Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare - licenta

Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare - licenta

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si ododontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. (4, pg. 187 - 206)

713.        Un instrument rotativ este format din urmatoarele parti:

A. mandren, destinat adaptarii si fixarii in piesa de mana

B. col (gat)

C. lama taietoare

D. maner

E. cap (parte activa)

714.        Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru:

A. bizotarea marginilor de smalt

B. atacul primar

C. extensia prepararii

D. pregatirea retentiei

E. indepartarea tesuturilor dure alterate

715.        *Freza para:

A. se utilizeaza la realizarea santurilor de retentie 

B. a fost imaginata initial pentru prepararea cavitatilor in vederea obturarii lor cu amalgam

C. daca lungimea capului este de 3 mm, freza isi incepe numerotarea cu 245

D. lungimea capului este de cinci ori mai mare decat latimea

E. partea frontala este plata si unghiul de intalnire cu partea laterala este ascutit

716.        Referitor la instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor, nu este adevarat:

A. dalta este folosita pentru planarea smaltului si a dentinei 

B. sapita se foloseste frecvent printr-o miscare de tragere (raclare)

C. dalta are marginea taietoare formata dintr-un bizou pe ambele parti

D. toporisca se gaseste sub forma de pereche (dreapta si stanga)

E. bizotatorul de prag gingival, un instrument nepereche, este o dalta modificata

717.        Avantajele utilizarii digii sunt:

A. este tolerata si de pacientii care sufera de astm 

B. asigura o buna vizibilitate

C. asigura un camp operator curat si uscat

D. asigura retractia partilor moi

E. se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti

718.        Clemele de diga:

A. realizeaza retractie gingivala

B. pot fi circumferentiale

C. pot avea aripioare

D. pot fi de tip Nygard-Ostby

E. au trei puncte de fixare

719.        Rama de diga:

A. Tipul Young are o forma ovalara 

B. Tipul Nygard-Ostby este radioopac

C. Tipul Young are forma de "U"

D. Tipul Young este un cadru metalic

E. Tipul Sarlite Visufram este radioopaca

720.        Referitor la aplicarea digii sunt adevarate afirmatiile:

A. in cazul clemei cu aripioare, se aplica o data cu piesa de cauciuc 

B. zonele susceptibile iritatiilor ulterioare se vor lubrefia 

C. piesa de cauciuc se poate trece peste clema fara aripioare aplicata pe dinte

D. diga se imparte in 4 cadrane egale

E. diga se imparte in 6 cadrane egale

721.        Clestele perforator pentru diga:

A. deriva din forcepsul ginecologic 

B. este adaptat pentru a indeparta bratele clemelor de diga

C. se numeste cleste Nygard-Ostby

D. este prevazut cu un disc mobil cu 5 orificii

E. are pe bratul superior un ic perforator

722.        Forcepsul:

A. deriva din forcepsul ginecologic 

B. se numeste si poanson

C. serveste la perforarea cauciucului de diga

D. este adaptat pentru a indeparta bratele clemelor de diga

E. are pe bratul superior un ic perforator

Tema nr.5 Tratamentul cariei dentare (4, pg. 167 - 185, 294-333, 339-346)

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si ododontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

723.        *Principii fundamentale implicate in obtinerea formei de rezistenta sunt urmatoarele:

A. realizarea de cavitati cu baza plana, care ajuta dintele sa reziste la fortele ocluzale prin virtutea existentei unghiurilor ascutite 

B. grosimea materialului restaurativ trebuie sa fie cat mai mare

C. extensia peretilor cavitatii va fi maxima

D. indepartarea dentinei care sustine creasta marginala, pentru sporirea retentiei

E. cuspizii subminati vor fi redusi si inclusi in restaurare

724.        * Factorul c:

A. mai este denumit si factor de conformare a cavitatii

B. exprima raportul dintre suprafetele cariate si sanatoase ale unui dinte

C. poarta numele de factor de configuratie

D. reprezinta raportul dintre numarul de pereti ai unei cavitati de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale dintelui

E. este un indicator valoros al prevalentei cariei dentare

725.        *O hibridizare optima a dentinei presupune:

A. rasina adeziva trebuie aplicata in strat cat mai subtire

B. primerii autogravanti se aplica dupa gravajul acid global

C. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce contractia de polimerizare

D. primerul se aplica doar pe dentina uscata

E. gravare globala (aplicarea acidului atat pe smalt cat si pe dentina) timp de 15 secunde

726.        Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:

A. masa moleculara 

B. viscozitate

C. afinitatea pentru substrat

D. intensitatea sursei de polimerizare

E. temperatura

727.        Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

A. adeziunea chimica la dentina 

B. alcalinitatea crescuta (pH 11-12) care se pastreaza si dupa priza

C. efect bacteriostatic

D. rezistenta mecanica crescuta

E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara

Tema nr.6 Tehnica prepararii cavitatilor (4, pg. 207-234)

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si ododontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

728.        *Referitor la tehnica prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii maxilari, sunt adevarate afirmatile:

A. se utilizeaza frezele 245 sau 330 montate in piesa contraunghi, sub spray de apa 

B. adancimea la care intra freza con invers in fosa este de 1,5 mm

C. fisurile care radiaza din fose se prepara cu instrumentul diamantat 169L

D. forma finala a cavitatii este asemanatoare cu o randunica in zbor

E. ameloplastia nu se indica daca implica un contact centric

729.        Referitor la prepararea cavitatii compuse de clasa I pentru amalgam in fosa distala si santul palatinal, nu sunt adevarate afirmatile:

A. se utilizeaza frezele 245 sau 330 montate in turbina cu spray 

B. adancimea corecta si uniforma a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mm

C. pentru realizarea retentilor suplimentare se utilizeaza freza 1/2

D. retentile suplimentare se realizeaza in unghiurile diedre mezio-axiale si disto-axiale

E. creasta oblica de smalt se include obligatoriu in preparatie

730.        Referitor la prepararea cavitatii de clasa I pentru amalgam in cazul premolarului prim mandibular sunt adevarate afirmatile:

A. in cazul in care exista o fisura (un sant ocluzal) care leaga cele doua fose marginale, se prepara o cavitate conventionala unica

B. freza 245 sau 330 este orientata perpendicular pe suprafata ocluzala

C. freza se tine inclinata spre vestibular, deoarece suprafata ocluzala are o panta de inclinare de 45

D. multi premolari primi mandibulari poseda doi cuspizi de inaltime egala

E. daca suprafata ocluzala este traversata de o creasta de smalt puternica, se prepara doua cavitati separate, usor de restaurat prin aplicarea unor mici obturatii din amalgam

731.        Sunt adevarate afirmatile referitoare la cavitatile de clasa a II-a restaurate cu amalgam:

A. taierea santului proximal este procedura initiala in prepararea portiunii ocluzale a cavitatii 

B. santul gingival este taiat de capul frezei de-a lungul jonctiunii smalt-dentina

C. marginile  mezio-vestibulara si mezio-orala, in cazul unei leziuni reduse, sunt evidente adiacent dintelui numai prin 2-3 mm

D. evidentierea marginilor proximale (mezio-vestibulare, mezio-orale si gingivale) mai mare de 0,5 mm este excesiva daca nu exista tesut cariat sau smalt subminat

E. smaltul proximal devine mai gros dinspre ocluzal spre gingival

732.        Tehnica de reducere si refacere a cuspizilor cu amalgam:

A. este indicata cand extensia vestibulara sau orala este de 2/3 din santul primar spre varful cuspidului 

B. reducerea se face de la inceput

C. cantitatea de cuspid taiata va fi minim de 1mm pentru fiecare cuspid

D. reducerea se face cu freza para

E. unghiurile externe ascutite ale preparatiei reduc concentrarea de forte si sporesc retentia

Tema nr. 9 Forme anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, pg. 68 - 93)

M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

733.        Diagnosticul pozitiv de pulpita acuta purulenta totala (corono-radiculara) este confirmat de:

A. durere continua

B. durere pulsatila

C. sensibilitate la percutia in ax

D. aparitia picaturii de sange la deschiderea camerei pulpare

E. testele de vitalitate absente

Tema nr.10 Necroza si gangrena pulpara (5, pg. 94 - 102)

734.        Diagnosticul pozitiv de necroza pulpara fara parodontita apicala este confirmat de:

A. modificarea de culoare a dintelui

B. sensibilitate la palpare cu sonda in camera pulpara si canalele radiculare

C. sensibilitate la percutia in ax

D. teste de vitalitate negative

E. durere lancinanta

Tema nr.11 Parodontite apicale acute si cronice (5, pg. 103 - 125)

M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

735.        In parodontita apicala acuta hiperemica:

A. agentii chimici ajung la nivelul parodontiului apical pe cale endodontica

B. agentii chimici ajung la nivelul parodontiului apical prin pungi parodontale adanci

C. agentii chimici ajung la nivelul parodontiului apical pe cale generala

D. substantele medicamentoase din mesele parodontale nu pot ajunge la nivelul parodontiului apical

E. toate raspunsurile sunt adevarate

736.        Evolutia parodontitei apicale hiperemice poate lua urmatoarele cai:

A. parodontita apicala purulenta

B. parodontita apicala seroasa

C. parodontita cronica fibroasa

D. pulpita apicala seroasa

E. necroza pulpara

737.        In parodontita apicala acuta hiperemica apare:

A. senzatie de agresiune

B. edem de vecinatate

C. tumefactia regiunii in dreptul dintelui respectiv

D. alterarea starii generale

E. totdeauna stare febrila

738.        In parodontita apicala acuta hiperemica apar:

A. sensibilitate la percutie

B. edem de vecinatate

C. usoara comgestie a mucoasei la nivelul coletului dintelui

D. alterarea starii generale

E. uneori stare febrila

739.        Complicatiile parodontitei apicale acute seroase pot fi:

A. prinderea dintilor invecinati in procesul inflamator

B. adenopatie locoregionala

C. supuratia spatilor si lojilor cervicofaciale

D. sinuzita de maxilar

E. durere la percutie in ax

Tema nr.12 Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, pg. 131 - 157)

M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

740.        Substantele utilizate in coafajul direct trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa fie insolubile

B. eficacitate mare in concentratie mica

C. sa nu coloreze dintele

D. sa se lege chimic de materialul de obturatie

E. sa aibe un gust placut

741.        Tratamentul pulpitei seroase totale:

A. Metoda terapeutica de electie este extirparea vitala

B. Metoda terapeutica de electie este extirparea devitala

C. Extirparea devitala este indicata numai in conditii speciale

D. Metodele terapeutice recomandate urmaresc conservarea pulpei

E.  Metodele terapeutice recomandate urmaresc prevenirea aparitiei unor complicatii

742.        Metode de indepartare in totalitate a pulpei dentare sunt:

A. extirpare vitala

B. extirpare devitala

C. amputatie vitala

D. amputatie devitala

E. coafaj direct

743.        Coafajul indirect intr-un timp presupune:

A. izolarea dintelui

B. toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina

C. aplicarea unei paste de hidroxid de calciu

D. obturatie provizorie din compozit

E. obturatie provizorie din ciment ionomer de sticla

744.        Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:

A. pulberea simpla de fildes

B. folia de teflon

C. eugenatul de zinc

D. hidroxidul de calciu

E.  amalgamul

745.        Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:

A. pulbere de dentina heterogena sterilizata

B. pulbere de dentina autogena

C. cianoacrilati

D. folie de plumb

E. folie de argint

746.        Tehnica coafajului direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare presupune:

A. izolarea dintelui

B. indepartarea salivei din cavitate

C. hemostaza placgii pulpare

D. uscarea cavitatii cu aer caldut

E. indepartarea partiala a dentinei alterate

747.        Trioxidul de arsen se prezinta sub forma de:

A. Pulbere

B. Pasta

C. Fibre

D. Granule

E. tablete

748.        Timpii operatori in pulpectomia vitala sunt:

A. anestezie prin infiltratie

B. exclusiv anestezie topica

C. deschiderea camerei pulpare

D. masurare lungimii canalelor radiculare

E. aplicarea pansamentului arsenical

749.        Acele extractoare:

A. trebuie sa fie decalite

B. introducerea in canal trebuie sa se faca brsuc

C. inainte de a efectua rotatia acului varful trebuie sa fie degajat

D. spinii lor se rup foarte greu

E. spinii lor se rup foarte usor

750.        *Referitor la pansamentul arsenical sunt adevarate:

A. resturile de sange nu ii diminueaza actiunea

B. are eficienta maxima cand este aplicat pe pulpa dentara descoperita

C. se aplica in plin puseu inflamator acut

D. se aplica cu presiune pe pulpa dentara

E. se aplica in cariile cervicale cu evolutie subgingivala

751.        Referitor la pansamentul arsenical sunt adevarate:

A. inainte de aplicare trebuie indepartata toata dentina alterata

B. este admis sa fie aplicat si pe un strat subtire dentina

C. se aplica fara presiune pe pulpa dentara

D. trebuie inchis etans pentru a preveni accidentele

E. se aplica in cariile cervicale cu evolutie subgingivala

752.        Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece:

A. este dozat

B. nu difuzeaza in afara cavitatii

C. usor de aplicat

D. se prepara extemporaneu

E. se indeparteaza greu

753.        Preparate pe baza de paraformaldehida utilizate pentru desensibilizare chimica sunt:

A. toxavit

B. calasept

C. pulpatoxin

D. pulpex

E. dycal

754.        Sunt utilizate ca anestezice de contact:

A. solutia de cocaina

B. solutia de xilina

C. solutia Bonain

D. solutia Clumsky

E. solutia Walkhoff

755.        Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii:

A. cofajul indirect

B. coafajul direct

C. amputatia vitala

D. pulpectomia vitala

E. pulpectomia devitala