Studiu de caz privind analiza performantei pe baza costurilor la sc conimob srl

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PERFORMANTEI PE BAZA COSTURILOR LA SC CONIMOB SRL

Societatea Conimob SRL a fost infiintata la inceputul anului 2006 si se ocupa cu producerea mobilierului de birou. Societatea este formata din patru compartimente si are 26 salariati. Organigrama societatii este prezentata in ANEXA 1.

Clientii firmei sunt in special magazinele mari, dar firma accepta si comenzi mici (una-doua bucati). Indiferent de numarul de produse comandate, societatea practica aceleasi preturi (nu ofera discount pentru volum), insa pentru comenzile foarte mari asigura transportul.

SC Conimob SRL are patru furnizori principali: doi furnizori de pal melaminat ( Alto Star SRL - Bucuresti si Biser Impex SRL - Ploiesti ), un furnizor de feronerie ( Firatrom Plastik SRL - Bucuresti) si un furnizor de vopsele ( Policolor SA - Bucuresti ).

Calculul costurilor la SC Conimob SRL folosind metoda centrelor de activitati

In luna august 2006 sociatatea a realizat urmatoarele produse: dulap simplu (DS100),dulap dublu(DD100) si birou (BS100) in doua modele. Produsele sunt relizate din pal dublu melaminat si sunt prelucrate in cea mai mare parte cu ajutorul masinilor.

La sfarsitul lunii informatiile din contabilitate se prezinta astfel

1)     Cheltuielile directe aferente celor trei produse sunt in suma de 95.800 lei din care 77.800 lei cheltuieli cu materii prime si materiale si 18.000 lei cheltuieli cu salarii directe. Repartizarea acestor cheltuieli pe produse este prezentata in Tabelul 1 - Anexa 2.

2)     Cheltuielile indirecte la nivelul intreprinderii sunt de 52.000 lei. Structura acestora pe departamente este prezentata in Tabelul 2 - Anexa 2.

3)     Volumul si preturile produselor sunt prezentate in Tabelul 3 - Anexa 2. Productia lunii august a fost de 1020 bucati iar preturile au variat intre 102 lei - dulapul simplu si 240 lei - biroul.

Intreprinderea calculeaza costul de productie pe baza metodei pe centre de activitati, folosind urmatoarele baze de repartizare

cheltuielile Departamentului Aprovizionare sunt repartizate pe produs in functie de valoarea materiilor prime si a materialelor utilizate la realizarea produselor

cheltuielile indirecte de la nivelul Sectiei de Productie se repartizeaza in functie de manopera directa

cheltuielile din Contabilitate si Serviciul Administrativ au ca baza de repartizare costul de sectie

cheltuielile Departamentului Desfacere se repartizeaza in functie de costul de uzina.

Costul complet calculat dupa metoda traditionala pentru cele trei produse realizate in luna august este prezentat in Tabelul 4 - Anexa 2.

Acest cost a fost calculat adaugand la costul de uzina cota parte din cheltuielile de desfacere aferente fiecarui produs. Aceste cheltuielile de desfacere au fost calculate inmultind valoarea cheltuielilor indirecte de la nivelul departamentului desfacere ( in valoare totala de 11.000 lei) cu costul de uzina al fiecarui produs, totul impartit la costul de uzina al intreprinderii ( in valoare totala de 136.800 lei).

Pentru calculul costului de uzina s-a folosit urmatoarea relatie

Cost uzina Cost sectie + Cota cheltuieli generale de administratie

Cheltuielile de administratie aferente fiecarui produs au fost repartizate dupa relatia

Cota parte cheltuieli administratie = [cheltuielile departamentului ( in valoare totala de 13.000 lei ) *  costul de sectie al fiecarui produs] / costul de sectie al intreprinderii(in valoare totala de 123.800 lei)

Costul de sectie este format din: cheltuielile cu materiile prime si materialele ( in valoare totala de 77.800 lei ), partea din cheltuielile cu aprovizionarea ce revine fiecarui produs, manopera directa ( in valoare totala de 18.000 lei) si cheltuielile indirecte de productie aferente fiecarui produs. Relatiile de calcul pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de la nivelul departamentului productie si aprovizionare sunt urmatoarele:

Cota parte cheltuieli aprovizionare = Cheltuieli indirecte de aprovizionare ( in valoare totala  de 10.000 lei) * Cheltuiala cu materii prime si materiale pe produs ] / Cheltuiala totala cu materii prime si materiale

Cota parte cheltuieli indirecte de productie = Cheltuieli indirecte de productie ( in valoare totala  de 18.000 lei) * Cheltuiala cu manopera directa a fiecarui produs] / Cheltuiala totala cu manopera

In urma acestor calcule a rezultat o rentabilitate ( profit unitar / pret * 100) de 4,74% pentru produsul DD100 5,09% pentru produsul BS100 si 4,69% pentru produsul DS100

Profitul obtinut de intreprindere in luna august este de

Pr =200*11.09+180*12.20+640*4.79=7.480 lei

Rentabilitatea comerciala a societatii este de

Rcom = ( Pr / CA ) * 100 = ( 7.480 / 155.280 ) * 100 = 4,82 %

Rentabiliatea cheltuielilor este de:

Rchelt = ( Pr / Chelt totale ) * 100 = ( 7.480 / 147.800 ) * 100 = 5.06 %

In luna septembrie 2006, directorul intreprinderii doreste sa creasca profitul si volumul de activitate. Pentru acest lucru el angajeaza inca o persoana la productie si cumpara un utilaj nou. Deoarece biroul (BS100) este cel mai profitabil produs al intreprinderii ( pe baza informatiilor din contabilitate ), directorul decide ca noul angajat sa se ocupe de realizarea acestui produs.

La sfarsitul lunii septembrie informatiile din contabilitate sunt urmatoarele:

1)     Cheltuielile directe aferente celor trei produse sunt in suma de 104.400 lei din care 84.400 lei cheltuieli cu materii prime si materiale si 20.000 lei cheltuieli cu salarii directe. Repartizarea acestor cheltuieli pe produse este prezentata in Tabelul 5 - Anexa 2.

2)     Cheltuielile indirecte la nivelul intreprinderii sunt de 54.500 lei. Structura acestora pe departamente este prezentata in Tabelul 6 - Anexa 2.

3)     Volumul si preturile produselor sunt prezentate in Tabelul 7 - Anexa 2. Productia lunii septembrie a fost de 1080 bucati iar preturile au ramas constante.

Costul complet al produselor si profitabilitatea acestora pentru luna septembrie este prezentat in Tabelul 8 - Anexa 2. Modul de calcul al acestora este identic cu cel al lunii precedente. Se obtin astfel urmatoarele rentabilitati: 6,19% pentru produdul DD100 6,64%pentru produdul BS100 si 6,22% pentru produsul DS100

Profitul intreprinderii in luna septembrie este de

Pr =200*14.48+240*15.93+640*6.34=10.780 lei

Rentabilitatea comerciala a societatii este de

Rcom = ( Pr / CA ) * 100 = ( 10.780 / 169.680 ) * 100 = 6,35 %

Rentabiliatea cheltuielilor este de:

Rchelt = ( Pr / Chelt totale ) * 100 = (10.780 / 158.900 ) * 100 = 6.78 %

Profitul a crescut in acest caz cu 44% fata de luna anterioara, rentabilitatea comerciala a crescut cu 1,53 % iar rentabilitatea cheltuielilor cu 1,72 %. Evolutia acestor valori este prezentata in Graficul 1 si Graficul 2 din Anexa 3.

Calculul costurilor la SC Conimob SRL folosind metoda ABC

Daca intreprinderea ar fi utilizat metoda ABC pentru calculul costurilor ar fi obtinut un profit si o cota de piata mult mai mare.

Dintr-o analiza mai amanuntita a activitatii intreprinderii din luna august (procesul de aprovizionare, de productie, activitatea la nivelul Departamentului Desfacere etc.) reies urmatoarele aspecte:

1)     Activitatile si inductorii aferenti acestor activitati sunt prezentati in Tabelul 9 - Anexa 2.

Desi in cadrul departamentului aprovizionare exista mai multe activitati distincte, am considerat ca putem aloca intreaga cheltuiala indirecta de la nivelul acestui departament in functie de cantitatea de materie prima utilizata de produse, datorita specificului activitatii de productie a mobilei. In aceasta intreprindere produsele finite sunt realizate in proportie de 90% din pal, deci cea mai mare parte a cheltuielilor de la nivelul Departamentului Aprovizionare se datoreaza achizitiei de materie prima. Daca materialele utilizate au o valoare mai mare in costul produsului, aceasta se datoreaza calitatii materialului si nu cantitatii acestuia.

In cadrul Departamentului Productie am identificat trei mari activitati: lansare comenzi fabricatie, intretinere masini si fabricatie. Deoarece activitatile lansare comenzi fabricatie si intrtinere masini folosesc acelasi inductor ( productia intreprinderii) le-am grupat si am obtinut o cheltuiala de 3.500 lei. Cheltuiala indirecta de 16.000 lei de la nivelul activitatii de fabricatie va fi repartizata in functie de inductorul ore fabricatie.

La nivelul Departamentului Desfacere am identificat activitatile gestionare clienti si expeditie avand ca inductor comun numarul de comenzi primite de la clienti si activitatea promovarea distributiei avand ca inductor numarul modelelor fabricate din fiecare produs.

Pentru contabilitate s-a ales ca inductor numarul de comenzi primite pentru fiecare produs deoarece avem 4 furnizori si peste 50 clienti, deci contabilitatea clientilor genereaza un volum mai mare de munca iar pentru administratia generala si serviciile interne am ales costul adaugat ca inductor comun.

2)     Datele privind productia obtinuta si volumul inductorilor sunt prezentate in Tabelul 10 din Anexa 2.  

Se observa din acest tabel ca produsul DS100 este cel mai usor de fabricat ( necesita o ora de fabricatie), iar produsul BS100 se fabrica cel mai greu ( necesita 2,66 ore de fabricatie). Acest produs are si cel mai mare numar de comenzi ( 30 ) fiind si singurul care se fabrica in doua modele. Produsul DD100 necesita cea mai multa materie prima (11,75 m² comparativ cu 4,5 m² - DS100) dar are cele mai putine comenzi de la clienti.

3)     Consumul materiilor prime si materialelor la nivelul unui produs este prezentat in Tabelul 11 din Anexa 2.

Se observa ca produsul BS100 consuma foarte multe materiale (aproximativ 40% din totalul materiilor prime si materialelor) comparativ cu celelalte produse ( 10 % din totalul materiilor prime si materialelor - DS100 )

4)     Cheltuielile directe aferente celor trei produse sunt in suma de 95.800 lei din care 77.800 lei cheltuieli cu materii prime si materiale si 18.000 lei cheltuieli cu salarii directe. Repartizarea acestor cheltuieli pe produse este prezentata in Tabelul 1 - Anexa 2.

Cunoscand aceste date vom regrupa activitatile intreprinderii in functie de inductorul comun si vom calcula costul unitar al inductorului ca fiind cheltuiala centrului impartita la volumul total al inductorului. Aceste date sunt prezentate in Tabelul 12 - Anexa 2. Pentru centrul de regrupare C1 avand ca inductor m²"de materie prima ( pal melaminat) si o cheltuiala totala de 10.000 lei am obtinut un cost unitar de 1,5625 lei; pentru centrul C2 cu inductorul productia intreprinderii" si o cheltuiala de 3.500 lei, am obtinut un cost de 3,431372 lei; pentru centrul C3 a carui cheltuiala totala este de 14.500 lei si care are drept inductor "orele de fabricatie", am obtinut un cost de 10,6944 lei; pentru centrul C4 cu inductorul "comenzi de la clienti" am obtinut un cost de 245,4545 lei; pentru centrul C5 am obtinut un cost de 375 lei pe model iar pentru C6 avand drept inductor "costul adaugat" am obtinut un cost unitar de 0,147540 lei.

Calculul costului adaugat se face dupa formula:

Ca = Cost manopera directa + Total cheltuieli indirecte - Cheltuieli centru de regrupare

=18.000+52.000-9.000=61.000 lei

Informatiile privind inductorii consumati de fiecare produs ne ajuta sa calculam costul complet al acestora. Acest cost complet este format din cheltuielile directe ( materii prime si materiale ) si din cheltuielile indirecte de la nivelul fiecarui centru de regrupare, in functie de inductorii folositi.

Mai jos sunt prezentate fisele de calcul a costurilor unitare pentru cele trei produse: dulap dublu (DD100), birou (BS100) si dulap simplu (DS100).

Din aceste calcule si din informatiile obtinute din analiza procesului de productie reiese ca produsul cel mai profitabil al intreprinderii este dulapul dublu (DD100) cu o rentabilitate de 9,11 %. Biroul (BS100) are o rentabilitate negativa deoarece se fabrica foarte greu (2,66 ore comparativ cu 1,6 - dulapul dublu) si are foarte multe comenzi, care genereaza cheltuieli mari de desfacere. Acest produs este subventionat de produsul DD100.

Daca ar fi avut aceste informatii, directorul intreprinderii ar fi decis sa repartizeze noul angajat la realizarea produsului: dulap dublu si nu la realizarea produsului birou.

Cu aproximativ aceleasi costuri in luna septembrie situatia ar fi fost urmatoarea

1)     Datele privind productia obtinuta si volumul inductorilor sunt prezentate in Tabelul 13 din Anexa 2. Se observa ca productia sporeste cu 100 bucati comparativ cu 60 bucati in cazul deciziei de a aloca noul muncitor la realizarea produsului BS100. Numarul de comenzi se pastreaza pentru produsul DD100, deoarece a existat intotdeauna o cerere mai mare din partea magazinelor mari care nu a putut fi acoperita. Celelalte date au crescut direct proportional cu cresterea productiei.

2)     Cheltuielile directe aferente celor trei produse sunt in suma de 110.800 lei din care 90.800 lei cheltuieli cu materii prime si materiale si 20.000 lei cheltuieli cu salarii directe. Repartizarea acestor cheltuieli pe produse este prezentata in Tabelul 14- Anexa 2.

3)     Activitatile si inductorii aferenti acestor activitati sunt prezentati in Tabelul 15 - Anexa 2. Cheltuielile indirecte din luna septembrie au crescut cu 3.100 lei fata de luna august. Aceasta crestere se datoreaza cresterii cheltuielilor de la nivelul Departamentului Aprovizionare (datorata la randul ei de cresterea aprovizionarilor); cresterii cheltuielilor indirecte de fabricatie (generate de noul utilaj achizitionat) si cresterii cheltuielilor privind gestionarea clientilor si expeditia (generate de cresterea productiei si mentinerea numarului de comenzi - fiind un numar mare de produse, pentru anumite comenzi s-a asigurat transportul ). Restul cheltuielilor au ramas constante fata de luna precedenta.

Regruparea activitatilor intreprinderii in functie de inductorul comun si calculul costului unitar al inductorului s-a realizat in Tabelul 16 - Anexa 2. Pentru a calcula acest cost unitar s-a folosit relatia:

Cost unitar inductor = Cheltuiala totala a centrului / Volumul total al inductorului

Pentru centrul de regrupare C1 avand ca inductor m²"de materie prima ( pal melaminat) si o cheltuiala totala de 18.000 lei am obtinut un cost unitar de 1,4257426 lei; pentru centrul C2 cu inductorul productia intreprinderii" si o cheltuiala de 3.500 lei, am obtinut un cost de 3,125 lei; pentru centrul C3 a carui cheltuiala totala este de 16.000 lei si care are drept inductor "orele de fabricatie", am obtinut un cost de 10 lei; pentru centrul C4 cu inductorul "comenzi de la clienti" am obtinut un cost de 260 lei; pentru centrul C5 am obtinut un cost de 375 lei pe model iar pentru C6 avand drept inductor "costul adaugat" am obtinut un cost unitar de 0,1361573 lei.

Calculul costului adaugat s-a facut dupa formula:

Ca = Cost manopera directa + Total cheltuieli indirecte - Cheltuieli centru de regrupare

=20.000+55.100-9.000=66.100 lei

Calculul costului complet al produselor in functie de inductorii consumati s-a facut in fisele de calcul a costurilor unitare prezentate mai jos. Modalitatea de calcul este identica cu cea prezentata pentru luna august. Se observa ca rentabilitatea produsului DD100 este de 12,5 % iar a produsului BS100 este de -2,59 %, situatie mult diferita fata de cea oferita prin calculul costului prin metoda trditionala ( 6,19 % si respectiv 6,64 %). Si in aceasta luna produsul birou este subventionat de produsul dulap dublu. 

In acest caz profitul obtinut de intrprindere este de

Pr = 300 * 29.25+180 * (-6.22) + 640 * 7.85 = 12.780 lei

Profitul ar fi crescut in luna septembrie cu 71% fata de luna august daca managementul societatii ar fi beneficiat de informatiile corecte.

Rentabilitatea comerciala a societatii este de

Rcom = ( Pr / CA ) * 100 = ( 12.780 / 178.680 ) * 100 = 7,15 %

Rentabiliatea cheltuielilor este de:

Rchelt = ( Pr / Chelt totale ) * 100 = (12.780 / 165.900 ) * 100 = 7.70 %

Rntabilitatea comerciala ar fi crescut cu 2,33 % iar rentabilitatea cheltuielilor cu 2,64 %.

Compartia rezultatelor lunii august cu rezultatele lunii septembrie obtinute atat pe baza metodei traditionale cat si pe baza metodei ABC este prezentata in Anexa 3, Graficul 3 si Graficul 4.

Deoarece produsele intreprinderii sunt de foarte buna calitate si relativ ieftine, cererea in continua crestere ar fi putut determina repetarea deciziei luata de management la sfarsitul lunii august. Mentinerea in structura productiei a unui produs cu rentabilitate negativa, si mai mult de atat, cresterea productiei pentru acesta ar determina in timp probleme serioase societatii.

Concluzii si recomandari privind activitatea intreprinderii

1. Sistemul de calcul de cost al intreprinderii este depasit deoarece cheltuielile indirecte ocupa o pondere destul de mare in totalul cheltuielilor intrprinderii. Se recomnda folosirea metodei ABC pentru calculul costului produselor. Informatiile eronate cu privire la costul produselor pot ameninta serios continuitatea activitatii intreprinderii.
2. Produsul BS100 se fabrica foarte greu, are multe comenzi si are o marja negativa. In cazul acestui produs ar trebui majorat pretul sau ar trebui redus costul fie prin imunatatirea timpului de productie fie prin neacceptarea comenzilor  cu numar mic de produse(eventual cresterea pretului pentru comenzile cu putine produse).
3. Produsul DD100 este foarte profitabil. Intreprinderea ar trebui sa creasca cantitatea fabricata din acest produs (eventual cu eliminarea produsului BS100)
4. Productia totala este destul de mica comparativ cu costurile fixe ale intreprinderii. Se recomnda efectuarea unor investitii pentru cresterea capacitatii de productie.

ANEXA 1

Organigrama SC CONIMOB SRL

ANEXA 2

-Tabel 1-

-Tabel 2-

-Tabel 3-

-Tabel 4-

¹⁾ calculat ca:  cheltuieli aprovizionare*materie prima produs/total materii prime

²⁾ calculat ca: cheltuieli productie*manopera produs/total manopera directa

³⁾ calculat ca: cheltuieli admin*cost sectie produs/cost sectie intreprindere

⁴⁾ calculat ca: cheltuieli desfacere*cost uzina produs/cost uzina intreprindere

-Tabel 5-

-Tabel 6-

-Tabel 7-

-Tabel 8-

-Tabel 9-

-Tabel 10-

-Tabel 11-

-Tabel 12-

-Tabel 13-

-Tabel 14-

-Tabel 15-

-Tabel 16-

ANEXA 3

*Graficul 3*