|
|
|
FARMACOLOGIA SN COLINERGIC
Acetilcolina este neurotransmitatorul SN colinergic care asigura neurotrnsmisia in placa tarminala neuromotoare, ggl vegetativi parasimpatici si simpatici, sinapsele neromedulosuprarenale, in unele sinapse simpatice terminale prin fibrele simpatice si in SNC.
SINTEZA SI ELIBERAREA ACETILCOLINEI
Sinteza se face din colina si acetat.Enzima este acetilcolintransferaza.Acetilcolina nou sintetizata la niv butonului presinaptic este depozitata in veziculele de depozit la niv presinaptic.Impulsul nervos produce depolarizare, deschide canalele de Ca2+.In urma influxului de Ca2+ se produce exocitoza.In urma exocitozei acetilcolina este eliberata in fanta sinaptica.Acetilcolina actioneaza pe rp muscarinici postsinaptici.Acetilcolina libera care se desprinde de rp este inactivata prin hidroliza de catre acetilcolinesteraza situata in lamina bazala a terminatiei nervoase.In afara sinapselor, acetilcolina este inactivata de pseudocolinesteraza.
cLASIFICAREA MED SI SUBST CARE ACTIONEAZA IN DOMENIUL COLINERGIC:
1.Modulatoare presinaptice ale eliberarii acetilcolinei
2.Agonisti muscarinici
3.Antagonisti muscarinici
4.Stimulatoare ale ggl-lor vegetativi
5.Blocante ale ggl-lor vegetativi
6.Blocante neuromusculare
7.Reactivatori ai colinesterazei.
1.Modulatoare presinaptice ale elaborarii acetilcolinei:
a)Hemicoliniu- este o subst care antagonizeaza sinteza acetilcolina.Se foloseste doar experimental.La niv presinaptic exista rp care influenteaza eliberarea acetilcolinei in fanya sinaptica.Rp-ul alfa2 se gaseste la niv presinaptic si influenteaza eliberarea acetilcolinei.Stimularea rp-lui M2 presinaptic de acetilcolina, inhiba eliberarea acetilcolinei in terminatiile nervoase parasimpatice postganglionare.Stimularea rp-lui N de acetilcolina la niv jonctiunii nervoase stimuleaza eliberarea acetilcolinei.
b)Toxina botulinica- bulagara toxina inhiba specific acetilcolina prin bloc presinaptic.Efecte: paralizie motorie progresiva; paralizie respiratorie; dificultati de deglutitie; xerostomie; tulburari de vedere.
c)Ionii de Ca- stimuleaza eliberarea de acetilcolina prin stimularea exocitozei.
2.Agonistii muscarinici
Sunt subst si med din aceasta categorie care actioneaza asupra rp-lor M reproducand efectele acetilcolinei.
a)Acetilcolina
b)Agonisti naturali
c)agonistii muscarinici de feed-back
A)Acetilcolina-> in doze mici si medii au afinitate ptr rp-ul de tip M.In doze mari are afinitate ptr rp-ul N.Rp-ii N pot fi stimulati de acetilcolina daca in prealabil rp-ii M au fost antagonizati cu atropina.Rp-ii M sunt rp in serpentina cuplati cu proteine G.Exista mai multe subtipuri de rp M: M1-M5.Rp m1 se gaseste in SNC, ggl vegetativi, celule parietale gastrice.Stimularea lor determina depolarizarea membranelor si excitatia.Rp m2 se gasesc in: miocard, terminatii presinaptice, periferice si centrale.Stimularea lor determina hiperpolarizarea membranelor si cresterea excitabilitaii.Rp m3 se gasesc in cel glandulare exocrine, musculatura neteda viscerala, endoteliu vascular si SNC.Stimulare rp m3 produce excitabilitatea cu exceptia rp de la niv vaselor a caror stimulare determina vasodilatatia.
Efectele muscarinice ale acetilcolinei asupra:
- ap. cardio-vascular: intarzie conducerea avtrio-ventriculara, bradicardie.
- vaselor: vasodilatatiei urmata de hTA
- musculatura neteda: determina contractia musc netede si relaxarea sfincterelor; determina cresterea peristaltismului intestinal, bronhospasm, cresterea contractiei ureterelor, stimularea contractiei detrusorului vezical si relaxarea sfincterului vezicii urinare
- poate sa determine colici, diaree, favorizarea eliminarii urinei
- organe sexuale masc: produce erectia penisului
- gle exocrine: stimuleaza secretia glandulara
- ochi: determina: mioza prin contractia musc-lor circulari ai irisului; acomodarea vederii ptr aproape in urma contractiei musc ciliar; scade presiunea intraoculara in urma contractiei musc ciliar si deschiderea spatiilor lacunare de la niv unghiului intracornean;
- SNC : produce r electroencefalografica de trezire si imbunatatire a functiilor cognitive.Efectele acetilcolinei sunt de scurta durata.
B)Agonistii naturali actioneaza in mod normal direct asupra rp-lor muscarinici, producand efecte similare acetilcolinei.Agonistii muscarinici se mai numesc parasimpatomimetici.
1.Pilocarpina este un alcaloid care se extrage din arborele pilocarpus.Are actiune asupra ochiului si gl exocrine.Actiunea este de lunga durata si intensa.Indicatii: se recomanda in glaucom in vederea scaderii presiunii intraoculare; se aplica in sacul conjunctiva; efectele se mentin 24 de ore; in intoxicatii cu anticolinergici se mai recomanda pilocarpina; se recomanda in efectiuni insotite de scaderea secretiei salivare
2.Muscarina provine din Amanita Muscaria; actioneaza angonist asupra rp-lor muscarinici; nu se foloseste in terapeutica; are importanta toxicologica si experimentala
C)Agonistii muscarinici sintetici
1.Carbacol-> are proprietati asemanatoare acetilcolinei, dar mai intesn decat al acesteia; actioneaza asupra tubului digestiv, aparat renal, ochii; se indica in glaucom, atonie intestinala postoperatorie si in retentie urinara functionala
2.betanecol-> actioneaza supra tubului digestiv si ap renal;
CONTRAINDICATII ALE AGONISTIILOR MUSCARINICI:
La femeile care alapteaza si in sarcina.La soferi, dispeceri.La bolnavii care au glaucom si au nevoie de lumina.La pacientii cu astm bronshic.La hTA deoarece creste TA.LA bradicardici si miocardite.
REACTII NEDORITE SI ADVERSE:
Sunt datorate exacerbarii actiunii farmacodinamice.Dupa adm locale a pilocarpinei in sacul conjunctival se produce mioza, tulburari de adaptare la distanta datorita spasmului de acomodare=> congestie conjunctivala.Dupa adm sistemica pot aparea r. adv la niv ochiului hTA, bronhospasm, sindroame diareice, hihersecretia gl exocrine.
3.Antadonistii muscarinici
Se mai numesc: parasimpatolitice, anticolinergice, m.colinolitice.Dupa provenienta pot fi: naturali, semisintetici si sintetici.
Mec de actiune: blocheaza competitiv actiunea acetilcolinei la niv rp-lor muscarinici.Act poate fi neselectiva sau selectiva.Efecte: la niv tractului digestiv, asupra musculaturii netede produce bronhodilatatie, relaxarea vezicii urinare=>sfincterul se contracta; asupra gl exocrine scade secretia gl exocrine; scade secretia lactata, lacrimala; asupra ap cardiovascular efectele depind de doza.In doze f mici, apare un efect paradoxal deoarece antagonistul muscarinic, in doze mici actioneaza asupra vagului.In doze terapeutice, apare tahicardie fara sa fie influentat raspunsul inimii la efort.T.A. nu e modif semnificativ, deoarece vasele nu au inervatie colinergica.Vasele de la niv pielii pot fi dilatate dupa doze mari;asupra ochilor produce midriaza, deoarece se blocheaza actiunea acetilcolinei asupra m. circulari si raman numai m. radiari care produc midriaza.Se mai produce ciclopegie si cresterea presiunii intraoculare.Aspupra SNC se produc efecte anticolinergice, diferite in functie de doza si preparat.Unele preparate pot stimula SNC, altele au efecte sedative.Centrul respirator poate fi stimulat dupa adminis in doze terapeutice colinergice.Efectul antivomitiv este datorat inhibitiei centrului vomei, dar si efectelor periferice asupra musculaturii netede gastro-intestinale.De asemenea, au efecte antiparkinsoniene.
Indicatii: afectiuni ale ap. digestiv ptr efecte antisecretorii si antispastice; ptr gastrite, sindr-ul colonului iritabil=>diaree si constipatii.; afectiuni biliare, colici biliare, diskinezii spastice; afectiuni renale cronice reno-uretrale, inconstienta urinara; afectiuni ale ap genital dismenorei; afectiuni ale ap respirator in astm bronsic, bronsite cronice, componenta bronhospastica; afectiuni ale ap cardiovascular in bradicardie sinusala; afectiuni neurologice in kinetoza, boala Parkinson; in intoxicatii cu parasimpatomimetice.
Reactii nedorite si adverse: constipatii; xerostomie; disfagie; senzatie de sete; retentie urinara; midriaza cu fotofobie; tulburari de acomodare a vederii; tahicardie sau aritmii cardiace; la SNC insomnii, agitatie psihomotorie.
Contraindicatii: in atonia gastro-intestinala, ileus paralitic, ocluzii intestinale mecanice, cardiopatia ischemica grava, adenopatia de prostata, glaucom, sarcina.
Antagonisti muscarinici de provenienta naturala:
1 Atropina blocheaza in mod selectiv rp muscarinici, se absoarbe bine la niv tubului digestiv, strabate bine tesuturile, se metabolizeaza hepatic, se excreta prin urina si lapte, se adminis sub forma de sulfat.
2 Scopolamina are strustura asemanatoare cu a atropinei, dar efectele sunt diferite.Are efecte sedative, se adminis preoperator, in stari de agitatie psihomotorie si in Kinetoze.Se foloseste sub forma de scopolamina bromhidrat pe cale utopica.
Antagonisti muscarinici sintetici si semisintetici
- in mod obisnuit, med din aceasta categorie au o selectivitate mai mare fata de derivatii naturali.
Categorii
A Antispastice antisecretorii. Butilscopolamina- are act parasimpatolitica putin selectiva care actioneaza asupra ap. digestiv, cailor urinare si uterului.Se foloseste sub forma de bromura si se adminis pe cale orala, parenterala si rectala.Intra in componenta unor med ca Piafen si Scobutil.
B Antispastice ale vezicii urinare. Oxibutinina- are actiune anticolinergica asupra vezicii urinare, scade contractia detrusorului vezicii si presiunea vezicala.Se indica in inconstinenta urinara.Se adminis pe cale orala.
C Antispastice. Ipratropiu- are act bronhodilatatorie de lunga durata influentand putin vascozitatea secretiilor traheobronsice, se adminis inhalator si se indica in astmul bronsic si bronsite cronice cu componenta bronhospastica.
D Midriatice. Tropicamida- are efect cu durata de aprox 6 ore.Se aplica in sacul conjunctival sub forma de colir, se indica la pac cu glaucom.
E Antiparkinsoniene. Trihexifenidil- se adminis pe cale orala si sunt med antihistaminice h1, antipsihotice, antidepresive care au si actiune anticolinergica.
4. Stimulatoarele ggl vegetativi
Med de aceasta categorie actioneaza asupra rp-lor secundari nicotinicii; ele se numesc nicotinomimetice sau nicotinocolinergice.Rp nicotinici sunt rp cuplati cu un canal ionic, actiunea lor va produce cresterea permeabilitatii canalelor ptr cationi, depolarizare si efect de stimulare.Rp nicotinici se gasesc la niv SNC, ggl veget, la niv jonctiunii neuromusculare.Agonistii rp nicotinici sunt acetilcolina, nicotina.
Nicotina este alcaloidul care stimuleaza rp nicotinici, este incolor dar in prezenta aerului devine brun si cu un miros caracteristic.Nicotina actioneaza asupra rp nicotinici la niv ggl veget medulosuprarenali, SNC , glomusul carotidian.Nicotina produce efecte centrale si periferice.
Efecte centrale: poate determ hiporexie, poate stimula procesele de invatare si reduce starea de anxietate, in doze mari poate prod tremuraturi si convulsii.La niv maduvei spinarii poate scadea reflexele postsinaptice si relaxarea musculaturii striate.
Efecte periferice: sunt datorate actiunii asupra ggl veget, in mod obisnuit nicotina stimuleaza initial ggl parasimpatici, dupa care stimuleaza ggl simpatici.Apar initial efecte de tip colinergic, urmate de efecte adrenergice.Dozele mari de nicotina care act timp ingelungat, vor produce in final paralizia str. ganglionar.
Efecte dupa adm nicotinei: la niv ap cardiovasc- bradicardie, tahicardie. hTA; la niv ap dig- stimularea peristaltismului apoi scaderea; ap resp- stimulat prin act pe centrii bulbari; gl exocrina- hipersecretie.
Efectele metabolice ale nicotinei: in urma descarcarii de cotecolamine se produce lipoliza, urmata de cresterea acizilor grasi in sange.Det cresterea proportiei de carboxihemoglobina reducand capacitatea de oxigenare a tesutului.Cresterea secretiei de ADH poate stimula eliberare de vasopresine cu rol vasoconstrictor.
5. Blocante ale gg-lor vegetativi.
Med care bolcheaza ggl postsinaptici.Ggl parasimpatici produce constipatie, tulburari de mictiune, scad secretiile exocrine.Ggl simpatici scad TA datorata arteriolodilatatiei si scaderii debitului cardiac.EX: trimetafan.
6.Blocante neuromusculare(curalizante)
Antagonizeaza rp-ii nicotinici la niv jonctiunii neuromusculare=>relaxare si paralizie a m. striate.
a) Curalizante antidepolarizante
b) Cularizante depolarizante
FARMACOLOGIA SN ADRENERGIC
Catecolaminele naturale sunt: nonadrenalina, adrenalina si dopamina.Principalele structuri in care sunt sintetizate catecolaminele sunt: medulosuprarenala(adrenalina si nonadrenalina) si terminatii nervoase simpatice si SNC(dopamina).
Enzime care intervin in sinteza catecolaminelor:
1 Tirozin-hidroxilaza transforma L-tirozina in dopa.Se gaseste in citoplasma si este autolimitata de adrenalina si nonadrenalina.
2 Dopa-decarboxilaza transforma dopa in dopamina.Sinteza este facuta la niv citoplasmei.Dupa sinteza dopaminei, aceasta este preluata din citoplasma si intra in vezicule de stocaj.
3 Dopamina beta hidroxilaza transforma dopamina in nonadrenalina la niv veziculelor de stocaj.In ggl veget aceasta enzima lipseste.
4 Fentolamina transforma noradrenalina in adrenalina.Precursorul catecolaminelor este L-tirozina.
Eliberarea cotecolaminelor se face prin exocitoza in urma influxului de calciu.
Actiunea catecolaminelor se face la niv postsinaptic si presinaptic ptr rp adrenergici: alfa, beta1, dopa.Toate tipurile de rp apartin d.p.d.v morfofunctional rp-lor cuplati cu proteina G.
Efectele alfa adrenergice- stimuleaza rp alfa1 si determina urmatoarele efecte: midriaxa, prin contractia m. radiar al ochiului; vasoconstrictie; la m. neteda apare relaxarea gastro-intestinala; glicogenoza hepatica=> creste glicemia; contractia capsulei spinale; la uretere contractie.Efectele alfa2: vasoconstrictie; inhiba eliberarea neurotransmitatorilor la niv presinaptic; inhiba eliberarea insulinei.Efectele beta1: la cord creste frecventa cardiaca, creste viteza de conducere atrioventriculara, creste forta de contractie a miocardului, creste consumul de O2 la niv miocardului; la niv central anxietate.Efecte beta2: bronhodilatatie, vasodilatie in anumite teritorii, stimularea m. striate cu tremur, glicogenoliza hepatica si musculara, relaxarea m. netede, relaxarea detrasorului vezical,la niv presinaptic cu stimularea eliberarii de noradrenalina, la niv mastocitar inhiba eliberarea de histamina.Efectele beta3: lipoliza, stimularea termogenezei.Efecte D1: creste contractilitatea miocardului, vasodilatatie renala, vasodilatatie mezenterica si coronariana.Efecte d2: inhibarea secretiei de prolactina, stimularea trigerului vomei, rp-ii d2 sunt implicati in teroria Schizofreniei si a bolii Parkinson.Efectele D3: inhibarea eliberarii de dopamina.Incetarea act catecolaminelor se face prin doua procese:
1. Recaptarea= procesul prin care catecolaminele sunt reintroduse in structura din care provin sau alte structuri, cu ajutorul unor sisteme de transport specific.Recaptare de tip1: apare la niv neuronal, catecolaminele fiind reintroduse in citoplasma neuronala iar apoi in veziculele de stocaj.Recaptare de tip2: se face in structuri non-neuronale.
2. Bioinactivare se face prin intermediul unor enzime: MAO(monoaminoxidaze) si COMT(catecolaminoortometiltransferaza); MAO se gasesc la niv mitocondrial in terminatii nervoase-creier,cord,epiteliu:MAO degradeaza noradrenalina,dar si neurotransmitatori -dopamina si serotonina.COMT-se gaseste la nivel citoplasmatic in neuroni si tesuturi extraneuronale;degradeaza catecolaminele si produsii intermediari rezultati din bioinactivarea catecolaminelor.
Modularea eliberarii catecolaminelor: se face prin rp-ii presinaptici, stimularea rp-lor alfa2- inhiba eliberarea de Noradrenalina.Stimularea rp-lor beta2- elibereaza noradrenalina.
Med ce act in domeniul catecolaminelor:
Clasificare:
1. Med cu act directa asupra rp-lor adrenergici:
a) agonisti adrenergici;
b) antagonisti adrenergici;
c) derivati de secara cornuta;
2.Med si subst cu act asupra terminatiei nervoase adrenergice:
a) med ce inhiba sinteza noradrenalinei si dopaminei
b) med ce influenteaza depozitarea si eliberarea catecolaminelor
c) med ce inhiba recaptarea catecolaminelor
d) med ce inhiba bioinactivarea catecolaminelor
I. AGONISTI ADRENERGICI: se mai numesc si simpatomimetice directe sau adrenomimetice directe sau stimulente adrenergice directe.Aici intra catecolaminele naturale si alte adrenomimetice.Catecolaminele naturale endogene au actiune agonista directa asupra unui nr mare de rp.
1 ADRENALINA este o catecolamina naturala care act asupra urmatorilor rp: alfa1, alfa2, beta1, beta2, beta3.Indicatii: depinde de modul de adm si de doza.Ptr adm generala: in stop cardiac stimuleaza cordul prin rp beta1 si det vasoconstrictie; socul anafilactic- detem bronhodilatatie prin rp-ii beta2 stimuleaza cordul prin beta1, creste TA si reduce edemul laringian prin beta2 care inhiba eliberarea de histamina din mastocit; astmul bronsic det bronhodilatatie prin beta2.Ptr adm locala fie direct pe mucoasa fie impreuna cu anestezice.Vasoconstrictie locala in epistaxis, rinita, hemoragii ale mucoaselor.
Cai de adm: pe cale parenterala, pe sonda endotraheala, sublingual si nu se absorb de la niv dig.
Reactii adv: depind de doza; in doze terapeutice=> anxietate, palpitaii, tremur.In doze mari HTA brutala, accident vascular hemoragic, aritmii cardiace, dureri precordiale si angina pectorala.Dupa adm locala=> ischemie si necroza locala.
Contraindicatii: la pac cu boli cardiovasc, in hipertiroidism, glaucom,
2 NORADRENALINA act asupra rp-lor alfa1,2 beta1,2.Determina act preponderenta asupra rp-lor alfa cu vasoconstrictie periferica, creste TA, tahicardie.
Indicatii in colaps, stari hipotensive cu hipotonie vasculara, hemoragii dentare.
Cai de adm: pe cale sistemica si cale locala.
Reactii adv: asemanatoare adrenalinei.
Contraindicatii: in sarcina, in aritmi cardiace, hipertiroidism, si la sportivi.
3 DOPAMINA este o catecolamina naturala care act asupra rp-lor dopa-alfa si dopa-beta.Efectele dopaminei depind de doza.In doze mici=> stimularea d1 vasodilatatie mezenterica si coronariana.In doze medii=> stimularea B1- cu stimularea cordului.In doze mari=> stimularea alfa1- vasoconstrictie si cresterea TA.
Indicatii: in soc, oligurie, hTA.
Cai de adm: IV, perfuzie, cateter.
R. adv.: dupa doze mari=> agitatie, tremur, HTA, aritmii cardiace, criza de angina, necroza tegumentara.
Contraindicatii:la pac cu sangerari ale tractului gastro-intestinal cu ateriopatii obliterante, glaucom, hipertiroidism si tulb de ritm cardiac.
ETILEFRINA= produs de sinteza care act agonist asupra rp-lor alfa si beta.Este un med ce creste TA fiind recomandat in stari hTA ac sau cr.Med se contraindica la pac cu HTA, sau afectiuni cardiace.Adm : oral parenteral.
DOPEXAMINA= produs de sinteza care act asupra beta1 si beta2 si a rp-lor D1 si D2.
Agonisti adrenergici cu spectru mai limitat. Se indiaca in stari hTA,soc.
FENILEFRINA-are o structura asemanatoare adrenalinei ,dar nu e catecolamina.Actiunea ei e mai putin intenasa decat a adrenalinei,dar de durata mai lunga.Se indica in osc,hTA,fie pe cale orala sau parenterala.Aplicare locala se face in rinite,conjuctivite.
Reactii adverse ale agonistilor alfa1 adrenergici:sindr. ischemice,necroze locale,HTA
Contraindicatii:rinite atrofice,HTA,glaucom,asrcina,hipertiroidism
Agonisti alfa2 adrenergici:stim. recept. la nivel presinaptic si postsinaptic:stimuleaza alfa2 postsinaptic=>vasoconstrictie,alfa2 presinaptici=>inhiba eliberarea de catecolamine.
AGONISTI BETA ADRENERGICI(adrenomimetice, simpatomimetice, beta-adrenergia)
-pot stimula selectiv sau neselectiv rp-ii beta.
1. Agonisti beta adrenergici neselectivi- med care stimuleaza rp-ii beta1,2.
a)IZOPRENALINA - agonist neselectiv ; prin stimularea rp-lor beta1 are efect cardio-resp.Prin stimularea rp-lor beta2 are efecte vasodilatatoare si bronhodilatatoare.Se indica in astm bronsic, sincopa cardiaca, bradicardii, blocuri AV.Se contraindica in afectiuni ale cordului: aritmii, infarct, cardiopatii ischemice, hipertiroidism.Reac adv: palpitaii, tahiaritmii, angor.ADM: pe cale sublinguala si IV.
b)ORCIPRENALINA- agonist beta1,2 neselectiv.Se indica in astm bronsic.Reac adv: similare izoprenalinei.Se adm oral si inhalator.
2.a) Agonisti beta1 adrenergici selectivi:
- med care stimuleaza direct si selectivi rp-ii beta1.Dupa stimularea rp-lor beta1, are loc stimularea adrenilatciclazei, creste CAMP, care in final creste Ca intracelular, urmand apoi efectele stimulatoare.
DOBUTAMINA- stimuleaza rp-ii beta1 avand efect inotrop pozitiv( creste contractia si frecventa cordului).Indicatii: in insuficienta cardiaca si soc.Contraindicatii: in tahiaritmii.Reac adv:la niv cordului, prin exacerbarea actiunii med.Adm: pe cale injectbila.
2.b) Agonisti beta2 adrenergici selectivi:- stimuleaza rp-ii beta2 producand stimularea adenilatciclazei crescand niv CAMP si rezultand o scadere a Ca intracelular.Aparitia efectelor bronhodilatatoare si vasodilatatie depinde de eliberarea de oxid nitric.Indicatii: in astm bronsic, bronsita cronica, in eminenta de nastere prematura, arteriopatii periferice.Reac adv: cefalee prin vasodilatatie, hTA.Contraindicatii in hemoragii cerebrale, post partum, dezlipirea de placenta.Ex: Salbutamol,Salmeterol, Fenoterol.
II. ANTAGONISTI ADRENERGICI( blocante adrenergice, adrenolitice, simpatolitice sau inhibitoare adrenergice)
- med act direct asupra rp-lor pe care ii blocheaza antagonizand act catecolaminelor.
1. Antagonisti alfa si beta adrenergici
- med cu spectru larg care antagonizeaza rp-ii alfa si beta; blocarea rp-lor alfa cu act vasodilatatoare, beta cu efect antihipertensiv.
Ex: Labetalol; Carvedilol;Celiprolol.
2. Antagonisti alfa adrenergici neselectivi
- blocheaza rp-ii alfa1,2 neselctivi impiedicand vasoconstrictia si facilitand vasodilatatia beta adrenergica.Indicatii: vasodilatatoare si antihipertensive.
Ex:Tolatolina se indica in ocluzii arteriale si sindroame ischemice periferice.Fentolamina: produce arteriodilatatie.
3.Antagonisti alfa1 selectivi.
-antagonizeaza rp-ii producand vasodilatatie si scaderea rezistentei periferice.Produce relaxarea capsulei prostatei si uretrei facilitand evacuarea urinei.Indicatii: in hiertensiune si hipertrofie benigna de prostata.
Ex: Prazosin -prod arteriolo si veno-dilatatie.Reac adv:hTA, edeme si fenomene nervoase centrale.DOIOZOSINA- nu are reac adv.TAMSULOSIN, KETANSERINA.
4. Antagonist alfa2 drenergici selectivi:
- se utilizeaza experimental.EX: YOHIMBINA- stimuleaza tonusul parasimpatic si se utilizeaza ptr disfunctii sexuale.
5. Antagonisti beta adrenergici neselectivi
-Blocant beta adrenergic; antagonizeaza act catecolaminelor si a subst simpatomimetice.Efecte: antihipertensive; la niv rinichiului -eliberare de renina si formarea de angiotensina; la niv SNC- scaderea tonusului simpatic; la niv terminatiilor noradrenergice deter blocarea rp-lor beta2, presinaptic care duce la eliberarea de noradrenalina; efect antianginos, antiaritmic,antiglaucomatos, antimigrenos si anxiolitic.
Indicatii: In HTA la tineri, tulburari de ritm, angor, hipertiroidism, migrene, glaucom.Reac adv: bradicardie, agravarea blocurilor AV; agravarea insuficientei cardiace, hTA, in crizele de astm bronsic.Contraindicatii: astm bronsic, bradicardie severa, insuficienta cardiaca necontrolata.
EX: PROPRANOLONUL, SOTANOL, TIMOLOL.
6. Antagonisti beta1 adrenergici selectivi
- blocheaza rp-ii beta1.Indicatii: HTA, aritmii, angor, hipertiroidism.
EX: ATENOLOL, METOPROLOL, BETAXOLOL-Utilizare in glaucom.
III. DERIVATII DE SECARA CORNUTA
- secara cornuta este o forma vegetativa a unei ciuperci numite Cleviaps si pot act in domeniul adrenergic, serotoninergic si beta adrenergic.
1. Derivatii naturali:EX:Ergotamina-act. alfa adrenomimetica producand vasoconstrictie cu efect ocitocic.Indicatii: in migrena, hemoragii uterine postpartum.Reactii adv: sindroame ischemice,HTA, angor si avorturi.Contraindicatii: boli cardiovasculare si sarcina.Adm pe cale orala.ERGOTOXINA, ERGOMETRINA.
2. Derivati semisintetici: EX:DIHIDROERGOTAMINA-e alfa adrenomimetic care produce vasoconstrictie pe artere si vene.Indic. migrene,hTA ortostatica,profilaxia trombozelor post-operat.Containd. HTA arteriala,sind. ischemic periferic,sarcina.DIHIDROERGOTOXINA-imbunatateste metabolismul neuronal prin act. agonista asupra rp-lor dopa si serotoninergici din creier.Ind. atentie,memorie,tulb circ. cerebrale.React adv.:congestie nazala,cefalee,hTa.METILERGOMETRINA,NICERGOLINA-iND. in ischemia cerebrala.Conrtaind.:hemoragii.METISERGIDA,BROMOCRIPTINA-iND. in boala Parkison, ptr inhibarea lactatiei.LISERGIDA-produce efecte schizofreno-mimetice:halucinatii,delir,tulb. de personalitate.
MEDICAM. SI SUBST. CU ACT. ASUPRA TERMINATIEI NERVOASE ADRENERGICE:
-act. la niv. presinaptic asupra sintezei,depozitarii,eliberarii,recaptarii,si bioinactivarii catecolaminelor.Au act. importanta si asupra SNC.
1. Med. care inhiba sinteza noradrenalinei si dopaminei.EX: METILTIROZINA-antagonizeaza tiroxinhidroxilaza,reducand sinteza de norandrenalina.CARBIDOPA si RENSERAZIDA-inhiba enzimele;se foloseste in asociere cu dopa-2 in tratarea bolilor Parkinson.
2. Med. care influenteaza depozitarea si eliberarea catecolaminelor.a)Simpaticomimetice indirecte-cresc tonusul simpatic prin stimularea eliberarii de catecolamine.b) Neurosimpatolitice-scad tonusul simpatic si reducerea eliberarii de catecolamine.c)Modulatoare a eliberarii neurotransmitatorilor-moduleaza prin act. presimpatica eliberarea de catecolamine.
3. Med. care inhiba recaptarea catecolaminelor.
4. Med. care inhiba reactivarea catecolaminelor.
AMFETAMINE
Amine de trezire-grad de subst. de sinteza inrudite cu: amfetamina,dextroamfetamina,metamfetamina.Au proprietati simpatomimetice si stimulatorii motorii.Mec de act. :act. la niv. presimpatic prin mec. indirect,deter. eliberare de catecolamine in fanta sinaptica.Pot stim. si eliberaea de serotonina.Efecte:periferice-prin act. pe cord si vase prod. HTA,bronhodilatatie, vasoconstrictie;centale-efecte psihomotorii,inlatura senz. de oboseala,pot prod. tulb. comportamentale,euferie,anorexie,insomnie.Folosite indelungat pot prod. halucinatii,delir,comp. agresiv,si stereotip.Indic.:in obezitate,narcolepsie.React. adv.:HTA,HT pulm.,prod. farmacodependenta,insuf. renala.Contarind:cardiovasc,boli psihice.EX:FENFLURAZINA,EFEDRINA-Mec. de act. la nivel presinaptic,SNC,terminatii sinaptice.Indic.:in starii htensive cr.,rinite,rinosinuzite,soc anafilactic,midriatic,astm,React. adv. :HTA,palpitatii,anxietate.Contr. HTA,aritmii,infarct,adenom de prostata.TIRAMINA-act. simpatomimetica;exista in branzeturi,bere,vin rosu.;se metabolizeaza in tubul digestiv,ajunge in sg. nemetabolizat si act. asupra ap. cardio-vasc.NAFAZOLINA-act. asupra rp-lor alfa si beta,prod. vasoconstrictie,HTA si tahicardie.contraind. in boli ap. cardivasc. si rinite.
NEUROSIMPATICOLITICE-scad tonusul simpatic,reduc elib. de noradrenalina in fanta sinaptica fara sa antagonizeze direct act. catecolaminelor asupra rp-lor.METILDOPA-se acumuleaza in veziculele de stocaj iar dupa eliberare act. in mod redus asupra rp-lor lfa1 adrenergici,reducand vasoconstr.Ind.:HTA.React adv..:hTA.Contraind.:stari depresive.GUANETIDINA,REZERPINA-blocheaza incorporaea precursorilor in veziculele de stocaj,inhiba recaptarea catecolaminelor,se produce depletie de catecolamine,dar act. si pe neuroni sterotoninergici.Efecte:scade tonusul simpatic,bradicardie,hTA.Ind:HTA,si uneori in psihiatrie.CLONIDINA-Ind:HTA.React. adv.:hTA ortostatica,bradicardie,prod. sterostomie.Contrind. :ateroscleroza cerebrala,sarcina,psihoza.MOXONIDINA.
MODULATOARE ALE ELIBARARII NEUROTRANSMITATORILOR:
=Med care act. asupra rp-lor presinaptici,pot stimula sau inhibaeliberarea de neurotransm.
RECEPTORII ALFA 2 ADRENERGICI PRESINAPTICI
=reduc eliberarea neurotransm.Antagonistii sunt Tolazolin sau Iohindina.
RECEPTORII BETA 2 ADRENERGICI PRESINAPTICI-stimularea pate fi facuta de Izoprenalina sau selective;det. scaderea eliberarii neurotransm. in fanta sinaptica.
MEDIC. CARE INHIBA RECAPTAREA CATECOLAMINELOR:
RECAPTAREA NEURONALA DE TIP1-are afinitate ptr. noradrenalina;antagonizarea recaptarii catecolaminelor va accentua efectul simpatomimetic.EX:COCAINA-anestezic local:inhiba recaptarea catecolam. la nivel central si periferic.
CORTICOSTEROIZII-inhiba recaptarea catecol.
MEDIC. CARE INHIBA BIOINACTIVAREA CATECOL.-sunt inhibate de MAO si COMT.MAO-au act. selectica si neselectica.EX.:MECLOBEMIDA-inhib. de MAO tip B=>creste disponibilul de dopamina:inhib. de COMT=>act. la niv. neuronilor dopa,antagonizand bioinactivarea dopaminei.Ind.:in boala Parkinson-Entacampone.FARMACOLOGIA SN ADRENERGIC
