Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului

Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 307 alin. (1) C. pen., retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara consimtamantul celuilalt parinte sau al per­soa­nei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii. De asemenea, constituie aceasta infractiune potrivit alin. (2) al art. 307 C. pen., fapta persoanei careia i s-a incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca, spre crestere si educare, de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in con­ditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special consta in relatiile sociale refe­ritoare la familie, ale caror existenta si dezvoltare sunt conditionate de manifestarea unei permanente griji pentru cresterea si educarea minorului, precum si pentru pastrarea legaturii acestuia cu parintii sai, atunci cand acestia sunt despartiti.

b) Obiect material al infractiunii il constituie persoana fizica a minorului; izolarea acestuia de parinti poate sa se rasfranga negativ asupra persoanei minorului.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi persoana care are calitatea de parinte a minorului sau persoana careia i s-a incredintat minorul spre cres­tere si educare (subiect activ calificat). Fapta se poate comite si in participatie: coautorul trebuie sa aiba insa calitatea speciala ceruta de lege; instigatori sau com­plici pot fi orice persoane.

b) Subiect pasiv este parintele sau parintii minorului carora nu li s-a incredintat minorul.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza potrivit alin. (1) al art. 307 C. pen. prin actiunea de retinere a copilului minor de catre unul dintre parinti, iar in cazul alin. (2) al aceluiasi articol prin actiunea de impie­dicare a parintelui sa aiba legaturi personale cu minorul;[1] retinerea trebuie sa se faca fara consimtamantul ce­lui­lalt parinte sau al persoanei careia minorul i-a fost incredintat (cerinta esentiala)[2].

Fapta de impiedicare [art. 307 alin. (2)] trebuie sa fie savarsita in mod repetat (cerinta esentiala).

b) Urmarea imediata consta, in varianta prima, in crearea unei stari de pericol pentru cresterea si educarea copilului; in varianta secundara, consta in punerea in pericol a legaturilor dintre parinti si copii.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura cauzala.­

B. Latura subiectiva se caracterizeaza prin forma de vinovatie a intentiei care poate fi directa sau indirecta. Exista intentia daca faptuitorul isi da seama ca incalca masurile privind incredintarea minorului si prevede ca retinerea minorului fara con­simtamantul celor in drept va avea urmari nefavorabile cresterii si educarii copilului si, totusi, urmareste sau accepta producerea acestor urmari.

4. Forme. Sanctiuni. Modalitati

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, nu se pedepsesc.

Consumarea infractiunii are loc cand s-a produs retinerea sau impiedicarea repe­tata a minorului de a avea legaturi cu parintele.

B. Modalitati. In varianta simpla infractiunea este prevazuta in doua modalitati normative, una, cea prevazuta in alin. (1) al art. 307 - retinerea minorului - si alta, cea prevazuta in alin. (2) al aceluiasi articol - impiedicarea minorului de a avea legaturi personale cu parintii sai. Legea nu prevede modalitati agravate.

C. Sanctiuni. Sanctiunea pentru infractiunea de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului in ambele modalitati normative este inchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vata­mate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.