EXPLORAREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE APARATUL CARDIO-VASCULAR

APARATUL CARDIO-VASCULAR: DATE TEORETICE GENERALE ANATOMICE SI FUNCTIONALE

Inima = organ musculo-cavitar, indeplinind functia de pompa a sangelui pentru intregul organism.

Situata in torace, in mediastinul mijlociu, intre cei 2 pulmoni si diafragm.

Acoperita de pericard, protejata de frecare prin lichidul pericardic (50 ml).

Cavitatile cardiace 4 camere (2 atrii, 2 ventriculi), comunicand intre ele prin valvele atrio-ventriculare si separate prin septul interventricular si interatrial.

Atriile: primesc sangele care se intoarce la cord prin venele pulmonare (AS) si respectiv venele cave (AD);

Ventriculii: pompeaza sangele in mica (VD) si marea circulatie (VS) prin sistola ventriculara.

VD functioneaza intr-un regim presional inferior celui al VS, avand un perete muscular de 4 ori mai subtire ca al VS.

Valvele cardiace:

Valvele atrio-ventriculare comunicarea dintre atriu si ventricul, deschiderea lor fiind determinata pasiv de gradientul de presiune A-V, iar inchiderea lor fiind asigurata de contractia muschilor papilari si tensionarea cordajelor tendinoase.

Valva mitrala (bicuspida): comunicarea AS-VS;

Valva tricuspida: comunicarea AD-VD.

Valvele sigmoide comunicarea dintre ventricul si artera (VS - aorta; VD - artera pulmonara); cate 3 cuspe, fara muschi papilari si cordaje

Arterele coronare (ACD, ACS): ramuri principale din aorta, asigurand irigarea miocardului; miocardul extrage si folose ste 50% din oxigenul arterial coronarian.

Irigarea miocardului se realizeaza in diastola.

Muschiul cardiac (miocardul): tesut muscular specializat, cu caracter asemanator muschiului striat, dar lipsit de control nervos voluntar, interconectat sub forma unui sincitiu (contractie si relaxare unitara), dotat cu proprietatea de automatism.

Endocard

Epicard

Sistemul de conducere al inimii

Celule miocardice specializate, cu proprietatea de pacemaker

Nodul sino-atrial: localizat in peretele AD, in apropierea varsarii venelor cave, dotat cu automatism, responsabil de realizarea ritmului sinusal, cu frecventa 60-100 batai/min

Nodul atrio-ventricular: localizat in peretele AD, in apropierea valvei tricuspide, dotat cu automatism cu frecven ta 40-60 batai/min

Fasciculul His: in grosimea septului interventricular

Ramul drept: distribuit in evantai rasfrant catre fata endocardica a miocardului VD

Ramul stang: subampartit in 2 fascicule- anterior stang si posterior stang, distribuite catre fata endocardica a miocardului VS

Reteaua Purkinje: distribuita miocardului V, cu automatism responsabil de frecventa ritmului idioventricular de 20-40 batai/min

Cuplajul electro-mecanic:

Indispensabil realizarii functiei cardiace de pompa

Potentialul cardiac este generat de diferenta de electronegativitate dintre interiorul si exteriorul celulelor cu functie de pacemaker

Scaderea electronegativitatii intracelulare determina depolarizarea membranei celulare, eveniment propagat la fibrele miocardice invecinate, din aproape in aproape

Ulterior, revenirea la electronegativitatea initiala intracelulara determina repolarizarea membranei

In cursul depolarizarii, ionii de Ca²⁺ patrund intracelular, fapt ce ajuta realizarea contractiei miocardice (sistola). Odata cu repolarizarea celulei, ionii de Ca²⁺ ies din celula, permitand relaxarea miocardului (diastola). Fenomenul este denumit cuplaj electro-mecanic.

Date de hemodinamica:

Legea dinamicii fluidelor: circulatia pasiva, in virtutea gradientului de presiune

Forta activa de impingere asigurata de contractia (sistola) miocardica

Ciclul cardiac:

La inceputul diastolei, miocardul ventricular este relaxat, iar valvele atrio-ventriculare sunt deschise. Sangele intors la cord, prin venele pulmonare si venele cave, a umplut atriile. Ca urmare, presiunea atriala o depaseste pe cea ventriculara, asigurand curgerea sangelui din atrii in ventriculi. Treptat, pe masura umplerii ventriculare pasive, spre sfarsitul diastolei ventriculare, presiunea dintre atriu si ventricul tinde sa se egalizeze, valvele atrio-ventriculare fiind in pozitie intermediara. La sfarsitul diastolei ventriculare, pentru a se goli de sangele continut, atriile se contracta activ (sistola atriala). Ca urmare, presiunea din ventricul devine superioara celei din atriu, impingand valvele atrio-ventriculare in pozitia de inchidere. Atriile se relaxeaza, iar ventriculul incepe sa se muleze pe cantitatea de sange continut, generand o presiune intraventriculara superioara celei din artera din amonte. Odata cu contractia ventriculului incepe sistola ventriculara. Presiunea din ventricul crescand determina deschiderea pasiva a valvelor sigmoide, sangele fiind impins din ventricul in artera. Dupa golirea ventriculului prin ejectie de 55-70% din sangele continut, presiunea din artere devine superioara celei din ventricul, fapt ce determina pasiv inchiderea valvelor sigmoide si inceperea relaxarii ventriculare. Odata cu relaxarea ventriculara (diastola), presiunea din ventricul scade, sub valoarea celei din atriu, fapt ce determina deschiderea valvelor atrio-ventriculare, cu reluarea ciclului cardiac.

Evenimentele mecanice ale ciclului cardiac sunt strans corelate cu cele electrice, sistola si diastola mecanica urmand la scurt interval sistola si diastola electrica (fenomen de cuplaj electro-mecanic), dupa o scurta latenta necesara conducerii impulsului electric (latenta electro-mecanica).

Debitul cardiac:

Definitie: Cantitatea de sange pompata de ventricul in unitatea de timp.

Debitul sistemic = debitul sistolic VS x frecventa cardiaca

Debitul sistemic al VS = 4,5-5 l/min

Debitul sistolic normal al VS = 70 ml/bataie

Adaptarea debitului sistemic in conditii de efort, pana la 20 l/min

Adaptarea debitului cardiac se realizeaza prin:

Cresterea FC (SN simpatic, catecolamine, hormoni tiroidieni);

Cresterea contractilitatii miocardice (SN simpatic, catecolamine, medicamente cu efect inotrop +);

Cresterea gradului de intindere a fibrelor miocardice inaintea sistolei (presarcina), dependenta de umplerea ventriculara (returul venos catre atriu)- Legea Starling;

Scaderea presiunii din amonte de ventricul (postsarcina): presiunea din artera pulmonara sau aorta (vasodilatatia periferica, cu scaderea rezistentei vasculare).

Fractia de ejectie = procentul din volumul de sange terminaldiastolic ventricular ejectat in artere in urma unei sistole ventriculare.

Normal: FE_VS = 55-78 % din volumul telediastolic al VS (indicator al contractilitatii miocardice).

SEMNE SI SIMPTOME ALE AFECTIUNILOR CARDIO-VASCULARE

Simptome:

Palpitatiile

Durerea cardiaca:

Durerea anginoasa

Durerea de origine pericardica

Durerea non-cardiaca

Dispneea de efort

Vertijul

Lipotimia

Sincopa

Oliguria

Semne:

Modificarea ritmului cardiac

Modificarea TA

Modificarea pulsului periferic

Starea extremitatilor (culoare, tulburari trofice, temperatura)

Frecventa respiratiilor

Ascultatia pulmonara (raluri de staza)

Decompensarea cardiaca dreapta:

Turgescenta jugularelor

Hepatomegalia dureroasa

Edemele membrelor inferioare, peretelui abdominal

Ascita

Refluxul hepato-jugular

Subicterul

Modificarea debitului urinar

Modificarea statusului mental si functiei cognitive

Modificari ale personalitatii

Masurarea TA:

EXPLORAREA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Examene de laborator

Teste biochimice:

Factorii biochimici de risc cardio-vascular: glicemia, colesterolul (total, LDH, HDL), trigliceridele, fibrinogenul, acidul uric, proteina C reactiva

Markerii enzimatici de necroza miocardica: creatinkinaza totala (CK) si fractiunea miocardica (CK-MB), lacticdehidrogenaza (LDH), transaminaza TGO (ALAT); Toponina I

Electrolitii serici (Na⁺, K⁺)

Functia hepatica si renala

Teste hematologice:

Anemia

Trombocitele

Leucograma

Statusul coagularii

Examenele radiologice:

Radiografia toracica (evaluarea ICT)

Examenele fluoroscopice

Scintigrafia miocardica de perfuzie (Tc-sestamibi)

Examenul ecocardiografic:

Ecografia transtoracica

M-mod

Bidimensionala

Doppler

Ecografia transesofagiana

Ecografia vasculara Doppler

Cateterismul cardiac

Explorarea angiografica

Coronarografia

Explorarea angiografica a altor artere

Flebografia

Electrocardiograma

Explorarea electrocardiografica de stres:

Testele de efort la cicloergometru sau covor rulant

Testele farmacodinamice: Ergonovina, Dipiridamol

Testul cu Atropina

Testul cu Propranolol

Dubla blocada

Vectorcardiograma

Testele electrofiziologice

Fonocardiografia