METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DIN SANTURI SI FOSETE SI PARODONTOLOGIE - LICENTA

METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DIN SANTURI SI FOSETE SI PARODONTOLOGIE - LICENTA

713.        Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:
A. biocompatibilitate
B. aderenta buna la suprafetele negravate
C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale
D. nu necesita calitati fizionomice
E. fluiditate

714.        Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:
A. au rezistenta mica la uzura
B. au rezistenta mai mare la uzura
C. au aceeasi rezistenta la uzura
D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea santului ocluzal
E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal

715.        Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:
A. sunt necesare odata la 3 luni
B. sunt necesare odata la 6 luni
C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara
D. verifica inchiderea etansa numai prin inspectie
E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%

716.        Enameloplastia se recomanda in cazul:
A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de'V'
C. santurilor adanci si inguste
D. santurilor care prezinta modificari de culoare
E. cariilor superficiale

717.        In mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari este de:
A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 60 secunde pentru dintii temporari
D. 120 secunde pentru dintii temporari
E. nu necesita demineralizare

718.        Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:

A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci

B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul santurilor ocluzale

C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune

D. existenta unor santuri ocluzale largi in forma de'V

E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal

719.        Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:
A. timp de lucru si de priza foarte mare
B. adeziune slaba
C. rezistenta
D. hidrofilie redusa
E. vascozitate

720.        Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete
A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului
B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse
C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia
D. ulterior leziunea carioasa cuprinde peretii santului
E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate

721.        Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:
A. fluorizarea generala si locala
B. obturatii cu galss-ionomeri
C. sigilarea santurilor si fosetelor
D. igiena alimentatiei
E. igiena buco-dentara

722.        Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):
A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii
B. adeziune excelenta la smalt si dentina
C. aplicare in doi timpi
D. posibila actiune cariostatica prin eliberare de fluor
E. stimularea neodentinogenezei.

723.        Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:
A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila
B. eliberare de ioni de fluor
C. culoare acceptabila
D. timp de priza prelungit
E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an

724.        Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:
A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
B. suprafetele proximale ale dintilor laterali
C. suprafetele orale ale incisivilor superiori
D. suprafetele orale ale incisivilor inferiori
E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor

725.        Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:
A. santuri si fosete in forma de'i', amfora, picatura
B. santuri in forma de'V'
C. cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
E. dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa

726.        Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:
A. curatirea suprafetei dentare
B. izolare
C. demineralizare
D. aplicarea materialului
E. aplicarea unui lac protector

727.        Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:
A. copii cu policarii
B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice
C. copii indemni de carii
D. copii handicapati
E. dinti temporari

728.        Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:
A. 60 de secunde la dintii temporari
B. 60 de secunde la dintii permanenti
C. 120 de secunde la dintii temporari
D. 120 de secunde la dintii permanenti
E. 15 secunde la dintii permanenti

729.        Actiunea materialelor de sigilare consta in:
A. blocheaza'locusul'preferat al streptococului mutans
B. stimuleaza eliberarea locala de fluor
C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare
E. penetranta redusa

730.        Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:
A. curatirea suprafetei dentare
B. fluorizare locala
C. izolare
D. pregatirea suprafetelor de smalt
E. aplicarea materialului de sigilare

731.        Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:
A. fata meziala
B. fata distala
C. la colet
D. santurile ocluzale
E. fosetele ocluzale

732.        Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:
A. timp de priza scurt
B. sensibilitate in mediul umed
C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale
D. aplicare greoaie
E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii

733.        In functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile preventive cu rasina in:
A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina
B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica
C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina
D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smalt
E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina

734.        Indicatia majora a sigilarii o constituie:
A. santurile si fosetele molarilor
B. santurile si fosetele premolarilor
C. santuri si fosete in forma de "U'
D. santuri si fosete aberante
E. santuri si fosete neretentive.

735.        La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:
A. sigilarea este intacta - se controleaza cu radiografii bite-wing
B. sigilantul este pierdut in totalitate - se repeta sigilarea
C. sigilarea este partial pierduta - se completeaza cu un nou sigilant
D. sigilarea are microneadaptari - se repeta sigilarea
E. sigilarea are microneadaptari - se controleaza cu radiografii bitewing.

736.        Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:
A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor
C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
D. prezinta o rezistenta mecanica crescuta la fortele masticatorii
E. expansiune termica crescuta.

737.        Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):
A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti
C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti
D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenti
E. varsta de 11-13 ani pentru premolari.

738.        Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:
A. impiedica progresia cariei
B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos
C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor
D. maturarea smaltului continua
E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv

739.        Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene
B. bazei santurilor ocluzale
C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor
D. peretilor vestibulari ai santurilor
E. peretilor orali ai santurilor.

740.        Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:
A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV
B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului
C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul
D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor
E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.

741.        *Imbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
A. introducerea de bis fenol A
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart
C. introducerea de metacrilat
D. gruparilor epoxidice din structura rasinii
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.

742.        Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:
A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica
B. igiena buco-dentara
C. sigilarea santurilor si fosetelor
D. fluorizarea generala si locala
E. igiena alimentatiei

743.        Sigilarea are urmatoarele indicatii:
A. santuri si fosete adanci in forma de'i', amfora, picatura
B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta
C. carie profunda
D. carie de adancime medie
E. sonda'agatata', dar fara semne de carie dentara.

744.        Succesul sigilarii depinde de:
A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru
B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare
C. varsta copilului
D. profunzimea procesului carios
E. marimea suprafetei ocluzale.

745.        Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:
A. izolarea
B. bizotarea
C. extensia preventiva
D. spalarea si uscarea
E. controlul relatiilor de ocluzie.

746.        Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza urmatorilor factori:
A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa retentiva
B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal
C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor
D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat
E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal.

747.        Sigilarea este indicata la:
A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri
C. carii ocluzale superficiale
D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala
E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

748.        Situatiile clinice in care se recomanda odontomia profilactica sunt:
A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa
B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci
C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci, inguste
D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

749.        *Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:
A. 60 secunde
B. 120 secunde
C. 15 secunde
D. 100 secunde
E. 45 secunde.

750.        *Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:
A. 30 secunde
B. 60 secunde
C. 100 secunde
D. 120 secunde
E. 150 secunde.

751.        * Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
A. 2-3 ani
B. 3-4 ani
C. 4-5 ani
D. 5-6 ani
E. 6 ani.

752.        *Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
A. 9-10 ani
B. 10-11 ani
C. 11-12 ani
D. 11-13 ani
E. 12-14 ani.

753.        Avantajele enameloplastiei sunt:
A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului
B. permite patrunderea profunda a sigilantului
C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat
D. asigura o adapatre deficitara la smaltE. asigura o adaptare mai buna la smalt.

754.        Calitatile unui material de sigilare sunt:
A. fluiditate
B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale
C. biocompatibilitate
D. sa inalte ocluzia
E. sa nu perturbe ocluzia.

755.        *Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:
A. se intervine pe dinti sanatosi
B. se trateaza cariile dentare
C. est o metoda foarte scumpa de tratament
D. este o tehnica non-invaziva
E. necesita mai multe sedinte.

756.        *Efectele sigilantilor sunt:
A. blocheaza'locusul'preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale
C. ofera o protectie minima fata de caria dentara
D. elibereaza ionii de calciu
E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.

757.        * In tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:
A. controlul relatiilor ocluzale
B. spalarea si uscarea
C. izolarea
D. verificarea sigilarii
E. extensia preventiva.

758.        Indicatiile odontomiei profilactice sunt.
A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna
B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta
C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii
D. marmoratii pe suprafetele ocluzale
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

759.        Care din afirmatiile urmatoare despre rasinile de sigilare care elibereaza fluor sunt corecte:

A. sunt rasini schimbatoare de ioni

B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire

C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaza in prima saptamana dupa aplicare

D. in cazul desprinderii materialului de sigilare suprafata de smalt ramane rezistenta la carie

E. nu exista variatii ale cantitatii de fluor eliberate in functie de tipul de material

utilizat

760.        *Care din urmatoarele afirmatii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevarata:

A. sunt mai putin rezistente la uzura si abraziune decat sigilantii granulari

B. au aceeasi rezistenta de legatura ca si sigilantii granulari

C. au acelasi timp de priza ca sigilantii granulari

D. au aceea si rata de retentie ca sigilantii granulari

E. contin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuart

761.        Care din urmatoarele manopere se efectueaza in cazul sigilarii santurilor si fosetelor cu un ciment glass ionomer:

A. izolarea campului operator

B. aplicarea agentului de demineralizare.

C. spalarea zonei demineralizate sub izolare

D. uscarea si aplicarea glass ionomerului

E. controlul retentiei materialului dupa ce a facut priza

762.        Care din urmatorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a santurilor si fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:

A. curatarea suprafetei ocluzale cu paste care contin fluor, urmata de spalare atenta

B. izolarea si uscarea campului operator

C. demineralizarea santurilor si fosetelor

D. spalarea cu jet continu de apa a suprafetei demineralizate fara mentinerea izolarii campului operator

E. aplicarea materialului de sigilare

763.        Despre enameloplastie sunt corecte urmatoarele:

A. este o metoda 'invaziva' de prevenire a cariei ocluzale

B. este indicata in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci si inguste care prezinta modificari de culoare si sunt suspectate ca ar fi cariate

C. consta in pregatirea unei cavitati superficiale .

D. dupa schitarea conturului cavitatii se face exereza dentinei alterate

E. obturarea cavitatii se face cu amalgam de argint

764.        Despre obturatiile preventive cu rasina sunt corecte urmatoarele:

A. conserva la maximum structura dura dentara

B. se descriu 3 tipuri de obturatii preventive

C. toate cele 3 tipuri necesita obturatie de baza

D. combina prepararea unei cavitati ocluzale minime cu sigilarea santurilor si fosetelor din vecinatate

E. sunt utile in cazul dintilor permanenti tineri

765.        In cazul sigilarii cu rasini compozite,agentul demineralizant sub forma de solutie se aplica:

A. prin frecarea suprafetei de smalt

B. prin atingerea suprafetei de smalt

C. strict pe suprafata care va fi acoperita cu materialul de sigilare

D. pe o suprafata mai mare decat cea care va fi acoperita cu materialul de sigilare

E. cu pensula, minibureti, bulete mici de vata sau aplicator furnizat de producator

766.        *La care din urmatoarele materiale folosite pentru sigilare, retentia sigilarii este mai slaba:

A. Delton

B. Concise White Sealant

C. Helioseal

D. Fuji lonomer Type III

E. Visio-Seal

767.        *La copiii cu dentitie temporara indemna, Societatea Britanica de Stomatologie Pediatrica  recomanda adoptarea urmatoarei atitudini fata de molarii de 6 ani: .

A. control periodic

B. sigilare

C. sigilare largita

D. aplicare de lacuri fluorate

E. aplicare de lacuri fluorate

768.        *La indivizii cu carioactivitate scazuta, care prezinta suprafete ocluzale cu santuri largi, Scoala Scandinava recomanda:

A. sigilare

B.. sigilare largita

C. expectativa

D. aplicatii de lacuri fluorate

E. nici una dintre acestea

769.        Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax
C. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta palatina osoasa
E. este slab keratinizata

770.        * Baza santului gingival o constituie
A.  sulcular
B. conturul coronar al ui jonctional
C.  adamantin redus
D. insertia epiteliala
E. jonctiunea amelo-dentinara

771.        *Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza
A. stratul adamantin extern
B. stratul adamantin intern
C. lamina dentara primara
D. teaca Hertwig
E. stratul epitelial

772.        * Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin
A. aparitia fenomenului de atritie
B.  jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement
C.  jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D.  jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement

773.        Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
A. functia senzitiva
B. functia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziologica
D. functia de implantare
E. functia de nutritie

774.        Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival
A. aminoacizi
B. fibrinogen
C. istemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui
D. fibre de colagen si elastina
E. fibre de oxytalan

775.        Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale

776.        Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa
A. gama-interferonul
B. limfotoxine
C. acidul arahidonic
D. factor de necroza a tumorilor ( TNF-ß )
E. factor de transformare a cresterii ( TGF-ß )

777.        Care sunt componentele gingiei
A. papila interdentara
B. marginea gingivala libera
C. mucoasa alveolara
D. frenul labial
E. gingia fixa

778.        Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin
A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina anatomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica
E. deplasarea dintielui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional

779.        * Parodontometria
A. este o metoda de inregistrare grafici a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dintire liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm

780.        Anamneza
A. Este prima etapa de examinare
B. Stabileste un diagnostic de certitudine sau prezumtiv
C. Cuprinde o examinare clinica obiectiva
D. Se bazeaza pe intrebari si interpretarea raspunsurilor date de bolnav
E. Se realizeaza printr-o interogare si discutie, prin examinarea modului de raspuns a pacientului

781.        Anamneza
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Obliga la o examinare de specialiate prin indrumarea spre medicul specialist in boli interne
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare

782.        Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt
A. Testul de solicitare dentara prin presiune
B. Dentoparodontograma
C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara
D. Mobilometria instrumentala
E. Examenul radiologic

783.        Examenul clinic al parodontiului marginal superficial
A. Urmareste mobilitatea dentara patologica
B. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere
C. Se apreciaza retractia gingivala
D. Se realizeaza determinarea adancimii pungilor parodontale
E. Se face prin inspectie si palpare

784.        Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal
A. Se realizeaza prin inspectie si palpare
B. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund
C. Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii
D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate
E. Face referire la debutul afectiunii parodontale

785.        Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala
A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficial
B. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar
C. Ofera indicatii asupra lamina dura
D. Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta
E. Apreciaza cantitativ placa bacteriana

786.        Indicele de igiena bucala (IHB)
A. Reprezinta un indice de placa si de tartru
B. Ofera relatii si asupra sangerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constatate pe 6 suprafete preselectate
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafetele preselectate sunt reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept si inferior stang

787.        Indici de inflamatie parodontala sunt
A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de sangerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale

788.        Mobilitatea dentara patologica
A. Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si axial
B. Se poate percepe prin palpare digitala
C. Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm
D. Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cand dintiele este mobil si in sens vertical, axial
E. Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in ocluzie

789.        *Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna
A. Demineralizarea septurilor alveolare
B. Hiperestezie dentinara
C. Traumatism ocluzal
D. Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical
E. Adenite

790.        *Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontiului marginal
A. Prezinta o inflamatie manifesta
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina

791.        *Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)
A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
B. Este de cauza micotica
C. Este de natura virala
D. Apare in cadrul unor boli sistemice
E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze

792.        *Parodontita juvenila este
A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente

793.        *Parodontita prepubertala este
A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente

794.        Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
A. Parodontite
B. Parodontoze
C. Parodontome
D. Parodontita prepuberala
E. Parodontita rapid progresiva

795.        Clasificarea Carranza Jr (1996) descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal
A. Gingivite
B. Parodontite
C. Trauma ocluzala
D. Atrofia parodontal
E. Manifestari parodontale ale unor boli generale

796.        Clasificarea gingivitelor dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti
A. Gingivita cronica
B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
C. Gingivite simptormatice in dursul unor boli sistemice
D. Gingivita hiperplazica idiopatica
E. Gingivita alergica

797.        Clasificarea gingivitelor si gingivostomatitelor acute si subacute
A. Parodontite cronice marginale
B. Tumori gingivale benigne
C. Tumori gingivale maligne
D. Gingivostomatita herpetica
E. Aftele si gingivostomatita recidivanta

798.        Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti
A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica

799.        Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti
A. Parodontita prepubertala precoce
B. Parodontita juvenila
C. Parodontita marginala cronica profunda
D. Parodontita marginala profunda rebele la tratament
E. Parodontita distrofica

800.        *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina, antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de iritatie

801.        Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcina
C. gingivite de menopauza
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana

802.        Gingivitele se clasifica in:
A. gingivita marginala cronica
B. gingivita ulcero-necrotica
C. manifestari parodontale in boli generale
D. gingivite alergice
E. atrofia parodontala

803.        Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipina

E. insuficienta renala cronica

804.        Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele recidivante
D. gingivite din SIDA
E. stomatite din SIDA

805.        In gingivite este afectat:
A.  corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar
B. parodontiul marginal de invelis
C. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere
D. este afectata mobilitatea dentara
E. apare fenomenul de halistereza superficiala

In gingivite este afectat:
A. parodontiul marginal de invelis
B. sistemul ligamentar supraalveolar
C. ligamentele orizontale
D. ligamentele oblice
E. nici una din acestea

806.        *In trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:
A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene
B. nu prezinta semne de suferinta
C. hiperplazie gingivala
D. atrofie gingivala
E. modificari de culoare ale gingiei

807.        Parodontita marginala cronica profunda la adult are formele:
A. parodontita marginala profunda rebela la tratament
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita postjuvenila
D. parodontita distrofica
E. parodontita ulcero-necrotica

808.        Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:
A. parodontita marginala cronica profunda localizata
B. parodontita marginala cronica profunda generalizata
C. parodontita distrofica
D. parodontita juvenila
E. parodontita agresiva rapid progresiva

809.        Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:
A. parodontita prepubertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita juvenila

810.        Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:
A. parodontita rapid progresivaa a adultului
B. parodontita prepubertara
C. parodontita juvenila
D. parodontita din SIDA
E. parodontita ulcero-necrotica

811.     Gingivita cronica:
A. se mai numeste si gingivita iritativa;
B. se mai numeste si gingivita de origine tartrica;
C. se mai numeste si gingivita simpla, necomplicata;
D. se manifesta prin inflamatia papilei si a marginii gingivale libere;
E. se mai numeste si gingivita simptomatica.

812.     Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:
A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce
B. parodontita marginala cronica profunda localizata
C. parodontita marginala profunda rebela la tratament
D. parodontita juvenila tardiva
E. parodontita marginala cronica profunda generalizata.

813.     Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:
A. gingivostomatita ulcero-necrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivita alergica
D. gingivostomatita aftoasa recidivanta
E. gingivostomatita de menopauza.

814.     Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:
A. diabet
B. hepatita B
C. carenta de vitamina C
D. boli de sange si imune
E. TBC.

815.        Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:
A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrarii de antagonisti de Ca
E. sclerodermiei.

816.     *Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:
A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolu
D. cefalosporinele
E. prednisonul.

817.     *In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a
A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia
C. Speciilor de Actinomyces
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans

818.     *In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este
A. o zona eritematoasa
B. o vezicula
C. o ulceratie
D. un placard
E. o eroziune

819.     Diagnosticul diferential al candidozei se face cu
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. gingiviostomatita herpetica
E. gingivita cronica

820.     Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza

821.     Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi
A. gingivita cronica propriu-zisa
B. papilita
C. Gingivita marginala
D. gingivita acuta de cauza microbiana
E. gingivita generalizata

822.     Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt
A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidiva
E. cavitati carioase aproximale

823.     Gingivitele descuamative pot aparea in
A. leucemii acute si subacute
B. lichen plan
C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet

824.     In candidoza acuta, subiectiv pot aparea
A. senzatii dureroase la atingere, masticatie
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. fisuri dureroase ale comisurilor orale
D. hipersalivatie
E. prurit gingival

825.     In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari
A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune

826.     In gingivita din diabet, gingia poate prezenta
A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii

827.     In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii

828.     In gingivostomatita ulcero-necrotica sunt incriminati urmatorii factori favorizanti
A. fumatul excesiv
B. boli hematologice
C. igiena orala deficitara
D. pericoronarite
E. factori psihosomatici

829.     In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii
A. trismus
B. febra
C. abcese de vecinatate
D. edem laringian
E. meningita acuta

830.     In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:
A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena

831.     In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt:
A. specii de Streptococ
B. specii de Actinomyces
C. Capnocytophaga
D. Veillonela Parvula
E. Fusobacterium

832.     Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:
A. boli generale cronice casectizante
B. menopauza si postmenopauza
C. deficitul de vitamina A, D, E
D. prezenta bacililor fuziformi si spirochetelor
E. hiposalivatia din colagenoze

833.     Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:
A. sangerari gingivale la periaj si masticatie
B. consistenta gingiei crescuta in formele exudative
C. pungi false
D. prurit gingival si senzatie de usturime
E. fenomene de halistereza superficiala

834.     Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
A. glosita
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. disfagie
E. toate de mai sus

835.     Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:
A. activarea acidului folic
B. scaderea glicozaminoglicanilor sulfatati
C. inhibarea sintezei AND
D. stimularea factorului de crestere epiteliala
E. cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti

836.     *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie

837.     *Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7

838.     * Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte:
A. edem
B. scaderea permeabilitatii capilare
C. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice
D. degenerescenta fibrelor de reticulina
E. staza vasculara in gingie

839.     In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte:
A. creste numarul de plasmocite
B.  jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare
C. lamina bazala e neantrerupta
D. microulceratii in epiteliu
E. scade nivelul si activitatea unor enzime

840.     In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt:
A. Veillonela parvula
B. Fusobacterium
C. specii de Streptococ
D. specii de Stafilococ
E. specii de Actinomyces

841.     In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
A. hiperemie activa
B. marginatie leucocitara
C. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor
D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti

842.     *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:
A. culoarea rosie deschisa a gingiei
B. tumefactia
C. sangerarea gingivala
D. modificarile aspectului suprafetei gingivale
E. consistenta variabila a gingiei

843.     Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
A. fisuri dureroase la comisuri
B. halena fetida intensa
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare generala de regula nealterata
E. dureri spontane iradiante in oasele maxilare

844.     Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:
A. principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea
B. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, farae evolutie spre avulsia dintiilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare

845.     Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcina;
C. varsta si sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.

846.     Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita de menopauza;
B. gingivostomatita aftoasa;
C. gingivita de sarcina;
D. gingivostomatita distrofica;
E. gingivostomatita herpetica.

847.     * Gingivita acuta ulcero-necrotica:
A. apare in special la batrani;
B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
D. este favorizata de deficienta vitaminei PP;
E. prezinta hipersalivatie seroasa.

848.     Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:
A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;
B. miros si gust caracteristic de metal;
C. consistenta crescuta a gingiei;
D. hiperplazie generalizata polipoidala;
E. frecvente ulceratii.

849.     Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie:
A. gingia este de culoare rosu-violaceu;
B. gingia are suprafata neteda;
C. gingia are uneori micro-ulceratii;
D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala;
E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.

850.        Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
B. este mai frecventa intre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
E. inflamatie gingivala rosu-violacee.

851.     *Gingivo-stomatita aftoasi are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.

852.     *Gingivo-stomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.

853.     *In gingivita alergica:
A. consistenta gingiei este ferma;
B. gingia are o culoare rosu-deschis;
C. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;
D. volumul gingiei este crescut;
E. apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.

854.     *In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:
A. culoarea rosu-deschis a gingiei;
B. tumefactia;
C. aparitia pungilor false;
D. sangerarea;
E. modificarea aspectului gingiei.

855.     In gingivita de sarcina:
A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia;
B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;
C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;
D. nu apar pungi gingivale adevarate;
E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.

856.     *Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice este:
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D. 24 ore;
E. 24-48 ore.

857.     Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintiilor stalpi;
E. persistenta pe arcada a unor dintii temporari.

858.     Gingia poate prezentaiin cursul diabetului:
A. sangerari usoare la atingere
B. consistenta ferma a papilelor
C. frecvent pungi false
D. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.

859.     *Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:
A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitate dentara.

860.     Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:
A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee
B. tumefactie prin edem cu caracter ireversibil
C. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceratii frecvente.

861.     In boala Behcet se intalnesc:
A. afte bucale si genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita
C. induratia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.

862.     In gingivita acuta ulcero-necrotica simptomatologia subiectiva cuprinde:
A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale
B. senzatie de gust metalic si alterat
C. diminuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente
D. dureri spontane iradiante in oasele maxilare
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.

BIBLIOGRAFIE : H.T. DUMITRIU - PARODONTOLOGIE, ED. VIATA MEDICALA ROMANEASCA, BUCURESTI 1999

863.        *Eruptia pasiva se clasifica in :

a)     2

b)     3

c)     4

d)     5

e)     6

stadii.

864.        *Gingia fixa are o inaltime verticala de :

a)     3-5 mm

b)     1-9 mm

c)     5-9 mm

d)     1-5 mm

e)     3-9 mm

865.        *Adancimea santului gingival este in medie :

a)     2 mm

b)     1,5 mm

c)     1 mm

d)     1,8 mm

e)     2,2 mm

866.        *Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre :

a)     0,05-0,1 mm

b)     0,1-0,15 mm

c)     0,15-0,2 mm

d)     0,2-0,25 mm

e)     0,25-0,3 mm

867.        Gingia fixa :

a)     adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent

b)     are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar

c)     este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular

d)     este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular

e)     constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie  si deplasare ale marginii gingivale libere

868.        Pozitia gingiei fata de dinte depinde de :

a)     eruptia dentara

b)     varsta

c)     sex

d)     traumatisme

e)     tipul constitutional

869.        Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi :

a)     granulos

b)     cornos

c)     bazal

d)     spinos

e)     lamelar

870.        Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :

a)     seara

b)     in cursul masticatiei

c)     in sarcina

d)     in inflamatia gingivala

e)     prin periaj

871.        Raportul topografic intre cement si smalt poate fi :

a)     cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri

b)     cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri

c)     cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri

d)     cementul vine in contact cu smaltul in 60-65% din cazuri

e)     cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri

872.        Zonele cele mai bogate in os medular sunt :

a)     molarii si premolarii superiori

b)     molarii si premolarii inferiori

c)     incisivii si caninii superiori

d)     incisivii si caninii inferiori

e)     tuberozitatea maxilara

873.        Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:

a) glicoproteine

b) carbohidrati

c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii

d) celule fagocitare

e) celule epiteliale descuamate

874.        In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt:

a) Prevotella nigrescens

b) Fusobacterium nucleatum

c) A.actinomycetemcomitans

d) Bacteroides gracilis

e) Porphyromonas gingivalis

875.        Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:

a) un raport calciu-fosfor mai scazut

b) mai multa brusita

c) continut crescut de sodiu

d) mai putin fosfat octocalcic

e) mai putina witlokita

876.        Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:

a) aparitia de chisturi ale oaselor maxilare

b) ingustarea spatiului dento-alveolar

c) intreruperi pana la disparitia laminei dura

d) ingrosarea laminei dura

e) efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian

877.        Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme :

a)     electrostatic

b)     hidrofil

c)     structuri bacteriene specializate

d)     receptori de suprafata specifici si enzime

e)     hidrofob

878.        *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de :

a)     Mg

b)     Al

c)     Ca

d)     Fe

e)     Li

879.        *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice :

a)     fosfat de Na

b)     carbonat de Mg

c)     fosfat de Zn

d)     carbonat de Ca

e)     sulfat de Ca

880.        *Tartrul dentar contine :

a)     proteine 8-10%

b)     lipide 0,5%

c)     carbohidrati 10-12%

d)     fructoza

e)     glucoza

881.        *In cadrul formarii tartrului :

a)     alimentele dure grabesc formarea tartrului

b)     deficienta vitaminelor B,D favorizeaza formarea acestuia

c)     consumul de alimente bogate in fosfor favorizeaza formarea tartrului

d)     aportul de acid ascorbic creste cantitatea de tartru

e)     aportul crescut de glucide, proteine favorizeaza formarea tartrului

882.        Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt :

a)     A. actinomycetemcomitans

b)     Porphyromonas gingivalis

c)     Actinimyces viscosus

d)     Fusobacterium nucleatum

e)     Prevotella intermedia

883.        Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi :

a)     senzatie de tensiune in oasele maxilare

b)     mobilitate dentara anormala

c)     bruxism

d)     dificultati de masticatie

e)     dinti inclusi

884.        Sondele exploratorii sunt folosite pentru:

a) detectarea si localizarea tartrului subgingival

b) detectarea cariilor subgingivale

c) masurarea adancimii pungilor parodontale

d) determinarea indicelui CPITN

e) controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival

885.        Indicele gingival Loe si Silness =1 reprezinta:

a) sangerare punctiforma la sondaj

b) discrete modificari de culoare ale gingiei

c) lipsa sangerarii la sondaj

d) inflamatie medie gingivala

e) discret edem

886.        Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:

a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale

b) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian

c) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal

d) clasa I - igiena bucala, detartraj

e) clasa III - I+II si tratament complex parodontal

887.        Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte :

a)     mezio-vestibular

b)     disto-vestibular

c)     mezial si distal

d)     mezio-palatinal (sau mezio-lingual)

e)     disto-palatinal (sau disto-lingual)

888.        Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate :

a)     suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori

b)     suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori

c)     suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori

d)     suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori

e)     suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang

889.        *Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la :

a)     0 la 4

b)     0 la 3

c)     0 la 5

d)     0 la 2

e)     0 la 6

890.        *Valoarea maxima a indicelui de sangerare papilara este :

a)     3

b)     6

c)     5

d)     4

e)     8

891.        *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante :

a)     fuxina bazica 2-3%

b)     albastru de metil 5%

c)     violet de gentiana 2%

d)     albastru de toluidina 1%

e)     fluoresceina

892.        *Mobilitatea dentara patologica este de :

a)     2

b)     3

c)     4

d)     5

e)     6

grade.

893.        In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:

a) mecanismul de producere al bolii parodontale

b) afectiunile generale sistemice

c) statusul social-economic al indivizilor

d) gradul de manifestare al inflamatiei

e) gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal

894.        Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:

a) parodontita cronica a adultului

b) parodontita rapid progresiva precoce

c) parodontita marginala cronica superficiala

d) parodontita refractara la tratament

e) parodontita distrofica

895.        Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:

a) gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana

b) gingivita alergica

c) gingivita din cursul unor stari fiziologice

d) gingivita cronica

e) gingivita de iritatie

896.        Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:

a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata

b) parodontita ulcero-necrotica

c) parodontita marginala rebela la tratament

d) parodontita marginala rapid progresiva precoce

e) parodontita distrofica

897.        *Care din urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu le intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? :

a)     gingivite

b)     parodontite

c)     trauma ocluzala

d)     hipertrofia parodontala

e)     manifestari parodontale ale unor boli generale

898.        *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde

a)     3

b)     4

c)     5

d)     6

e)     7

categorii de parodontite.

899.        *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde

a)     6

b)     7

c)     8

d)     9

e)     10

categorii de gingivite.

900.        *Clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucuresti incadreaza imbolnavirile parodontiului marginal in

a)     3

b)     4

c)     5

d)     6

e)     7

clase.

901.        Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita :

a)     gingivita cronica

b)     gingivita hiperplazica

c)     gingivita din cursul unor stari fiziologice

d)     gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice

e)     gingivita alergica

902.        Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt :

a)     parodontita lent progresiva

b)     parodontita rapid progresiva a adultului

c)     parodontita ulcero-necrotica

d)     parodontita refractara la tratament

e)     parodontita juvenila

903.        In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:

a) hiperemie activa

b) marginatie leucocitara

c) migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor

d) flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

e) cresterea numarului de celule, in special fibroblasti

904.        Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:

a) principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea

b) mobilitate patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor

c) pot aparea pungi parodontale adevarate

d) mucoasa gingivala si orala au aspect uscat

e) hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor

interdentare

905.        Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:

a) activarea acidului folic

b) scaderea glicozaminoglicanilor sulfatati

c) inhibarea sintezei ADN

d) stimularea factorului de crestere epiteliala

e) cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti 

906.        Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:

a) fisuri dureroase la comisuri

b) halena fetida intensa

c) limitarea deschiderii gurii prin trismus

d) stare generala de regula nealterata

e) dureri spontane iradiate in oasele maxilare

907.        In gingivita cronica, in stadiul de "leziune stabila" intalnim urmatoarele aspecte :

a)     creste numarul de plasmocite

b)     epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare

c)     lamina bazala e neintrerupta

d)     microulceratii in epiteliu

e)     scade nivelul si activitatea unor enzime

908.        *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita  cronica :

a)     usor prurit gingival

b)     dureri severe

c)     senzatie de usturime

d)     sangerari gingivale la periaj

e)     sangerarii gingivale la masticatie

909.        *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta :

a)     culoarea rosie deschisa a gingiei

b)     tumefactia

c)     sangerarea gingivala

d)     modificarile aspectului suprafetei gingivale

e)     consistenta variabila a gingiei

910.        In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt :

a)     Veillonela parvula

b)     Fusobacterium

c)     specii de Streptococ

d)     specii de Stafilococ

e)     specii de Actinomyces

911.        *Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte :

a)     edem

b)     scaderea permeabilitatii capilare

c)     cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice

d)     degenerescenta fibrelor de reticulina

e)     staza vasculara in epiteliul gingival

912.        *In gingivita acuta ulcero-necrotica, histopatologic se descriu la nivelul zonelor afectate

a)     3

b)     4

c)     5

d)     6

e)     7

zone distincte.

913.        Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:

a) sindromul DOWN

b) sindromul PAPILLON-LEFEVRE

c) hiperfosfatazia

d) anemia

e) sindromul CHEDIAK-HIGASHI

914.        *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:

a) prurit gingival

b) sangerari frecvente ale gingiei

c) papila gingivala tumefiata

d) senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti

e) durere periradiculara si interradiculara

915.        In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor:

a)     gradul I- leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu

patrunde interradicular

b) gradul II- examenul radiologic deceleaza o rezorbtie osoasa semnificativa

c) gradul II- sonda patrunde interradicular 1-3 mm

d) gradul III- sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul

opus

e) gradul IV- sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul

interradicular

916.        In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:

a) fisuri STILLMAN

b) feston McCALL

c) atrofie osoasa predominant verticala

d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate

e) hiperestezia

917.        *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale :

a)     molarilor secunzi si incisivilor

b)     molarilor primi si caninilor

c)     molarilor primi si incisivilor

d)     molarilor secunzi si caninilor

e)     premolarilor

918.        *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult

a)     3

b)     4

c)     5

d)     6

e)     7

grade de afectare.

919.        *Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt :

a)     pungi de 5-7 mm

b)     exudat inflamator redus sau clinic absent

c)     mobilitate dentara accentuata

d)     migrari patologice frecvente

e)     radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale

920.        In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicati :

a)     A. actinomycetemcomitans

b)     Eikenella corrodens

c)     Porphyromnonas gingivalis

d)     Capnocytophaga

e)     Veillonela

921.        In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin :

a)     leucocite distruse

b)     celule epiteliale descuamate

c)     fragmente de os alveolar necrozat

d)     exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent

e)     tesut conjunctiv de neoformatie

922.        Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt :

a)     Fusobacterium nucleatum

b)     Prevotella intermedia

c)     A. actinomycetemcomitans

d)     Peptostreptococus micros

e)     Capnocytophaga

923.        *Factorul cauzal al SIDA afecteaza predominant :

a) macrofagele

b) celulele Langerhans

c) neuroni, celule gliale

d) limfocitele Th

e) eritrocitele

924.        Gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici :

a) este de culoare rosu aprins

b) sangerari la atingeri bruste, puternice

c) forma este doar localizata

d) frecvente suprainfectari micotice

e) rar se asociaza gingivitele ulcero-necrotice

925.        Printre manifestarile bucale la bolnavii SIDA se gasesc :

a) infectiile micotice

b) leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie tipica

c) sarcomul KAPOSI

d) osteite ale corticalei interne a crestei alveolare

e) hipopigmentatiile mucoasei bucale

926.        In SIDA pot fi intalnite urmatoarele manifestari extrabucale si generale :

a) adenopatii ale ganglionilor pretragieni

b) pneumonii

c) candidoza (esofag, trahee, bronhii, plamani)

d) toxoplasmoza cerebrala

e) edem laringian

927.        Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem enumera :

a)  necroze pulpare

b)  abcesul parodontal marginal

c)  hipoestezia dentinara

d)  parodontite apicale subacute si cronice, retrograde

e)  gingivostomatita ulcero-necrotica

928.        *Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent

a)  lingual

b)  palatinal

c)  vestibular

d)  mezial

e)  distal

929.        Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde :

a)  jena dureroasa la masticatie, de intensitate mica

b)  dintii limitanti prezinta procese carioase

c)  mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie

d)  consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale

e)  percutia verticala a dintilor limitrofi e de regula mai dureroasa decat cea

transversala

930.        Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii :

a)  contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)

b)  contactul cu un instrument metalic

c)  contactul cu peria de dinti

d)  in cursul amprentarii campului protetic cu Stents

e)  contactul cu alimente acre sau dulci

931.        Complicatii loco-regionale ale bolii parodontale pot fi :

a)  abcesul cerebral

b)  meningita

c)  adenite

d)  noma

e)  sinuzita maxilara

932.        *Un periaj corespunzator dureaza

a) 1 minut

b) 2 minute

c) 10 minute

d) 3-5 minute

e) 7-8 minute

933.        Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii :

a) copii mici

b) persoane purtatoare de aparate ortodontice

c) persoane handicapate fizic

d) bolnavi de Parkinson

e) persoane cu abilitate manuala crescuta

934.        *Clorhexidina are actiune bacteriostatica in concentratie de :

a) 0,2µg/ml

b) 0,5µg/ml

c) 0,3µg/ml

d) 0,02 g/ml

e) 0,1 g/ml

935.        Clorhexidina :

a)  este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene

b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice

c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore

d) in concentratie de 1 g/ml are actiune bacteriostatica

e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare

936.        Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum sunt :

a) depunerea crescuta de tartru subgingival

b) coloratii galben-maronii ale dintilor

c) gust amar

d) iritatii masive ale mucoasei bucale

e) tulburari digestive

937.        Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt :

a) fluorura de sodiu

b) fluorura de potasiu

c) fluorura de staniu

d) silicatul de zirconiu

e) clorura de cetilpiridinium

938.        *In practica uzuala se folosesc

a) 3

b) 4

c) 5

d) 6

e) 7

chiurete Gracey standard.

939.        *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta Gracey

a) 5/6

b) 7/8

c) 9/10

d) 11/12

e) 13/14

940.        *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar de

a) 7

b) 5

c) 4

d) 3

e) 6

941.        Chiuretele Gracey "mini cinci"

a)  sunt in numar de 4

b) partea activa cu lungimea cat a chiuretelor standard, dar mai fina

c) partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5mm sau mai mari

partea activa permite un acces mai facil in zonele de incongruenta

dentoalveolara si la nivelul furcatiilor

e)  sunt in numar de 7

942.        Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt :

a) detartrajul subgingival din pungile parodontale

b) detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival

cu alte instrumente

c) chiuretajul radicular

d) detartrajul supragingival

e) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale

943.        Principalele contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt :

a) bolnavi cu boli infectioase, contagioase

b) hiperestezie dentinara accentuata

c) graviditatea

d) copii mici

e) boli psihice (forme minore)

944.        Detertrajul sonic :

a) are un pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete

b) necesita racira cu apa

c) are o eficienta egala cu cea a aparatului cu ultrasunete

d) volum redus

e) prezinta un consum redus de energie

945.        *Cea mai eficienta actiune chimica a clorurii de zinc este :

a) efectul hemostatic

b) actiunea cicatrizanta

c) efectul de cauterizare

d) efectul astringent

e) efectul vasoconstrictor

946.        Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt :

a) streptomicina

b) ampicilina

c) penicilina

d)  eritromicina

e) cefalosporine

947.        Antibiotice ce actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei proteice sunt :

a) tetraciclina

b) eritromicina

c)  ampicilina

d)  bacitracina

948.        Propolisul exercita urmatoarele efecte :

a) antibacterian

b) vasodilatator

c) anestezic de suprafata

d) trofic tisular

e) antiinflamator

949.        Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara :

a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea

b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati

c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare

d) starea pulpei dentare

e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati

950.        In bioterapia de reactivare, vitaminoterapia recurge la administrarea de :

a) vitamina B

b) vitamina A

c) vitamina C

d) vitamina K

e) Paradenyl

951.        Substante imunobiologice folosite in cadrul terapiei de reactivare sunt :

a) vaccinul stafilococic

b) Polidin

c) Imudon

d) Cantastim

e) Gingisan

952.        In cadrul bioterapiei prin proceduri balneoterapeutice se folosesc :

a) ape minerale sulfuroase

b) ape termale

c) ape minerale feroase

d) ionoterapia

e) oxigenoterapia

953.        Criteriile de clasificare a bolilor parodontiului marginal sunt:

A. mecanismul de producere al bolii parodontale

B. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal

C. gradul de manifestare a inflamatiei

D. sexul

E. mediul social al pacientului

954.        *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita este:

A. pruritul gingival

B. usturimea gingivala

C. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie

D. singerarile frecvente ale gingiei

E. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere

955.        Formele de parodontita marginala cronica avansata descrise la copil sunt:

A. parodontita prepubertala

B. parodontita juvenila sau pubertala

C. parodontita ulcero-necrotica

D. parodontita herpetica

E. parodontita refractara

956.        Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:

A. mobilitatea dentara patologica

B. pungile parodontale adevarate

C. migrarile patologice ale primilor molari si incisivi

D. halena fetida

E. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire

957.        Printre complicatiile locale ale bolilor parodontiului marginal se numara:

A. abcesul parodontal marginal

B. hiperestezia dentinara

C. amigdalita pultacee

D. necrozele pulpare

E. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui

958.        Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal cuprinde:

A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata de intensitate medie

B. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti

C. stare generala alterata

D. inapetenta

E. dureri mai intense, chiar iradiante in zonele invecinate

959.        Directiile principale de tratament in cadrul tratamentului local al parodontopatiilor marginale cronice sunt:

A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator

B. tratamentul chirurgical

C. tratamentul de echilibrare ocluzala

D. tratamentul de reabilitare structurala si functionala prin biostimulare

E. tratamentul ortodontic

960.        Periajul gingivo-dentar are ca obiective:

A. indepartarea placii microbiene , a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente

B. albirea dintilor

C. stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei

D. cresterea tonusului functional al gingiei

E. profilaxia singerarilor gingivale

961.        Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala include:

A. extract de germeni de porumb (Zea Mays)

B. extract de menta

C. extract de muguri de brad

D. extract de soia

E. extract de aloe

962.        Masajul gingival este contraindicat:

A. pe versantele alveolare palatine

B. in zonele inflamate

C. in zona molarilor de minte superiori

D. in zona molarilor de minte inferiori

E. in abcesele parodontale marginale

963.        In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi:

A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan

B.senzatie de tensiune in oasele maxilare

C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere

D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp

E.mobilitate dentara anormala

964.        In cadrul examenului clinic obiectiv al bolnavului parodontopat,percutia longitudinala sau transversala, moderata a dintilor:

A. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii cu parodontiul marginal normal

B. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii parodontotici

C. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii parodontotici

D. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii cu parodontiul marginal normal

E. nici un raspuns nu este correct

965.        Indicele de placa Silness si Löe are urmatoarele valori:

A. 1.absenta placii

B. 2. placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber, ca un depozit fin, pelicular

C. 3. acumulare de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea gingivala libera pana la suprafata dentara

D. 0. absenta placii

E. 2. placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie.

966.        Examenele complementare, in cadrul examinarii bolnavului parodontopat, sunt:

A.evidentierea placii bacteriene

B.testul la solicitare dentara prin presiune

C. testele microbiologice

D. examenul radiologic

E. mobilometria instrumentala

967.        In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal:

A. gingivite

B. parodontite

C. trauma ocluzala

D. hipertrofia parodontala

E. manifestari parodontale ale unor boli generale

968.        Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza, ca semne clinice subiective:

A. usor prurit gingival

B. dureri violente, insuportabile, la periaj si in timpul masticatiei

C. senzatie de usturime

D. sangerari gingivale la periaj si masticatie

E. prurit gingival accentuat

969.        Gingia poate prezenta in cursul diabetului:

A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal

B.frecvente ulceratii

C. sangerari abundente la atingere

D. rar, pungi false

E. consistenta redusa, moale, a papilelor

970.        La nivel gingival, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata:

A. are un aspect lobulat

B. este de culoare rosie-violacee

C. este de consistenta ferma

D. sangereaza

E. este de culoare roz-deschis

971.        Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:

A.gingivostomatita herpetica

B. gingivostomatita aftoasa

C.gingivite alergice si descuamative

D. leucemie cronica

E. candidoza cronica

972.        Gingivostomatita herpetica:

A. apare mai frecvent la adulti

B. are o perioada scurta de incubatie, de 72-96 ore

C. are o perioada scurta de incubatie, de 48-72 ore

D. debutul este brusc, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele

E. debutul este lent, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele

973.        Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu:

A. fibromul gingival

B. granulomul eozinofil

C.plasmocitomul gingival

D. carcinomul gingival

E. sarcomul gingival

974.        *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiala, care o diferentiaza de gingivita este:

A. prurit gingival

B. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie

C. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei

D. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si interradiculara

E. usturimi gingivale

975.        Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:

A. mobilitate dentara patologica

B. pungi parodontale adevarate

C. migrari patologice ale primilor molari si incisivi

D. hipoestezie dentinara

E. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire

976.        In parodontita distrofica, semne ale leziunilor de tip distrofic sunt:

A. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala reduse

B. hiperestezie

C. mobilitate dentara accentuata

D. fisuri Stillman

E. festonul McCall

977.        Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:

A. eritemul gingival linear

B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

C. leucoplazia viloasa

D. infectiile micotice

E. sarcomul Kaposi

978.        In abcesul parodontal marginal intalnim urmatoarea simptomatologie obiectiva:

A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie

B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau chiar mai mult

C. dintii limitanti sunt in general indemni de carie

D. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie

E. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este mai ferma, in abcesul marginal parodontal situat palatinal, in primele faze, consistenta este moale, depresibila

979.        Complicatii la distanta si generale ale bolii parodontale sunt:

A. celulite

B. tromboflebita sinusului cavernos

C. abces cerebral

D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica

E. septicopioemii si septicemia

980.        *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita corect si efectuata complet, in:

A. 2-3 min

B. 4-6 min

C. 1-2 min

D. 5-7 min

E. 3-5 min

981.        Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:

A. prevenirea depunerii placii microbiene

B. prezenta placii microbiene

C. parodontite apicale

D. gingivite acute

E. abcese parodontale marginale

982.        Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:

A. depunerea crescuta de tartru supragingival

B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii

C. modificari definitive ale senzatiei gustative sau gust amar

D. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii

E. reactii alergice

983.        Gutiera din material acrilic transparent

A. are o grosime variabila intre 0.75, 1 si 1.5 mm

B. produce inaltari semnificative ale ocluziei

C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani

D. este semirigida

E. toate cele de mai sus

984.        *Atelele acrilice duble vestibulo-orale

A. sunt reunite prin punti acrilice

B. se realizeaza cel mai bine pe model

C. se realizeaza rapid

D. produce mici traumatisme la inserare

E toate cele de mai sus

985.        Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:

A. coroane acrilice reunite intre ele

B. coroane metalice totale sau partiale reunite

C. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite

D. punti stabilizatoare

E sine MAMLOCK

986.        Sina MAMLOCK

A. este rezistenta, durabila si foarte rigida

B. are un aspect fizionomic

C. este folosita pentru imbilizarea dintilor posteriori

D. integrarea biologica este rapida

E. nici una din cele de mai sus

987.        Sistemele intracoronare de imobilizare :

A. sunt mai rezistente si mai decat sistemele extracoronare

B. sunt greu de realizat si necesita slefuiri dentare

C. pot fi mentinute pe perioade scurte de timp

D. pot fi mentinute pentru un timp mai indelungat

E. pot fi mentinute ca mijloace permanente de imobilizare

988.        Bioterapia de reactivare :

A. se adreseaza in special imbolnavirilor parodontale in care predomina leziunile distrofice

B. se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti fizici si chimici si mecanici sau prin proceduri balneoterapeutice

C. se realizeaza prin administrarea substantelor medicamentoase per os sau prin tratament chirurgical

D. se bazeaza pe existenta in citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici

E. in tratamentul bolii parodontale nu se foloseste terapia de reactivare

989.        *In cadrul terapiei de reactivare extractele tisulare actioneaza prin:

A. modificarea gradului de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul parodontal prin aport de acid hialuronic

B. stimuleaza inmultirea celulelor heparinoformatoare

C. stimuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic

D. stimuleaza mecanismele imune

E. toate cele de mai sus

990.        Indicatiile terapiei de bioactivare sunt:

A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator

B. parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgical

C. parodontopatii involutive

D. parodontita distrofica (mixta)

E. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru grabirea vindecarii

991.        In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat :

A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel

B. extract de placenta

C. extract total de ochi sau de corp vitros

D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina

E. extract de namol sapropelic

992.        In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat :

A. extract de musetel

B. extract de germeni de grau

C. extract de germeni de porumb

D. extract de Aloe

E produsul Insadol

993.        Masajul gingival:

A. este indicat in toate cazurile de imbolnavire parodontala

B. se face manual sau mecanic

C. se face timp de 5-10 minute timp de o luna

D. miscarile sunt circulare sau prin tractiuni dinspre apical spre coronar

E.  toate cele de mai sus

994.        In cadrul tratamentului  gingivitei cronice :

A. pacientul trebuie sa isi insuseasca corect tehnicile de periaj dentar

B. se face un detartraj profesional suprasi subgingival 

C. se aplica substante antiseptice

D. dupa periajul dentar se recomanda folosirea solutiilor cu clorhexidina

E. se trateaza bolile associate

995.        In cadrul tratamentului  gingivitei hiperplazice prin inflamatie microbiana :

A. se foloseste cauterizarea chimica cu clorura de zinc:

A. se face gingivectomie

C. se face operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase

D. se extrag dintii cu pungi parodontale

E. nici una din cele de mai sus

996.        *Tratamentul gingivitei in sarcina consta in:

A. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii

B. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana

C. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ, medicamentos si antimicrobian

D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical doar daca interfera cu ocluzia sau au un aspect fizionomic neplacut

E. toate cele de mai sus

997.        In timpul sarcinii trebuie evitate:

A. radiografiile

B. orice medicatie care poate avea efecte toxice asupra fatului

C. sedintele lungi si obositoare

D. tratamentele efectuate in primul trimestru al sarcinii

E. indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese imbibate cu apa oxigenata a placii bacteriene

998.        Tratamentul hiperplaziilor leucemice consta in:

A. spalaturi repetate la intervale scurte cu cloramina 3%

B. tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor antiseptice, calmante din extracte de plante

C. periaj gingival usor

D. igiena bucala personala se face cu solutii de clorhexidina

E. nu exista restricitii cu privire la tratamentul chirurgical

999.        Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase:

A. tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist

B. tratamentul local se face cu solutii antiseptice

C. tratamentul chirurgical consta in gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie

D. se folosesc medicamente ca Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, antibiotice

E. se opreste medicatia cauzatoare

1000.     Tratamentul pericoronaritelor consta in:

A. decapusonarea preventiva chirurgicala la nivelul molarului de minte

B. spalaturi antiseptice abundente si dese

C. instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice

D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata

E. adiministrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile cu trismus si adenopatie

1001.     Tratamentul gingivostomatitei aftoase cuprinde:

A. spalaturi cu solutii slab antiseptice, clatirea gurii cu solutii Romazulam, Ticiverol

B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie orthochrome, acid tricloracetic 5-10%

C. badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%

D. infiltratii cu penicilina si xilinasau hidrocortizon

E. corticoterapie, vitominoterapie, antialergice

1002.     *Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale consta in :

A. tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simpla

B. tratamentul chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul santului gingival si a pungilor parodontale,

C.papilectomie, gingivectomie

D. in cazul parodontitei marginale rebele la tratament se foloseste amoxicilina si metronidazol sau tetraciclina

E. toate cele de mai sus

1003.     Tratamentul abcesului parodontal marginal consta in :

A. incizie la nivelul bombarii maxime

B. indepartarea exudatului purulent prin spalare cu solutii antiseptice

C. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in cazul abceselor mari

D. chiuretaj subgingival

E. operatie cu lambou sau gingivectomie la dintii pluriradiculari

1004.     *Instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival sunt:

1. sondele de parodontometrie
2. daltitele de detartraj
3. chiuretele parodontale
4. sapaliga de detartraj
5. pilele si razusele

1005.     Chiuretele Gracey se caracterizeaza prin:

1. suprafata faciala este situata la un unghi de 90° fata de axul lung al primei parti pasive
2. suprafata faciala este situata la un unghi de 70° fata de axul lung al primei parti pasive
3. sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate in acest scop
4. au actiune concomitenta din partea ambelor muchii, atat asupra gingiei cat si asupra radacinii
5. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

1006.     Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:

1. detartrajul santului gingival
2. detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente
4. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele pungilor parodontale
5. planarea suprafetelor radiculare - chiuretajul radicular

1007.     Tehnica chiuretajului radicular presupune:

1. introducerea cu putere a chiuretei in punga parodontala pana la portiunea cea mai decliva
2. partea activa se plaseaza fata de radacina la un unghi de cel mult 37°
3. se fac miscari oblice si orizontale
4. se fac tractiuni inspre ocluzal si incizal, repetate
5. se fac tractiuni inspre apical pana la obtinerea unei suprafete netede

1008.     Urmatoarele afirmatii referitoare la detartrajul cu ultrasunete sunt false:

1. intereseaza tartrul supragingival in totalitate
2. intereseaza tartrul subgingival in toatalitate
3. intereseaza tartrul supragingivial partial
4. se realizeaza cu doua tipuri principala de aparate cu ultrasunete
5. inlocuieste in totalitate detartrajul manual

1009.     Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

1. copii mici
2. bolnavi cardiaci cu pacemaker-uri
3. gravide
4. bolnavi psihici
5. hiperestezie dentinara accentuata

1010.     Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

1. intr-o gingivita cronica, suprainfectarea microulceratiilor ia sfarsit prin indepartarea placii bacteriene
2. tesutul de granulatie nu mai prolifereaza dupa indepartarea placii bacteriene
3. tesutul de granulatie continua sa prolifereaze si dupa indepartarea placii bacteriene
4. in parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale, acestea dispar dupa indepartarea placii bacteriene
5. tratamentul medicamentos este necesar in gingivostomatitele ulcero-necrotice

1011.     Clorhexidina:

1. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivo-dentar
2. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale
3. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive
4. previne depunerea placii bacteriene
5. toate afirmatiile sunt adevarate

1012.     Tehnica aplicarii pastelor cu antibiotice presupune:

1. acul se insera cu fermitate pana in zona cea mai decliva a pungii parodontale
2. pistonul sirigii se actioneaza pana ce pasta reflueaza la gura pungii parodontale
3. se aspira in mod repetat
4. instilatia se mentine timp de 10-15 min. in conditii de izolare
5. instilatiile se fac la interval de 1-3 zile

1013.     *Calitatile unui medicament antimicrobian ideal sunt:

1. difuziune lenta in focarul de infectie
2. spectru antimicrobian redus
3. absenta reactiile de sensibilizare locale si generale
4. dezvolta rezistenta microbiana
5. pret ridicat

1014.     *Modalitate de actiune a antibioticelor asupra microorganismelor este:

1. inhibarea sintezei peretelui celular
2. inhibarea permeabilitatii memebranei citoplasmatice
3. inhibarea sintezei proteice
4. inhibarea sintezei acizilor nucleici
5. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

1015.     Care din urmatoarele antibiotice actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular:

1. streptomicina
2. penicilina
3. lincomicina
4. ampicilina
5. amoxicilina

1016.     Care sunt efectele secundare ale folosirii tetraciclinei:

1. aparitia pungilor parodontale
2. aparitia de candidoze
3. tulburari gastrice si intestinale
4. sangerari gingivale
5. tulburari hepatorenale

1017.     Dezavantajele utilizarii substantelor chimice cu actiune caustice:

1. necroza osului alveolar
2. necroza tesuturilor gingivo-parodontale
3. necroza pulpei dentare
4. aparitia cariei dentare
5. accentuarea abraziei dentare

1018.     Electrocauterizarea:

1. reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale
2. utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa
3. utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu suprafata neteda
4. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare
5. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic

1019.     Dezavantajele electrocauterizarii sunt:

1. interfereaza cu stimulatorii cardiaci
2. determina necroze pulpare
3. favorizeaza aparitia discromiilor
4. produce un miros neplacut
5. detemina necroze ale osului alveolar

1020.     Tratamentul chirurgical parodontal este indicat in urmatoarele situatii:

1. hiperplazie dentinara
2. pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian
3. pungi parodontale adevarate
4. gingivostomatite
5. defecte muco-gingivale

1021.     Pentru tratamentul parodontal chirurgical sunt necesare:

1. instrumentar de incizie si sectionare
2. sonde parodontale
3. pense Crane-Kaplan pentru rezolvarea recesiilor multiple
4. bisturie cu lame de unica folosinta nr. 15, 11, 12b
5. bisturiu Orban

1022.     Indicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele:

1. abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
2. abcese parodontale marginale recidivante
3. hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasa
4. abraziuni patologice excesive
5. pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros

1023.     Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate presupune urmatorii timpi operatori:

1. incizie verticala in bizou intern
2. incizii verticale pentru relectarea in totalitate a lamboului
3. decolarea tesutului de granulatie
4. planarea radacinilor
5. niciuna din afirmatiile de mai sus

1024.     Care din urmatoarele tipuri de interventii reprezinta interventii de chirurgie mucogingivala:

1. frenotomii, frenectomii, frenoplastii
2. regenerarea tisulara ghidata
3. operatia cu lambou deplasat apical
4. operatia cu lambou deplasat coronar
5. gingivectomia