|
|
|
q Simptome majore
1. Durerea - intensitate variabila (vie in artritele acute, moderata in artroze), obisnuit intensificata de miscari, deseori cu meteoro-tropism evident (accentuata in anotimp friguros, ameliorata in cel cald, "prevestec schimbarea vremii"), simetrica sau nu, cu sediu fix sau caracter migrator, insotita sau nu de modificari obiective articulare (roseata, tumefiere, caldura locala).
2. Redoarea articulara se prezinta sub forma unei rigiditati dureroase, care jeneaza miscarea, facand articulatia temporar imobila; apare in poliartrita reumatoida (dimineata la sculare) si in artropatii degenerative (artroze).
3. Impotenta functionala poate fi:
a) partiala, permitand o oarecare mobilizare, care se face insa cu dificultate (artroze);
b) totala, imobilizand complet bolnavul (artrite acute).
q Examenul clinic al articulatiilor
Reguli
1) priveste (inspecteaza);
2) simte (palpeaza);
3) mobilizeaza;
4) masoara;
5) compara cu partea opusa.
Inspectia poate demonstra:
1)marirea de volum a articulatiilor datorata revarsatului lichidian in cavitatea articulara (hidartroza, hemartroza), edemului periarticular si ingrosarii capsulo-sinoviale (fig.166) sau maririi extremitatilor articulare (osteofite);
2)hiperemia locala (fig.166);
3)atitudini vicioase antalgice ale articulatiilor (genunchi var sau valg etc., cifoza, scolioza, lordoza);
4)alte modificari: circulatie venoasa si tegumente albe (in "tumora alba" a osteoartropatiei TBC), echimoze sau plagi (in traumatisme).
Fig. 166 - Tumefactia mainii si articulatiilor metacarpofalangiene, hiperemie locala
Palparea se executa atat cu intreaga palma cat si cu varful degetelor; se palpeaza succesiv tegumentele, tesutul celular subcutanat, tendoanele si muschii, epifizele articulare si bursele seroase periarticulare.
Mobilitatea articulara se urmareste prin executarea de miscari active (efectuate de bolnav) si pasive (efectuate de medic, cu blandete, in sensul fiziologic); se observa avandu-se in vedere prezenta si intensitatea durerii, gradul de amplitudine al miscarilor (redus in artrite si artroze, pierdut in ankiloze, si exagerat in sindromul Marfan), aparitia de "cracmente" si dificultatea in mers. Mobilizarea articulara este, contraindicata in artritele acute piogene (intensifica mult durerea), hemartroza hemofilica (mareste gradul hemartrozei) si in artropatiile prin fractura (poate disloca capetele fracturate).
Examenul mainii poate evidentia urmatoarele modificari patologice:
1. cresterea volumului mainii, in acromegalie (fig.167);
Fig. 167 - Aspectul mainii in acromegalie
2. tumefieri digito-articulare simetrice si proximale (poliartrita reumatoida) sau asimetrice si distale (artroze, guta, psoriazis);
3. deviatia ulnara a degetelor, cu deformarea lor in "gat de lebada" sau butoniera, in poliartrita reumatoida- fig.168;
Fig. 168 - Aspectul mainii in poliartrita reumatoida
4. atrofia musculara, in boli neurologice - fig.169,170;
Fig. 169 - Aspectul mainii in atrofia musculaturii interosoase
Fig. 170 - Aspectul mainii in atrofia musculaturii regiunii tenare
5. eritemul palmar (fig.171) in hepatita cronica si ciroza hepatica;
6. modificari ale unghiilor
Fig. 171 - Eritemul palmar
7. contractura Dupuytren (retractia aponevrozelor palmare, cu fixarea mainii in flexie - fig.172), in ciroza hepatica alcoolica;
Fig. 172 - Aspectul mainii in contractura Dupuytren
8. degelele hipocratice
Mecanismul prin care se produc modificarile structurilor moi si osoase digitate nu este inca precizat (se incrimineaza hipoxia generalizata).
Cauze:
respiratorii - TBC, bronsiectazia, abcesul pulmonar, cancerul pulmonar, fibrozele pulmonare;
cardiace - endocardita bacteriana subacuta, angiocardiopatiile congenitale cianogene;
digestive - boala Crohn, hepatita cronica activa, ciroza biliara primitiva;
hematologice - poliglobulii (primitive si secundare).
9. nodulii Heberden (in artroza) - nodulii mici (bob de mei), situati pe fata dorsala a articulatiei interfalangiene distale (in special pe index si medius), nedurerosi, cu pielea suprajacenta de aspect normal;
10. nodulii Meynet (in RAA), situati pe fetele de extensie ale articulatiilor mari si sub pielea paroasa a capului;
11. degete lungi si subtiri ("arahnodactilia") in sindromul Marfan;
12. polidactilia, brahi si sindactilia (fuziunea unor degete- fig.173);
13. degetele rigide cu pahidermie si hipotrofii unghiale (in sclerodermie- fig. 174).
Fig. 173 - Aspectul mainii in brahi-sindactilie
Fig. 174 - Aspectul mainii in sclerodermie
14. mana in "grifa", cu atrofii musculare interosoase si flexie fixa a degetelor, in paralizia de nerv cubital (fig. 175).
Fig. 175 - Aspectul mainii in paralizia de nerv cubital
