Abraziunea cauzata de stresul ocluzal–Abfractia

Abfractia este definita ca o lipsa de substanta de forma lacunara situata la coletul dintilor si produsa de trauma ocluzala.

Fortele ocluzale provoaca flexiuni in dinte cu punctul de rotatie situat la nivelul crestei osului alveolar. Sub actiunea fortelor, smaltul sau dentina relativ fragile se dezintegreaza si elibereaza cristale minerale.

Existenta acestor forte de flexiune determina si eliminarea

restaurarilor de la acest nivel T discernamant materialul de

restaurare pentru aceasta localizare a leziunilor.

T material rigid sau a unui material cu coeficient de elasticitate redus T cimentul cu ionomer de sticla.

Coeficientul de elasticitate al compozitelor cu microumplutura

< 5 ori mai mic decat al compozitelor hibride. S-a sugerat ca

rasinile cu microumplutura protejeaza dintii fata de flexiunea ce se

produce sub actiunea fortelor ocluzale.

Protocolul de diagnostic al leziunilor noncavitare

1. Date cu privire la istoricul bolii

a.  Istoricul medical cuprinde:

Ø Tulburari de ingerare a alimentelor;

Voma repetata;

Prezenta simptomelor refluxului gastro-esofagian;

Folosirea frecventa de medicamente antiacide;

Alcoolism cronic;

Boli autoimune (sindrom Sjogren);

Iradierea zonei capului si gatului;

Uscaciune a gurii;

Medicatie ce cauzeaza hipofunctie salivara;

Medicatie acida

b.   Istoricul dentar:

Ø istoric de bruxism (confirmat de anturaj si de durere sau

oboseala a muschilor masticatori dimineata, la trezire);

folosirea gutierei ocluzale.

c.  Istoricul dietei:

Ø utilizarea frecventa a bauturilor si alimentelor acide;

metoda de ingerare (lenta, rapida, cu paiul)

d.  Metoda de igiena orala:

Ø tehnica si frecventa periajului;

tipul de dentrifice utilizate;

folosirea apelor de gura;

folosirea fluorurilor cu actiune locala.

e.  Istoricul conditiilor de munca sau hoby-uri:

Ø riscurile mediului de munca;

Ø innotul frecvent in piscine cu apa clorurata;

2.  Examenul clinic al pacientului

a.  Examinarea capului si gatului pentru a constata:

Dureri musculare la palpare;

Hipertrofia muschiului maseter;

Hipertrofia glandelor parotide (boli autoimune, anorexie,

alcoolism);

Semne faciale ale alcoolemiei cronice: tumefactie si eritem al

fetei, hemangion stelat pe tegumente).

b. Examinare intra-orala:

Semne de hipofunctie salivara (inflamatii ale mucoasei, uscaciune a gurii, lipsa salivei la exprimarea orificiilor Stenon si Warthon);

Prezenta fatetelor lucioase, a abraziei dintilor sau a restaurarilor, a pierderii de substanta dentara cu aspect clinic cunoscut;

Localizarea si aprecierea gradului de abrazie, prin modele, radiografii.

c. Examenul general:

Scaderea in greutate (anorexie)

d. Examenul functional al salivei:

Rata fluxului salivar;

Ø pH, capacitate de neutralizare.

Tratamentul leziunilor necavitare

Tratamentul preventiv

Prevenirea eroziunii dentare

Ø  limitarea consumului de mancaruri si bauturi acidulate

Ø  evitarea substantelor acide seara, inaintea somnului;

Ø  terminarea mesei cu un preparat alcalin;

Ø  evitarea periajului dupa consumarea alimentelor acide, bauturilor

acidulate;

Ø  bauturile acide sa fie ingerate direct, fara a mai fi mentinute prin gura;

guma de mestecat cu xylitol stimuleaza secretia salivara si astfel creste capacitatea de tamponare, dar produce, de asemenea, cresterea secretiei gastrice (nu este recomandata persoanelor cu reflux gastric).

Tratamentul preventiv al abraziei dentare consta in:

Ø   Igiena bucala corespunzatoare, cu tehnici corecte de

periaj si paste de dinti potrivite;

Alimentatie corecta, evitand consumul excesiv de alimente 

de consistenta dura;

Indepartarea eventualelor contacte premature sau

interferente ocluzale prin slefuiri selective,

Indepartarea lucrarilor protetice necorespunzatoare de

pe dintii antagonisti si refacerea lor corecta;

Tratarea malocluziilor ortodontic;

Deconditionarea bruxismului, cand aceste este cauza

abraziunii.

Deconditionarea bruxismului

Ø administrarea de tranchilizante, ca mijloc de tratament al problemelor 

psihice;

Ø administrarea pentru reducerea durerii de analgezice, antiinflamatoare 

nesteroidiene, narcotice, corticosteroizi

Ø aplicarea de caldura umeda sub forma unor geluri incalzite, ca metode 

adjuvante ale fizioterapiei;

Ø electrostimularea si stimularea electrica transcutanata nervoasa pot fi

aplicate in clinicile specializate in terapia durerii;

Ø exercitii de relaxare si masaj al gatului si a zonei superioare a spatelui si

fizioterapie;

Ø evitarea „antrenarii” musculaturii maxilare prin evitarea gumei de mestecat;

Ø metoda Biofeedback pozitiv care consta in utilizarea de catre pacient a unui  

traductor (electromiograf portabil) care converteste semnalul primit

(potentiale de actiune la nivelul muschilor) intr-un stimul perceptibil (sunet).

Alertat pacientul are posibilitatea sa-si relaxeze contractia musculara.

Ø aplicarea, pe timpul noptii, a unei gutiere ocluzale sablate (mata), pe care se 

vor observa fatetele de abrazie.

Gutiera ocluzala se interpune intre cele doua arcade, avand rolul

de a:

stabiliza functional ATM,

Reduce activitatea muschilor mobilizatori ai mandibulei

proteja dintii impotriva abraziunii si suprasolicitarii ocluzale.

Ea se confectioneaza din acrilat, trebuie sa acopere suprafetele ocluzale si

marginile incizale ale dintilor, sa aiba o adancime minima de 2 mm si o suprafata

plana.

Purtarea gutierelor prezinta urmatoarea eficienta clinica:

Ø   au efect redus asupra zgomotelor articulare;

Ø    amendeaza artralgiile temporo-mandubulare, deoarece, prin

marirea DVO, pun in repaus condilii mandibulari;

Ø    au eficienta maxima asupra mialgiilor ocluzogene, prin

disparitia spasmului muscular intervenita ca urmare a

stergerii engramei;

Ø    impiedica abraziunea dentara si trauma ocluzala.

Gutiera va fi purtata noaptea, verificata la 5-7 zile de la prima

aplicare, astfel incat proba si adaptarea regulata va permite

pacientului sa o poarte pe o perioada nedeterminata de timp.

Rolul pastelor de dinti si a tehnicii de periaj in producerea 

abraziei dentare

RDA – radioactive dentine abrasion pastele de dinti pot avea un potential de curatire scazut (RDA<50), mediu (RDA 50-100) si ridicat (RDA>100).

Atunci cand se alege o pasta de dinti trebuie sa se tina cont de urmatoarele recomandari:

Ø   Copiii pana in 10 ani trebuie sa utilizeze paste de dinti cu RDA 50-100, care utilizeaza ca lianti (umectanti) glicerina, sorbitolul si sa utilizaze periute de dinti cu peri medii sau moi.

Ø   Copiii peste 10 ani si adultii trebuie sa utilizeze paste de dinti cu RDA 50-100, cu glicerina sau sorbitol ca lianti si sa foloseasca periute de dinti cu peri medii sau tari;

Ø   Pacientii cu eroziune dentara trebuie sa foloseasca paste de dinti cu RDA<50, care utilizeaza ca liant glicerina, au pH neutru si sa utilizeze periute de dinti cu peri moi.

Recomandari referitoare la pastele profilactice

In cabinetul stomatologic medicii trebuie sa foloseasca la periajele profesionale numai paste profilactice care au pH neutru si valori RDA inregistrate, astfel:

Ø   la copiii pana in 10 ani trebuie ca pasta sa aiba RDA 40-120;

Ø   la copiii peste 10 ani si adulti pasta trebuie sa aiba RDA 120-

170;

Ø   la pacientii cu eroziuni pasta trebuie sa aiba RDA 40 si pH

neutru.

Tratamentul leziunilor incipiente

Remineralizarea smaltului prin cresterea rezistentei structurilor dentare prin aplicarea topica a fluorului:

paste de dinti sau utilizarea solutiilor fluorurate pentru clatirea gurii;

fluorizari profesionale cu:

- solutii,

- geluri,

- lacuri.

Modificarea dietei;

Pastrarea unei igiene locale corespunzatoare.

Tratamentul curativ propriu-zis al eroziunii

Scop:

Protejarea structurilor dentare restante

Controlarea simptomelor

Stabilirea ocluziei

Interventiile restauratoare sunt necesare in urmatoarele

situatii clinice:

prezenta unor zone semnificative de dentina

descoperita;

- pierderi masive de substanta dentara, care

pericliteaza rezistenta dintelui cu aparitia

posibilitatii de fracturare;

prezenta hipersensibilitatii dentinare, care nu poate fi

controlata prin nici un alt mijloc;

afectarea functiei fizionomice.

Tratamentul curativ al leziunilor necavitare

Metoda traditionala de preparare a unei a unei cavitati de clasa a-V-a sau a- VI-a;

Metoda care utilizeaza cimenturile cu ionomeri de sticla;

Metoda de demineralizare cu acid fara a mai prepara retetie mecanica si obturatie cu materiale compozite microfile si fotopolimerizabile, in asociere cu agenti bonding dentinari;

Metoda fatetarii vestibulare directe;

Tehnica de pregatire a cavitatii de clasa a-V-a care

urmeaza a fi restaurata cu amalgam presupune

urmatoarele etape:

Ø realizarea conturului marginal

Ø  realizarea formei de retentie se face cu o freza globulara cu care se fac santuri de retentie

Daca leziunea este situata in zona frontala se poate alege ca material de restaurare rasina compozita, cu conditia ca leziunea sa fie marginita de smalt de jur imprejur.

Tehnica de preparare a cavitatii

realizarea conturului marginal cu ajutorul unei freze piriforme de turbina, cu extinderea cavitatii pana in smalt integru, bine mineralizat, care poate fi gravat acid,

realizarea unor santuri de retentie, cu freza sferica, la turatie conventionala, la nivelui intalnirii peretilor incizali si gingivali cu cel parapulpar

Bizotarea marginilor de smalt pe o suprafata cat mai intinsa.

Tehnica de preparare a cavitatii de cls a-VI-a

Suprafata ocluzala, marginea incizala

Freza clindro-conica

Adancime de 1,5 mm

Santuri de retentie cu freza sferica

Tehnica de aplicare a CIS

periaj profesional

Aplicare conditioner dentinar (acid poliacrilic)

Adaptarea unei matrice transparente pentru simplificarea finisarii

Aplicarea materialului de restauratie

Indepartarea matricei si protectia impotriva deshidratarii prin aplicare de bonding

Fotopolimerizarea sa

In sedinta a-2-a finisarea cu freze, discuri

Metoda adeziva fara retentie mecanica

periaj profesional cu paste fara F

Realizarea unui bizou la nivelul smaltului - freza diamantata flacara

Demineralizare cu acid fosforic 35%

Aplicare bonding, fotopolimerizarea sa

Aplicare material de restaurare, fotopolimerizare