- Componentele accesorii ( echipamentul auxiliar ) utilizate pentru realizarea izolarii campului operator cu diga.
178.- Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta.
179.- Care sunt tehnicile de aplicare a izolarii cu diga.
180.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei; enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
181.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie, enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
182.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei, urmata de clema; enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
183.- Erori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga.
PRINCIPII GENERALE IN TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE DENTARE. ETAPE SI TIMPI DE LUCRU. TEHNICI DE RESTAURARE
184.-Care este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara, in raport cu evolutia leziunilor carioase.
185.- Care sunt fazele tratamentului conventional (clasic) al cariei simple dentare si ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze.
186.- Ce reguli impun principiile generale clasice ( conventionale ) de preparare a cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilor.
187.- Care este definitia data de BLACK etapei de preparare a cavitatii si care sunt principiile ( regulile ) lui BLACK pentru prepararea cavitatilor prin tehnici clasice ( conventionale ).
188.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, sistematizate dupa scoala si autorii clasici romani.
189.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali.
190.- Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp (etapa) de lucru dupa principiile (regulile) de preparare a cavitatilor conventionale conform sistematizarii scolii clasice romanesti.
191.- Care este clasificarea cavitatilor dupa BLACK si care sunt criteriile care stau la baza acestei clasificari.
CLASIFICAREA MATERIALELOR DE RESTAURARE CORONARA, MATERIALE DE OBTURATIE CORONARA PROVIZORIE.
192.- Care sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material, in raport cu aceste criterii.
193.- Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara.
194.- Care sunt categoriile si tipurile de ciment ZOE existente si utilizabile actual.
195.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional; implicatii clinice.
196.- Cimenturi ZOE armate (cu polimeri) : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice.
197.- Cimenturile EBA : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice.
198.- Cimenturile HV-EBA :definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice.
199.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul FOZ ;implicatii clinice.
200.- Cimentul FOZ: calitati, defecte,indicatii, contraindicatii.
201.- Cimentul PCZ: proprietati si indicatii specifice.
MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA NEESTETICE, AMALGAMELE DENTARE
202.- Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul de particule ale aliajului.
203.- Clasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al aliajului.
204.- Proprietatile metalelor care intra in compozitia aliajului.
205.- Mecanismul de priza al amalgamului.
206.- Factori care influenteaza timpul de priza al amalgamului.
207.-Care sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului.
208.- Coroziunea amalgamului, tipuri de coroziune.
209.- Proprietatile biologice ale amalgamului de argint.
210.- Galvanismul bucal.
211.- Calitatile clinice ale amalgamului.
212.- Defectele amalgamului.
213.-Indicatiile utilizarii amalgamului de argint.
214.- Surse de mercur din cabinetele dentare.
PRINCIPII DE REALIZARE A PREPARATIILOR
PENTRU RESTAURAREA CU AMALGAM
215.- Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru o restaurare din amalgam.
216.- Realizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziuni carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale.
217.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I-a preparate pentru o restaurare cu amalgam.
218.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II-a preparate pentru o restaurare cu amalgam.
219.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I-a preparata pentru o restaurare cu amalgam.
220.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a preparata pentru o restaurare cu amalgam.
221.- Caracteristicile cavitatii proximo-ocluzale tip " slot " pentru restaurarea cu amalgam.
222.- Exereza dentine alterate restante.
223.- Modalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatii realizate pentru materiale neadezive.
224.- Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintilor in scopul restaurarii lor cu amalgam.
ADEZIUNEA LA STRUCTURILE DURE DENTARE
225.- Care sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei adezive.
226.- Care sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor bazate pe adeziune in odontoterapia restauratoare.
227.- Enumerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea.
228.- Descrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt.
229.- Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smaltului.
230.- Prezentati etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului.
231.- Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina.
232.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, compozitie, structura, caracteristici) si importanta lui in realizarea adeziunii dentinare.
233.- Gravarea acida a dentinei.
234.- Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar.
235.- Cum se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea agentilor de colaj dentinar fata de detritusul dentinar remanent.
236.- Clasificarea sistemelor adezive actuale.
237.- Adezivii care modifica stratul de detritus dentinar remanent.
238.- Adezivii care elimina stratul de detritus dentinar remanent.
239.- Adezivii care dizolva stratul de detritus dentinar remanent.
240.- Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive.
241.- Enumerati cerintele esentiale pe care trebuie sa le intruneasca un adeziv eficient si factorii de care depinde adeziunea dentinara.
242.- Substratul dentinar si calitatea adeziunii.
243.- Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid.
244.- Influenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.
245.- Descrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si influenta lor asupra realizarii adeziunii dentinare.
246.- Tehnica de conditionare a smaltului si dentinei, ca faza critica a realizarii adeziunii.
247.- Modul de aplicare a primer-ului, ca faza critica a realizarii adeziunii.
248.- Tehnica de aplicare a rasinii adezive,ca faza critica a realizarii adeziunii.
MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA ESTETICE ADEZIVE
249.- Care sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe amelo-dentinara.
250.-Prezentati caracteristicile principale ale tehnicii adezive directe de realizare a restaurarilor coronare estetice.
251.- Enumerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale estetice aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati caracteristicile ale structurii acestora.
252.- Enumerati componentele structurale (fazele) unui material compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
253.- Monomerii principali ( de baza ) la materialele compozite.
254.- Monomerii de dilutie ( de aditie ) la materialele compozite.
255.- Enumerati componentele structurale ale fazei organice a unui materialcompozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
256.- Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de aceste
componente.
257.- Prezentati modificarile de structura ale fazei anorganice la compozitele moderne actuale.
258.- Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor compozite.
259.- Prezentati sistemul de activare chimica a polimerizarii (autopolimerizare) la materialele compozite.
260.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumionoase (fotopolimerizare) la materialele compozite : initierea prin radiatii incoerente in spectrul vizibil.
261.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase (fotopolimerizare) la materialele compozite: initierea prin radiatii coerente tip LASER.
262.- Contractia de polimerizare a materialelor compozite.
263.-Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite.
264.- Proprietatile biologice ale materialelor compozite.
265.- Avantaje (calitati) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare.
266.- Dezavantaje (defecte) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare.
267.- Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite.
268.- Indicatii specifice de utilizare a materialelor compozite.
269.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa indicatiile de utilizare.
270.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura chimica
271.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa mecanismul de initiere si realizare a prizei.
272.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de prezentare.
273.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla conventionale.
274.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla fotopolimerizabile.
275.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla modificate cu particule metalice.
276.- Proprietatile generale ale CIS.
277.- Indicatiile specifice de utilizare pentru CIS.
TEHNICI DIRECTE DE RESTAURARE CORONARA CU MATERIALE ESTETICE ADERENTE
278.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I ocluzale restaurate cu materiale compozite.
279.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II ocluzo-proximale restaurate cu materiale compozite.
280.- Reguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu materiale compozite.
281.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul I cu materiale compozite.
282.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul II cu materiale compozite.
283.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul III cu materiale compozite.
284.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
285.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
286.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (fara distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
287.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (cu distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
288.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare cervicala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE SI
PROTECTIA DENTINO- PULPARA
289.- Caracteristicile dentinei ( structura si repartitia topografica a componenteleor, proprietati fizice si chimice ) si semnificatia lor functionala in tratamentul plagii dentinare.
290.- Prezentati particularitatile plagii dentinare.
291.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, morfologie, compozitia chimica, solubilizare ) si semnificatia sa functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara.
292.- Microinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarera terapeutica.
293.- Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare ( ale protectiei dentino-pulpare ).
294.- Care sunt calitatile necesare unui material optim de protectie dentino-pulpara.
295.- Prezentati conceptia clasica ( bazata pe materiale si tehnici conventionale) in tratamentul plagii dentinare.
296.- Definiti si prezentati baza propriu-zisa (obturatia de baza ).
297.- Definiti si prezentati liner-ii si varnish-urile ( lacurile dentare ).
298.- Definiti si prezentati coafajul indirect ( inclusiv bazele intermediare ).
299.- Prezentati conceptia moderna ( bazata pe materiale si tehnici actuale ) in tratamentul plagii dentinare.
300.- Care sunt avantajele si dezavantajele gravarii acide a plagii dentinare.
301.- Care sunt avantajele si dezavantajele adezivilor pentru tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara.
302.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati superficiale.
303.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati medii.
304.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde.
BIBLIOGRAFIE
1.- Prelegeri curs ( sem I -2007/2008 )
2.- "Manual de Odontoterapie Restauratoare", (vol I, Cariologie)- 2006.
3.- " Estetica in Odontoterapia Restauratoare ", cap.3,cap.4, cap.5, subcap.5.1.( de la pag 65.pana la pag.126)
4.- " Prevenirea si controlul transmiterii infectiilor in cabinetul de medicina dentara" ( Marcov. N.) - integral.
