Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA - DATE TEORETICE


Definitie:

HTA = valori constant crescute ale TA sistolice > 140 mm Hg si/sau TA diastolice > 90 mm Hg

"Ucigasul tacut"

HTA esentiala = boala cronica, tratabila, dar nevindecabila

Cauza principala de morbiditate si mortalitate cardio-vasculara:

Accidente vasculare cerebrale;

Boala coronariana;



Insuficienta cardiaca;

Insuficienta renala cronica.


Epidemiologie:

>20% populatia adulta dezvolta HTA (90% HTA esentiala);

>50% din cei cu HTA ignora diagnosticul de HTA;

>50% din cei cu HTA diagnosticata abandoneaza tratamentul din primul an;

Doar 20% din hipertensivii tratati ating un control terapeutic optim al HTA


Clasificarea HTA:

Etiologica:

HTA esentiala (primara): cauza necunoscuta (> 90% HTA);

HTA secundara: cauze cunoscute

HTA renala: renovasculara si renoparenchimatoasa;

HTA endocrina: Feocromocitom, adenom Conn, boala Cushing;

HTA de sarcina;

HTA cardiovasculara: coarctatia de aorta, insuficienta aortica, sindromul hiperkinetic β-adrenergic, blocurile totale, fistulele arteriovenoase, poliglobulii, HTA sistolica izolata (HTA sclerotica);

HTA neurologica: sindroame de HT intracraniana (tumori, encefalite, acidoza respiratorie), sdr. apneii de somn etc;

HTA secundara unor medicamente: contraceptive orale, corticoizi


Dupa severitatea valorilor TA:


Clasificarea HTA dupa ESC/ESH 2007:


Tabelul 1. Definitia si clasificarea nivelurilor tensiunii arteriale (mmHg)

Categoria

Sistolica


Diastolica

Optima

<120

si

<80

Normala

120-129

si/sau

80-84

Normal inalta

130-139

si/sau

85-89

Hipertensiune grad 1

140-159

si/sau

90-99

Hipertensiune grad 2

160-179

si/sau

100-109

Hipertensiune grad 3

≥180

si/sau

≥110

Hipertensiune sistolica izolata

≥140

si

<90



Forme hemodinamice particulare de HTA:

HTA sistolica izolata (sclerotica): TA sistolica > 140 mm Hg cu Tad normala;

HTA maligna (accelerata): TA diastolica > 130 mm Hg, de regula la tineri, posibil secundara, cu evolutie rapida spre complicatii severe


Factorii de risc cardio-vascular:

Factori nemodificabili:

Factorul familial (genetic);

Sexul;

Rasa (neagra);

Varsta;

Factori modificabili:

Dieta (aportul excesiv de sare, cofeina si grasimi alimentare saturate);

Obezitatea;

Fumatul;

Sedentarismul;

Dislipidemiile (hipercolesterolemii);

Hiperuricemia;

Diabetul zaharat;

HTA;

HVS


Patofiziologia HTA esesntiale:

TA = RVP x D sist x FC

 



Factori implicati in aparitia HTA:

Predispozitia genetica (reactivitate vasculara sporita fata de catecolamine si/sau retentie anormala a Na+ in peretele vascular arterial);

Controlul nervos: SNS (Noradrenalina) -> ↑ vasoconstrictiei;

Factorii endocrini:

q      Adrenalina;

q      Renina - Angiotensina;

q      Aldosteronul

Retentia de sare si apa: ↑ volemiei


Consecintele HTA asupra organelor tinta: (SNC, retina; cord; rinichi, artere de calibru mare si mediu)

SNC: AVC;

Retina: Modificari de angiopatie si retinopatie hipertensiva;

Cord: Boala coronariana ischemica, HVS, Insuficienta cardiaca;

Rinichi: Glomeruloscleroza hipertensiva, Insuficienta renala cronica;

Artere sistemice: Accelerarea ATS


Explorarea complicatiilor viscerale ale HTA:

SNC: Examen neurologic;

Retina: Examenul fundului de ochi;

Cord: ECG, Examen ecocardiografic, Radiografie toracica (ICT);

Rinichi: uree, creatinina, Cl creatinina,

Examen sumar de urina, Proteinurie, Addiss;

Artere sistemice: Oscilometrie, Angiografii


INGRIJIREA PACIENTILOR CU HTA


EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV:


Interogatoriul (anamneza) - vizand factorii de risc cardiovasculari familiali si personali, tipul de personalitate, profesia si stilul de viata, medicatia curenta, simptome determinate de HTA (cefalee, tulburari de vedere, dispnee, nicturie etc);

Determinarea periodica a TA la ambele brate, in pozitie culcata, sezanda si in picioare (controlul hipotensiunii arteriale posturale);

Evaluarea ritmului si frecventei cardiace;

Controlul greutatii corporale;

Examenele de laborator recomandate de medic, necesare bilantului functional si/sau etiologic al HTA

Conturarea profilului psihologic al pacientului (grad de instructie, cunostinte asupra bolii hipertensive, aderenta la programul terapeutic individual).


DIAGNOSTICE DE NURSING IN CAZUL PACIENTULUI CU HTA:


Deficit de educatie privind:

HTA;

Regimul terapeutic nonfarmacologic;

Regimul terapeutic medicamentos.


Deficit potential/manifest de aderenta la regimul terapeutic, datorat:

Deficitului de educatie;

Motivelor socioeconomice;

Efectelor secundare medicamentoase


PLANIFICAREA SI REALIZAREA ACTIVITATILOR DE NURSING:


Educatia pacientului hipertensiv si a apartinatorilor privind boala:

Caracterul cronic, incurabil si natural progresiv al bolii;

Riscurile evolutiei naturale a HTA (netratate) - aparitia complicatiilor;

Importanta aderentei pacientului la tratamentul nonfarmacologic, igieno-dietetic si schimbarea stilului de viata:

Reducerea aportului de sare si grasimi animale;

Scaderea ponderala;

Exercitiul fizic;

Abandonarea fumatului;

Evitarea alcoolului;

Reducerea stressului

Importanta aderentei pacientului la tratamentul farmacologic, medicamentos, individualizat:

Evitarea aparitiei pe termen lung a complicatiilor bolii;

Posibilele efecte secundare ale medicamentelor (HTA posturala, tulburari de dinamica sexuala)

Evitarea automedicatiei si riscurile intreruperii bruste a tratamentului

Necesitatea dispensarizarii (control medical periodic, clinic si de laborator)


Obtinerea compliantei si aderentei pacientului fata de programul terapeutic individual:


Buna educare a pacientului realizeaza constientizarea riscului abaterilor terapeutice si implica obtinerea compliantei la tratament;

Educatie pentru sanatate;

Intelegerea ratiunii tratamentului medicamentos permanent (de o viata), in special pentru pacientii asimptomatici!

Dovada schimbarii stilului de viata;

Colaborarea cu un dietetician;

Abandonarea fumatului, controlul G corporale, reducerea alcoolului;

Respectarea periodicitatii controalelor medicale programate;

Controlul optim al valorilor TA (ideal TA ≤ 130/80 mm Hg)

Verificarea corectitudinii medicatiei (evidenta retetelor/ nr. pastile din flacon), a orarului terapeutic si al cunoasterii potentialelor efecte secundare ale medicatiei

La varstnic: evitarea polipragmaziei, automedicatiei, a consumului ilicit de sare si recomandarea schimbarii progresive a posturii (evitarea hTA ortostatice).


EVALUAREA REZULTATELOR INGRIJIRII (EVOLUTIA ASTEPTATA):


Absenta semnelor de evolutie a bolii spre complicatii hipertensive:

Control optim terapeutic al valorilor TA;

Absenta manifestarilor anginoase;

Valori normale ale ureii si creatininei plasmatice;

Absenta semnelor clinice de afectare renala;

Absenta semnelor neurologice.

Aderenta la programul terapeutic individual:

Intelegerea ratiunii masurilor terapeutice igieno-dietetice si medicamentoase;

Integrarea familiei in modificarile impuse de boala asupra stilului de viata;

Aderenta la schimbarea dietei (restrictie de sare, grasimi saturate, restrictie calorica, alcool, fumat);

Realizarea saderii ponderale dorite;

Program zilnic de exercitii fizice;

Controlul individual, la domiciliu al TA;

Urmarirea si raportarea efectelor secundare medicamentoase medicului de familie;

Utilizarea resurselor comunitare pentru combaterea stressului cotidian

Motivatie personala solida privind beneficiile continuarii terapiei;

Respectarea programului medical de dispensarizare.



Tipuri de tensiometre utilizate pentru determinarea TA


Determinarea ocazionala a TA



Sfigmomanometru cu mercur




Sfigmomanometru aneroid, cu mercur si oscilometru


Monitorizarea automata a TA 24 ore



 


Diagnostice de nursing in HTA:


Risc crescut pentru noncomplianta cauzat de efectele secundare neplacute ale medicatiei prescrise si de convingerea ca tratamentul nu este necesar in absenta simptomatologiei;

Risc crescut pentru alterarea sexualitatii normale cauzata de scaderea libidoului sau disfunctie erectila secundare efectelor medicamentoase nedorite;

Risc crescut pentru mentinerea defectuoasa a starii de sanatate cauzat de cunoasterea insuficienta a restrictiilor dietetice, medicatiei, semnelor complicatiilor potentiale ale bolii, factorilor de risc (obezitate, fumat), a necesitatii controalelor periodice si a reducerii activitatilor stresante



Probleme de colaborare:


Complicatie potentiala: Hemoragii retiniene;

Complicatie potentiala: Accident vascular cerebral;

Complicatie potentiala: Hemoragie cerebrala;

Complicatie potentiala: Infarct miocardic acut;

Complicatie potentiala: Insuficienta renala cronica;

Complicatie potentiala: Insuficienta cardiaca