|
|
|
ASPECTE TEORETICE PRIVIND FINANTELE PUBLICE SI FISCALITATEA
1-ABORDARI TEORETICE PRIVIND FINANTELE PUBLICE:SFERA FINANTELOR,FUNCTIILE FINANTELOR,ROLUL FINANTELOR
2-SISTEMUL SI MECANISMUL FINANCIAR SI POLITICA FINANCIARA:ELEMENTELE SISTEMULUI FINANCIAR;FLUXURILE FINANCIARE SI CONEXIUNEA LOR;PARGHIILE FINANCIARE :CONTINUTUL SI TRASATURILE PARGHIILOR FINANCIARE,SISTEMUL PARGHIILOR FINANCIARE SI EFICACITATEA LOR;POLITICA FINANCIARA:CONTINUTUL,SFERA SI TRASATURILE POLITICII FINANCIARE,STRATEGII POSIBILE PE DOMENII ALE POLITICII FINANCIARE; DECIZII FINANCIARE
3-CHELTUIELILE SI VENITURI PUBLICE :CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE CHELTUIELILOR PUBLICE ;CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE;CONTINUTUL SI FACTORII DE INFLUENTA A VENITURILOR PUBLICE;CLASIFICAREA VENITURILOR PUBLICE
4-NOTIUNI GENERALE DESPRE IMPOZITE:CONTINUTUL IMPOZITELOR SI TRASATURILE ACESTORA;CLASIFICAREA IMPOZITELOR;ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPUNERII;PRINCIPIILE IMPUNERII;ASEZAREA SI PERCEPEREA IMPOZITULUI CRITERIILE IMPUNERII,DUBLA IMPUNERE JURIDICA INTERNATIONALA SI TEHNICILE EVITARII EI.
Sfera finantelor publice este circumscrisa continutului lor si semnifica: aria, campul lor de manifestare, apartenenta fin publice.
Sfera nu se confunda cu structura fin; structura se refera la: configuratia lor interna, modul de aranjare a diferitelor elemente in cadrul intregului pe care fin le compun.
Finantele mobilizeaza si aloca resursele banesti necesare actiunilor publice si a afacerilor Private. Mobilizarea si alocarea resurselor financiare se realizeaza prin operatii de repartitie financiara, obiectul acestei repartitii este PIB si se realizeaza prin intermediul banilor; operatiile fin sunt in acelasi timp si operatii banesti.
Finantele sunt: operatii de repartitie si se realizeaza prin intermediul banilor, dar op financiare nu se identifica cu ansamblul operatiilor de repartitie si nici cu ansamblul op banesti: deosebirea consta in: sfera si campul lor de manifestare.
Motive pt care op fin sunt o parte a operatiilor de repartitie:
- prin repartitie se satisfac nevoile publice, ale organizarii economice si individuale, iar finantele intervin pt satisfacerea nevoilor publice si afacerilor private
- repartitia se real atat in natura, cat si bani, ori finantele imbraca doar forma baneasca.
Pt ca o operatiune baneasca sa apartina finantelor ea trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
-sa aiba loc un transfer valoric de resurse de puteri de cumparare
-resursele sa fie destinate finantarilor actiunilor publice sau afacerilor private
-transferul sa se faca fara echivalent sau fara contraprestatie imediata, dar se poate reliza cu titlu definitiv si gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu plata unei dobanzi (natura si conditiile transferului).
Functiile finantelor reprezinta mijl de infaptuire a menirii sociale a finantelor, respectiv de constituire si repartizare de fonduri, de control.
Rolul finantelor repr modalitatile prin care acestea isi dezvaluie esenta si se concretizeaza prin rezultatale pe care le obtine societatea.
Pt ca fondurile sa se constituie la timp si in volumul necesar, pt ca ele sa se repartizeze si sa se cheltuiasca in vederea relizarii actiunilor stabilite este necesara exercitarea unui control permanent si sistematic asupra formarii, repartizarii si utilizarii acestor fonduri.
Cele 2 functii, de repartitie si control, se influenteaza reciproc.
Functia de repartitie cuprinde 2 laturi:
- latura de mobilizare a resurselor banesti in vederea alimentarii fondurilor de natura financiara
- latura repartizarii in vederea cheltuirii lor.
Cele 2 laturi nu au calitatea de functii distincte pt ca nu actioneaza separat.
Mobilizarea fondurilor decurge din diversitatea nevoilor ce trebuiesc satisfacute: actiuni publice sau nevoi din lumea afacerilor.
Prin actiuni publice se asigura:
- consumul colectiv al societatii de bunuri comune, indivizibile (aparare,ordine publica)
- consumul social al populatiei - servicii gratuite sau cu plata in: cultura, arta, invatamant, sport, asigurare, sanatate.
- interventia statului in economie - cheltuieli de capital pt investitii publice si subventionarea sectorului privat.
Fondul bugetar administrat in parte centralizat iar in cealalta parte la nivelul colectivitatilor locale repr principalul fond al statului si asigura: consumul colectiv al societatii, o parte din consumul social al populatiei, sustinerea actiunilor economice de importanta majora.
pt asigurari sociale si protectie sociala se constituie fonduri distincte, iar statul intervine in completarea acestora
pt a capata imprumuturi resursele se constituie in fonduri de creditare la dispozitia bancilor
pt combaterea riscurilor se formeaza fonduri speciale la dispozitia societatilor de asigurare si reasigurare.
-alte fonduri sunt administrate extrabugetar si au destinatii speciale.
La sursa principala a resurselor mobilizate (PIB), UNEORI SUNT ATRASE SI RESURSE CE APARTIN AVUTIEI NATIONALE SAU UNELE RESURSE DIN STRAINATATE.
Formele si canalele pt capturarea resurselor:
-la fondul bugetar - se atrag impozitele si taxele, venituri nefiscale din act sectorului public, valorificarea bunurilor statului, imprumuturi interne si externe, ajutoare financiare nerambursabile, donatiile in favoarea statului.
-la fondurile de asigurare si protectie sociala-sunt alimentate pe baze mixte-prin contributii platite de salariati si de patronat si prin interventia de completare a statului
-agentii economicii si formeaza si sporesc capitalul transformandu-l in capital si si obligatiuni pe care le emit, capitalizand o parte din profit sau indatorandu-se pe termen lung sau scurt.
-fondurile de creditare, administrate de banci, inglobeaza capitalul propriu si rezervele acestora, resursele atrase de posesorii de bani in conturi de plasamente, credite de refinantare.
-fondurile de asigurare destinate riscurilor se formeaza pe seama primelor incasate de la asigurati
-fondurile speciale administrate extrabugetar se constituie pe baza contributiilor pers fizice si /sau jur obligate de lege sa participe la alimentarea lor.
In cazul administrarii centralizate de catre stat se aplica principiul depersonalizarii – resursele ce alimenteaza un anumit fond se administreaza global, iar le repartizarea lor nu se tine seama de fel, provenienta si de cuantumul participantilor.
Redistribuirea de resurse are loc astfel:
-intre sfera productiva si cea social productiva; intre sectoare, ramuri si subramuri; intre unit adm –teritoriale, zone ale tarii si in anumite conditii pe plan international; intre stat si populatie; intre grupe ale populatiei si indivizi.
In cazul asigurarilor, principiului depersonalizarii i se adauga si principiul mutualitatii - factor aleator in care fiecare membru cotizant contribuie la formarea fondului dat doar cei care sunt afectati de producerea riscului beneficiaza de cheltuirea fondului.
In cazul fondurilor administrate direct de catre pers publice si private se mai adauga principiul afectarii speciale ale fondurilor, pt institutii publice si o larga autonomie financiara pt agentii economici cu capital privat.
Factori ai redistribuirii financiare: nivelul de dezv al fiecarei tari - doctrina ce determina strategiile si politicile guvernamentale - climatul economic, social si politic intern si international.
Functia de control a finantelor reprezinta o modalitate concreta prin care o astfel de necesitate se manifesta.
Criterii de clasificare a controlului financiar:
1-controlul din exterior-exercitat de organele si insttitutiile statului, inclusiv cele specializate
a-controlul fin al Parlamentului efectuat asupra bugetului de stat de catre comisii specializate .Parlamentul exercita
- controlul bugetar si prin Curtea de Conturi si unit sale specializate
b-controlul fin al executivului –exercitat de Min Finantelor Publice prin ANAF, ANV, Garda Financiara, cancelaria primului ministru
c-controlul financiar exercitat de Corpurile de control si directiile de audit ale ministerelor, prefecturilor
d-contr exercitat de banci asupra clientilor lor
2-controlul din interiorul unitatii
a-contr fin-preventiv, exercitat de seful departamentului fin –contabil
b-auditul intern al gestiunilor proprii.
Clasificarea controlului:
-dpdv al momentului: control financiar preventiv, concomitent, ulterior sau postoperativ
-dpdv al gardului de cuprindere: contr prin sondaj, tematic sau complex, partial sau total
-dupa baza de referinta: contr conceperii strategiilor si programelor, contr executiei strategiilor si programelor
-dupa obiectivele finale urmarite: analiza diagnostic, control de gestiune
-dupa modul de executie: contr direct, indirect, incrucisat.
Metode de control: cercetari prin ancheta si discutii, verificari documente, contr faptic, analize ec-fin.
ROLUL FINANTELOR repr modalitatea de concretizare a rezultatelor obtinute si are o dimensiune cantitativa si calitativa; rezultatele realizate sau scontate sunt comensurabile, fiind concretizate in marimea profitului realizat sau previzionat; dimensiunea calitativa se refera la impactul ec, soc si pol al politicilor financiar-monetare.
SISTEMUL SI MECANISMUL FINANCIAR SI POLITICA FINANCIARA -elem sist fin.
Conceptul de sist fin intervine atunci cand analiza structurii finantelor se efectueaza in raport cu felul fondurilor de natura financiara.
Exista 2 mari grupe de fonduri: fonduri centralizate ale statului (destinate satisfacerii nevoilor generale); fondurile agentilor economici (destinate derularii afacerilor).
In cadrul fiecarei grupe de nevoi avem mai multe subgrupe, in raport cu felul nevoilor, carora le corespund fonduri sau grupe distincte de fondurile de natura financiara.
Subgrupe din structura nevoilor generale:
-consumul colectiv si cel social, la care se adauga actiunile economice sustinute de stat
-asigurarea materiala a celor inapti de munca si a celor care si-au pierdut locul de munca
-asigurarea bunurilor ai persoanelor pt cazuri de calamitati sau accidente.
Corespunzator acestor subgrupe de nevoi regasim in structura fondurilor administrate de stat urmatoarele fonduri:
-fondul bugetar; fondurile de asigurare si protectie sociala si fondurile asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila. Tot in structura fondurilor administrate centralizat sau autonom (de stat pe baze mixte sau private) se inscriu si fondurile de creditare. Elemente distincte corespunzatoare diferitelor fonduri sau grupe de fonduri:
-relatiile bugetare sau bugetul statului-formeaza si repertizeaza fondul bugetar in vederea finantarii consumului colectiv al societatii,consumului social al populatiei si a unor actiuni economice de importanta majora
-rel de asigurari soc si protectie sociala – in vederea asigurarii materiale a pers active pt cazuri de pierdere temporara sau definitiva, partiala sau totala a capacitatii de munca
-rel ce apar in formarea si repartizarea fondurilor in asigurarea de bunuri, pers si raspundere civila, repartizarea se face prin institutii specializate, in vederea asigurarii continuitatii procesului de productie la ag economici, a asigurarilor materiale suplimentare
-relatii de credit
-piata capitalului –mijloceste miscarea capitalului intre posesorii si solicitatorii de resurse
-finantele ag ec – formarea si sporirea capitalului la nivelul ag economici.
Dupa forma de proprietate careia ii apartin, elementele sist financiar se impart in submultimi:
-finantele statului, care cuprind finantele generale ale statului si finantele ag ec cu capital de stat; finantele unitatilor si organizatiilor cooperatiste; finantele agentilor economici cu capital privat.
Fiecare veriga, element sau subsistem in parte, si toate la un loc concura la infaptuirea menirii finantelor, la satisfacerea nevoilor generale si sustinerea afacerilor. Finantele au calitatea de sistem nu doar pt ca in cadrul lor exista mai multe elemente si pt ca intre acestea amar multiple legaturi si interdependente.
FLUXURILE FINANCIARE SI CONEXIUNEA LOR-fluxurile repr raporturile fin care intervin intre participantii la formarea si repartizarea fondurilor (ag ec si populatie pe o parte si stat pe de alta parte) - fiecare dintre parteneri are calitatea de platitor si cea de beneficiar (dublu sens).
Grupe de fluxuri fin in raport cu fondurile (partenerii ce intervin): fluxurile dintre ag ec si fondurile administrate de stat pe baze mixte sau private; fluxuri interne de autofinantare; fluxuri dintre fondurile centralizate ale statului (raporturi intre institutiile financiar-bancare specializate care administreaza aceste fonduri).
Pe langa aceste fonduri mai exista si unele miscari care reflecta legaturile acestor fonduri cu exteriorul: contributia populatiei le diferitele fonduri, si platile facute din acestea catre populatie; aici putem integra:
1-plata impozitelor si taxelor la bugetul statului –flux exclusiv ascendent
2-plata primelor de asigurare (flux financiar ascendent) si incasarea despagubirilor si sumelor asigurate (flux banesc descendent, fara caracter financiar, data fiind natura nevoilor individuale pe care le acopera sumele primite)
3-plata contributiilor pt pensii, somaj si pt asigurari de sanatate (flux ascendent) si incasarea pensiilor si indemnizatiilor de asigurare si protectie sociala (fluxuri banesti descendente)
4-cumpararea de actiuni, precum si de efecte publice si incasarea dividentelor, dobanzilor si castigurilor cuvenite.
Raporturile cu populatia au natura financiara doar in cazul fluxurilor descendente daca resursele pe care le dobandeste populatia sunt cheltuite si nu sunt angajate in afaceri.
PARGHIILE FINANCIARE-CONTINUTUL SI TRASATURILE LOR
Parghiile financiare sunt acele instrumente cu care statul actioneaza de la nivelul lui, asupra tuturor structurilor si sectoarelor vietii ec-sociale, prin manevre tactico-operative, a caror silentiozitate sa le asigure discretie si eficacitate.
Mijloacele de interventie ale statului mai sunt denumite parghii sau instrumente, uneori facandu-se o delimitare intre ele, parghiile fin fiind prezentate ca metode economice de conducere indirecta a economiei, cu forta de influenta; iar instrumentele repr prognozele, programele, balantele, bugetele.
Parghiile fin repr categorii valorice activizate de stat, chemate sa declanseze prin stimulente si forta coercitiva, o reactie dezirabile din partea adresantilor (producatori, consumatori), astfel incat sa se armonizeze pe cai economice si nu administrative, interesele acestora cu interesul national.
Trasaturile parghiilor financiare
-parghiile sunt categorii valorice activizate cu forta de influentare si orientare a activitatilor economice si sociale
-au virtuti stimulatorii, dar si de forta coercitiva, creand climatul necesar realizarii acestora, asigura armonizarea intereselor pers cu cele macroeconomice
-sunt metode economice si nu administrative-birocratice, de interventie indrecta, discreta a statului in economie
-se caracterizeaza prin stabilitate, dar mai ales prin elasticitate si flexibilitate
-sunt incorporate in mecanismul de functionare a ec, actionand pt neutralizarea factorilor dezechilibranti, dar nu elimina in totalitate fluctuatiile.
-au actiune fluctuanta si efecte complementare, toate converg spre asigurarea functionalitatii mecanismului financiar si a ciclului economic, se completeaza si nu se anihileaza reciproc.
SISTEMUL PARGHIILOR SI EFICACITATEA LOR
In cadrul politicilor financiare ale statului distingem urmatoarele grupe: politici bugetare; politici in domeniul asigurarilor si protectieie sociale; in domeniul asigurarilor de bunuri si pers.
- In domeniul politicilor bugetare distingem: veniturile, cheltueli si echilibrul bugetar.
In politicile de venituri, parghia principala este cea a impozitelor, impozitul dobandeste calitatea de parghie fiscala numai daca pe langa functia de mobilizare de venituri pt stat, indeplineste una sau mai multe alte functii, transformandu-se intr-un instrument de orientare si influentare.
Solutii de activizare: exonerari fiscale (scutiri sau reduceri pt a stimula productia si investitiile), suprataxarea (pt a inhiba sau descuraja alte activitati sau consumuri). Atunci cand statul acorda facilitati fiscale, el foloseste impozitul ca si parghie in politica sa sociala: impozitele mai sunt folosite si pt atingerea unor obiective de ordin politic.
La fel manuieste statul si taxele si tarifele vamale, rata dobanzii si termenele de rambursare la imprumuturile pe care le contracteaza,acestea reprezentand si ele parghii ce tin de politicile de venituri.
In cadrul politicilor de cheltuieli, sau de alocare a a resurselor bugetare parghia principala o repr alocatia pt resursele destinate sectorului public; si subventia acordata sectorului privat.
In politicile de echilibrare a bugetului s-au constatat mai multe solutii:
-politicile contraciclice - parghiile fiind fondul de rezerva si cel de egalizare sau amortizarea alternativa a datoriei publice
-politici compensatorii – parghiile sunt imprumuturile de stat, facilitatile fiscale, alocatiile pe investitii in sect public
-politica deficitului sistematic, in care echilibrul bugetului este vremelnic sacrificat.
In domeniul asigurarilor si protectiei sociale parghiile sunt contributiile si pensiile, indemnizatiile si ajutoarele acordate
In domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila parghiile sunt primele de asiguarare pretinse asiguratilor, despagubirile de asigurare, si sumele de sigurare.
POLITICA FINANCIARA; CONTINUTUL, SFERA SI TRASATURILE
Politica financiara, ca domeniu al politicii economice repr o anumita conceptie si actiune privind organizarea, conducerea si desfasurarea act financiare sau prin politica financiara intelegem un ansamblu de metode, tehnici, principii ce privesc operatiile, raporturile, institutiile.
Elementele politicii financiare:
-repr un domeniu al politicii economice si este circumscrisa obiectivelor acesteia
-presupune o anumita conceptie asupra conducerii domeniului financiar, strategiile sunt diferentiate pe domenii de aplicare solutiile sunt dinamice si perfectibile, iar instrumentele sunt flexibile
-trebuie conceputa incat sa asigure functionalitatea mecanismului financiar
-prin instrumentele si parghiile folosite trebuie sa se asigure realizarea deciziilor ec in vederea valorificarii tuturor resurselor si obtinerea eficientei economice.
Sfera politicii financiare cuprinde:
precizarea obiectivelor proprii in raport cu si pe baza obiectivului fundamental
formularea unor solutii strategice posibile, specifice fiecaruia din domeniile sale, precizarea optiunii spre una sau alta dintre ele, formularea principiilor, metodelor, instrumentelor
cuantificarea eforturilor si efectelor,
-elaborarea deciziilor tactice si operationale.
Trasaturile politicii financiare:
-caracter dinamic (mobilitate, flexibilitate, capacitate de a se adapta la cerintele fiecarei etape)
-caracter unitar (conceptie de ansamblu)
- caracter global – sistemic si stabilitate pe termen lung
-actioneaza in sfera repartitiei, dar influenteaza si productia, schimbul si consumul.
STRATEGII POSIBILE PE DOMENII ELE POLITICII FINANCIARE
In domeniul bugetar politica vizeaza: volumul, provenienta si formele de mobilizare a veniturilor; structura si orientarea cheltuielilor; echilibrarea bugetului.
In privinta volumului veniturilor bugetare: stabilirea acestuia in functie de marimea cheltuielilor publice in prealabil determinate; determinerea veniturilor (mai ales a impozitelor) pe baza capacitatii contributive a platitorilor, si atragerea de venituri complementare pt a putea face fata cheltuielilor totale.
Alti factori care influenteaza veniturile bugetului:
-nivelul de dezvoltare a fiecarei tari, deci capacitatea economiei de a furniza venituri statului
-doctrina preferata de guvernanti.
Dpdv al provenientei veniturilor trebuie determinat raportul dintre: veniturile interne si cele externe; veniturile ordinare si cele extraordinare; venituri fiscale si cele nefiscale; impozitele directe asupra veniturilor si averii si cele indirecte asupra consumului.
In privinta formelor si canalelor de mobilizare a veniturilor, solutiile alternative sunt dpdv al nr lor, unicitatea si pluralitatea acestora.
Politici de alocare a resurselor bugetare dpdv al structurii si orientarii cheltuielilor:
-accentuarea finantarii actiunilor social –culturale si a actiunilor economice
-limitarea cheltuielilor de aparare, ordine publica si sustinerea organelor puterii legislative, executive si judecatoresti
Solutii in cadrul politicilor de echilibrare a bugetului: solutia ideala a bugetului echilbrat; solutia de exceptie a bugetului excedentar; solutia uzuala a acceptarii deficitului bugetar.
Modalitati de acoperire e deficitului bugetar:
-contractarea datoriei publice interne si/sau externe, care asaneaza deficitul prezent, dar provoaca deficite viitoare
-emisiunea baneasca, care, sustinand consumul, intretine inflatia si o amplifica
In domeniul asigurarilor si protectiei sociale, politicile se refera la:
-participantii la alimentarea fondurilor si aportul acestora, orientarea este trecerea spre un regim mixt:
-contributia salariatilor si ponderea ei in cadrul veniturilor reliaete de acestia
- contributia patronatului, egala sau diferita de cea a salariatilor
- contributia statului
-conditiile de acordare a drepturilor de asigurare si protectie sociala si factorii de care depinde marimea pensiilor si indemnizatiilor acordate.
In domeniul asigurarilor de bunuri si persoane, politicile se refera la:
- monopolul statului sau realizarea acestora pe baze mixte sau private
- modul de selectie si combinare a riscurilor
- conditiile de acordare a despagubirilor si a sumelor asigurate si factorii ce determina marimea acestora
In domeniul creditului , solutiile vizeaza:
- delimitarea atributiilor Bancii Nationale, de cele ale bancilor comerciale, rolul si limitelor actiunilor de supraveghere exercitate de BNR;
-modaliatatile de atragere a resurselor de creditare, locul si rolul capitalului propriu si a rezervelor obligatorii;
- conditii de acordare a creditelor, politica ratei de finantare;
- conditiile atragerii imprumuturilor externe pe baze bi- sau multilaterale si ale garantarii acestora de catre stat.
DECIZII FINANCIARE repr o optiune cu caracter executoriu, in domeniul fin, ce asigura transformarea strategiei preferate (alese) in actiune nemijlocita.
Tinand cont de sfera politicii fin, de structuata elementelor si de succesiunea derularii lor se delimiteaza 2 grupe de decizii fin:
- decizii cu caracter programatic si normativ-vizeaza stabilirea obiectivelor si strategia de realizat si strategia infaptuirii lor (prin optiuni globale si pe domenii, statuate prin legi si alte reglementari normative, ca principii, metode, norme, instrumente si parghii)
- decizii de conducere nemijlocita a act financiare – strategii selectate si transformate in actiuni normative si vizeaza eleborarea prognozelor, programelor si bugetelor financiare (decizii previzionale), precum si executarea acestora si mentinerea echilibrului financiar (decizii de executie).
Toate deciziile financiare se incadreaza in una din cele 2 grupe:
-semnaleaza si confirma faptul ca politica fin este si conceptie si act de conducere nemijlocita, iar conducerea repr un ansamblu de decizii si actiuni;
-reliefeaza faptul ca institutiile si org financiar-bancare specializate, au calitate de executanti pt deciziile programatice si normative, cat si de decidenti pt conducerea nemijlocita a act financiare: ele executa decizii exogene si isi eleboreaza si asigura infaptuirea propriilor decizii.
Categorii de decizii in functie de subiectul conducerii:
1-decizii ale factorului politic (parlament) care au caract normativ si imbraca forma legilor
2-decizii ale executivului, cere imbraca forma hotararilor si ordonantelor guvernamentale, a ordinelor ministrilor si conducatorii institutiilor centrale
3-decizii ale organelor de conducere din unitati de baza care pot fi adoptate de Adunarea Generala a Actionarilor, de manaegerul unitatii si ceilalti membrii ai conducerii operative.
Dpdv al amplorii autoritatii decizionale a decidentului, deciziile pot fi: - independente sau din initiativa (sunt adoptate si aplicate imediat fara a fi necesara aprobarea organului superior); integrate sau prin aprobare (conditionate de avizul sau aprobarea organului superior).
Dupa modul in care se procedeaza la luarea lor: decizii programate (frecventa constanta); neprogramate sau imprevizibile (nu se incadreaza in anumite scheme).
Dpdv al gradului de cunoastere a rezultatelor posibile: decizii in conditii de certitudine (exista informatii complete si sigure privind conditiile desf actiunii); conditii in conditii de incertitudine; decizii in conditii de risc.
In raport cu obiectul lor deciziile pot fi: globale sau generale (se refera la org, reglarea sau conducerea act fin in ansamblul ei, avand caracter strategic normativ); partiale (referindu-se la unul sau altul din domeniile financiare).
In functie de orizontul si implicatiile masurilor preconizate: strategice (se vizeaza strategia conducerii si adoptarea unor prognoze si programe de lunga durata - se adopta de org ierarhic superioare); tactice (modalitati de transformare a deciziilor strategice in actiuni concrete in probl cu complexitate mai redusa –se adopta de organele situate la nivel mediu si se regasesc in programe sau bugete anuale); decizii curente sau operationale (sunt limitate ca orizont si amploare, vizeaza obiective singulare sau specifice, se adopta de esalonul inferior al conducerii si au ca orizont perioada imediat urmatoare).
CHELTUIELI SI VENITURI PUBLICE
CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE CHELTUIOELILOR PUBLICE
Chelt publice exprima relatiile economico-socoale in forma baneasca care se manifesta intre stat si pers fizice si jur „cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor fin ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestora .Ele se refera la totalitatea chelt efectuate prin intermediul institutiilor publice care se acopera atat din fonduri bugetare, cat si din fonduri proprii sau alte surse.
Continutul economic al chelt publice este determinat de efectul produs de acestea pe destinatii. Cheltuielile publice reprezinta:
-un consum definitiv de PIB (valoarea platilor pe care le efectueaza institutiile publice in formele specifice ale chelt curente)
-o avansare de PIB (participarea statului la finantarea formarii brute a capitalului in sfera productiei materiale cat si in sfera nemateriala, concretizate in chelt de capital).
Cheltuielile publice sunt formate din: chelt efectuate din fonduri constituite la nivelul adm publice centrale (bugetul de stat, asigurarilor soc, bug fondurilor speciale, trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice autonome); chelt efectuate din fondurile constituite la nivelul adm publice locale (bugetele locale); chelt efectuate din credite externe; chelt efectuate din fondurile externe nerambursabile..
In cadrul chelt publice, chelt bugetare detin ponderea principala si reprezinta acele chelt care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale, din cele de asigurari sociale de stat si din bugetele institutiilor publice. Nu toate chelt publice sumt chelt bugetare.
Principiile chelt bugetare: efectuarea chelt bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau de catre consiliile locale; au titlu definitiv si sunt utilizate conf destinatiilor pt care s-au aprobat aceste sume; efectuarea lor este legata de indeplinirea unor conditii legale si nu numai de existenta mijl banesti; finantarea bugetara se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau act cu caract bugetar; operatiunile de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor fin publice sunt supuse controlului fin preventiv.
Factorii care influenteaza chelt publice: factori demografici (cresterea nr populatiei si modificarea structurii acesteia); factori economici (dezv economiei si modernizarea ei); factori sociali (determina actiunile si directiile veniturilor categoriilor sociale din sectorul public si a ajutoarelor sociale); urbanizarea (influenta asupra cresterii chelt pt a crea suprastructuri urbane si finantarea utilitatilor publice); factori militari (mai scazut in per de pace); factori istorici (actioneaza prin transmiterea nevoilor sporitede la o per la alta); factori politici (cresterea complexitatii sarcinilor statului, la transformarea conceptiei politice cu privire le functiile statului).
Cresterea continua a chelt publice are drept consecinta aparitia unor probleme de ordin politic, financiar si de ordin stintific.
CALSIFICAREA CHELT PUBLICE
Clasificarea administrativa-are la baza criteriul institutiilor prin care se fectueaza chelt publice: chelt ale ministerelor, ale departamentelor, ale agentiilor guvernamentale, ale institutiilor publice autonome, ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Clasificarea economica: pe criteriul economic (helt curente de functionare si chelt de capital) - pe criteriul distributiv (chelt de bunuri si servicii si chelt de transfer-redistribuire).
Chelt curente asigurara intretinerea si buna functionare a institutiilor publice, finantarea satisfacerii actiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de pers; ele repr un consum definitiv de PIB si trebuie sa se reinoiasca anual. Chelt curente cuprin chelt care cuprind plata de bunuri si servicii de catre institutiile publice, plata drepturilor de personal, plata dobanzii, subventiile si transferurile.
Chelt de capital (de investitiii) - achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata, bunuri care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.
Chelt privind bunurile si serviciile cuprind remunerarea serviciilor a presatiilor,a achizitionarii de mobilier, aparatura, echipament.
**Chelt de transfer-repr trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor pers jur sau fizice sau a unor bugete ale adm locale ;ele pot avea caracter economic,social.
3-Clasificatie functionala –foloseste drept criteriu domeniile ramurile sectoarele de act spre care sunt dirijate resurele fin
4-Clasificatia financiara-foloseste drept criteriu momentul in care se efectueaza si modul in care afecteaza resursele fin si forma de manifestare:cheltuieli definitive(se finalizeaza cu plati la scadente certe si cuprind chelt curente si chelt de capital sunt cuprinse in bugetele publice)-chelt temporare (plati la scadente certe,sunt ezidentiate in conturi speciale ale trezoreriei si nu figureza in bugetele publice ,se gestioneaza separat prin trzoreria publica);chelt virtuale sau posibile(chelt pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii.
Forma de manifestare:-existenta contraprestatiei,rambursabilitatea si aria de manifestare;in functie de existenta contraprestatiei cheltuielile pot fi :chelt fara contraprestatie(au caracter de alocatii bugetare repr finantare definitiva,fara contraserviciu)si chelt cu contraprestatie(servicii publice sau administrative ,incasarea unor sume datorate pt anumite servicii prestate de stat;-garantiile ,comisioanele la garantiiguvernamentale )In functie de rambursabilitate chelt publice pot fi:definitive(nu presupun restituirea fondurilor)si chelt provizorii(presupun rambursabilitatea sau lichidarea obligatiei)
In functie de aria de manifestare:-chelt speciale(destinate unui anume sector economic sau social)si chelt globale(au in vedere influenta tuturor chelt asupra echilibrului ec general si conjucturii ec)
5-Clasificatia dupa rolul chelt publice in procesul reproductiei sociale:-chelt reale(repr consum definitiv de PIB,negative) si chelt economice (au ca efect crearea de valoare adaugata si repr o avansare de pib
6-Clasificatia folosita de institutiile ONU :criteriul functinal si criteriul economic.
Criteriul functional:chelt publice pt servicii publice generale,pt aparare,pt educatie,pt sanatate,pt securitate sociala si bunastare,pt locuintesi servicii comunale,pt recreatie,cultura,religie,pt actiuni economice,alte chelt.
Criteriu economic:-chelt care repr consum final de pib,cu dobanzile aferente datoriei publice,subventii de exploatare,alte transferuri curente,formarea bruta de capital,achizitii de terenuri si active necorporale,transferuri de capital
In Romania ,gruparea chelt public eeste reglementata prin clasificatia indicatorilor privind fin publice ,eleborata de MFP,folosindu-se urmatoarele grupari:-clasificatia economica,functionala,in profil departamental(administrativa),dupa surse de finantare.
In cadrul clasificatiei economice se grupeaza pe titluri ,iar in cadrul lor pe articole si aliniate;
1-Cheltuieli curente-titlul I-CHELTUIELI DE PERSONAL:01-chelt salariale iin bani-02-in natura-03-contributii
titlul II-BUNURI SI SERVICII:01-bunuri si servicii-02-reparatii curente-03-hrana-04-medicamente si mat sanitare-05-bunuri de natura obiectelor de inventar-06-deplasari,detasari,transferuri-09-materiale de laborator titlul III-DOBANZI-01-aferente datoriei publice interne-02-externe-03-alte dobanzi titlul IV-SUBVENTII-01-pe produse-02-pe activitati-03-pt acoperirea diferentelor pret/tarif-04-pt sustinerea transp feroviar public de calatori-05-pt transp de calatori cu metoul titlulV-FONDURI DE REZERVA-01-bugetara la dispozitia Guvernului-02-fond de interventie la dis Guvernului-03-fond de rezerva bugetara la dispozitia aut locale titlul VI-TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADM PUBLICE-01-transferuri curente(01-catre inst publice-02-finantarea invatamantului superior 03-actiuni de sanatate-07-transf din bugetul de stat catre bug asig sociale-08-catre bug asig pt somaj)-02-transferuri de capital(01-finantarea strazilor care se vor amenaja in perimetrele destinate constructiilor de locuinte noi-02-finantarea investitiilor finantate partial din imprumuturi externe-03-programul pt pietruirea drumurilor)-titlul VII-ALTE TRANSFERURI-01A-transferuri interne(01-restructurarea ind de aparare-02-sprijin fin pt act Comitetului Olimpic Roman -03-programe de finantare rambursabile-07-progr comunitare-08-progr PHARE si alte progr neramburasabile-09-progr ISPA-10-progr SAPARD)02A-transferuri curente in strainatate-catre org internationale-03C-comtributia romanieie la bugetul uniunii europene(01-din taxe vamale-02-din resursa bazata pe tva-03-din resursa bazata pe VNB-10-alte contributii-titlul VIII-ASISTENTA SOCIALA-01-asigurari sociale-02-ajutoare sociale-titlul IX –ALTE CHELT-01-burse-02-ajutoare pt daune provocate de calamitati naturale -03-finantarea partidelor politice .
2-Chelt de capital-titlul X-ACTIVE NEFINANCIARE-01-active fixe(01-cinstructii-02-masini echipamente si mijl de transp-03-mobilier ,ap birotica si alte active necorporale-04-alte active fixe)02-stocuri(01-rezerve de stat si mobiliazare)titlul XI –ACTIVE FINANCIARE-01-active financiare(01-particioarea la capitalul social al soc ec)
3-Operatiuni finaciare –titlul XII-IMPRUMUTURI-01-acordate pt obiective aprobate prin conventii bilaterale si interguvernamentale -08-fond de rulment pt acoperirea golurilor temporare de casa-titlul XIII-RAMBURSARI DE CREDIRE-01-externe-02-interne.
In cadrul clasificatiei functionale ,chelt publice se grupeaza pe parti,capitole,subcapitole,paragrafe:
Partea I –SERVICII PUBLICE GENERALE-aut publice si actiuni externe,cercetare –dezvoltare,alte serv publice generale,tranzactii privind datoria publica si imprumuturi,transferuri cu caract general intre diferitele nivele ale adm
Partea a II-a-APARARE,ORDINEPUBLICA SI SIGURANTA NAT.-aparare,ordine publice si siguranta nat
Partea a III-a-CHELT SOCIAL-CULTURALE-invatamant,sanatate,cultura,recreere si religie,asigurari si asistenta sociala,asigurari si asistenta soc pt accidente de munca si boli profesionale
Partea a IV-a-SERVICII DE DEZV PUBLICA ,LOCUINTE,MEDIU SI APE-locuinte ,servicii si dezv publica,protectia mediului
Partea a VI-a –ACTIUNI ECONOMICE-actiuni generale ec,comerciale de munca,combustibili si energie,ind extractiva,prelucratoare si constructii,agricultura,silvicultura,piscicultura si vanatoare,trensporturi,comunicatii cercetare si dezv in domeniul ec,alte act ec
Clasificatia adm se utilizeaza la repartizarea fondurilor publice in cadrul clasificatieie functionale,la nivelul ordonatorilor de credite principali(gradul I),acestia repartizeaza chelt la ordonatoriide credite de gradul II (secundari),iar acestia la ordonatorii de credite de gr III(tertiari)
Incepand cu 2003,Romania grupeaza chelt publice si dupa sursele de finantare:-din bugetul de stat,-din intrari anuale de credite externe,-din venituri propriiale institutiilor publice,-din fonduri externe nerambursabile.
CONTINUTUL SI FACTORII DE INFLUENTA A VENITURILOR PUBLICE
Resursele fin repr totalitatea mijl banesti necesare relizarii obiectivelor ec si sociale intr-un interval de timp delimitat.
Izvorul principal al resurselor fin il reprezinta pib dar si resursele atrase pe diferite cai.
Resursele fin ale societatii sunt formate din resursele fin(veniturile)publice si resursele fin administrate pe baze private
Posibilitatea acoperirii cererii de resurse este influentata de urmatorii factori:
1-factori economici-imprima o evolutie a pib ,determinand sporirea veniturilor impozabile
2-factori monetari-(dobanda,credit,masa monetara)-isi transmit influenta prin pret care genereaza sporirea veniturilor din impozite si taxe
3-factorii sociali-redistribuirea veniturilor in scopul asigurarii nevoilor de deucatie ,protectie si asig sociale ,sanatatae.
4-fact demografici-pot influenta nr populatiei active si sporirea nr contribuabililor
5-fact politici si militari-pot avea ca efect sporirea productiei si a veniturilor ,a fiscalitatii presiuni asupra bug gen consolidat
6-fact de nat fin-sintetizeaza influenta celorleti fact prin dimensionarea chelt publice ,volumul chelt influenteaza marimea deficitului bugetar ,a carui acoperire necesita venituri publice suplimentare.
CLASIFICAREA VENITURILOR PUBLICE
1-Dpdv al continutului ec:prelevari cu caract obligatoriu(sunt constituite din venituri cu caract fiscal-impozite taxe),resursele de trezorerie(imprumuturile de pana la 1 an pe piata de capital ,prin emisiunea si vanzarea unor titluri de stat,utilizate la acoperirea temporara a deficitului curent al bug de stat,al asig sociale,golurilor de casa fondurilor speciale-au caract temporar si rambursabil),resurele provenind din imprumuturi publice(sunt repr de datoria publica a unui stat pe termen mediu si lung-nu se pot depasi anumite limite ,datoruita efectului pe termen lung al acestora)finantarea prin emisiune monetara fara acoprire (procurare de resurse fin prin finantarea deficitului bugetar-efecte negative pe termen mediu si lung cauzate de inflatie)
2-Dpdv al structurii organizatorice a statelor:statele de tip federal(venituri ale bugetului federal,ale bugetelor statelor,regiunilor,sau provinciilor membre ale federatiilor,ale bugetelor locela)state de tip unitar(venituri publive le bug central,ale bugetelor locale)
3-Sruct veniturilor publice din prisma bugetului sau fondului la care se mobilizeaza ;-ale bug de stat,ale asig soc de statsi protectiei soc,venituri ce alimenteaza fondurile speciale constituie la nivel central,venituri ale unit adm –teritoriale.
4-In functie de regularitatea mobilizarii lor:venituri ordinare si curente(in care statul apeleaza in conditii normale si care se incaseaza de la buget cu regularitate-venituri fiscale,contributii pt asig sociale de stat,contributii ce alimenteaza fonduri speciale si venituri nefiscale),venituri extraordinare(la care stratul recurge in conditii exceptionale ,cand resursele curente nu acopera chelt publice)
5-In functie de provenienta :venituri interne(impozite,taxe,contributii,venituri nefiscale,imprumuturi contractate din tara,emisiune monetara),venituri externe(imprumuturile de stat externe la care se adauga transferurile externe primite sub forma nerambursabile ).
In Romania veniturile publice sunt structurate pe criterii economice:-1-VENITURI CURENTE:
A-venituri fiscale(1-impozit pe venit ,profit si castiguri de capital-2-impozit pe salarii+restante din anii anteriori-3-impozite si taxe pe proprietate-4-impozite si taxe pe bunuri si servicii -5-impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale –taxe vamale-6-alte impozite si taxe)-B-contributiile de asigurari-(1-de asig sociale de stat-2-de asigurari pt somaj-3-de asiguarri soc de sanatate-4-alte contributii pt asig sociale)-C-venituri nefiscale(din proprietate si din dobanziaferente trezoreriei statului;vanzari de bunuri si servicii –taxe de metrologie etc..-venituri din taxe adm,eliberari permise ,amenzi penalitati,confisacri,diverse venituri transferuri voluntare –donatii)
2-VENITURI DE CAPITAL-venituri din valorificarea unor bunuri ale inst publice,din valorificarea stocurilor de rezervae de stat si de mobilizare ,din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului,din privatizare
3-La operatiuni financiare se cuprind veniturile referitoare la incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pt:finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri interguvernamentale,pt infiintarea de intreprinderi mici di mijlocii,pt proiecte de investitii in turism,pt acoperirea arieratelor catre CONEL si ROMGAZ.
4-In cadrul subventiilor se cuprind subventii de nivele ale adm publice:-de la bugetul de stat(de capital pt retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare,planuri si regulemente de urbanism,investitii finantate partial din imprumuturi externe;si curentept finantarea drepturilor acordate pers cu handicap,contributii de asig de sanatate asig sociale );subventii de la alte administratii(de la bug asig de somaj catre bug locale pt finantarea programelor pt ocuparea temporara a fortei de munca)donatii din strainatate(de la guverne straine si de la alte administratii)
-4-NOTIUNI GENERALE DESPRE IMPOZITE:CONTINUTUL IMPOZITELOR SI TRASATURILE ACESTORA –Impozitele repr obligatii pecuniare pretinse,in temeiul legii,de catre aut publica ,de la pers fizice si jd,in raport cu capacit contributiva a acestora ,preluate de la bugetul statului,cu titlu definitiv si fara contraprestatie imediata si folositeca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor,astfel incat interesele acestora sa fie armonizate ci interesul public.
Trasaturile impozitelor:
-impozitul eset o contributie pecuniara ,forma baneasca devenind tipica
-impozitul este o contributie obligatorie,plata acestuia fiind o sarcina impusa de stat,tuturorpers fizice si jd
-este o prelevare cu titlu definitiv si gratuit ,sumele nu au echivalent direct si imediat in folosul platitorilor de impozite
-este datorat la buget in conformitate cu dispozitiile legale .
CLASIFICAREA IMPOZITELOR
1-Dupa principalele trasaturi de fond si de forma:impozite directe(se stabilesc nominal in sarcina unor pers fizice su jd,in functie de veniturile si/sau averea acestorape baza cotelor de impozit prevazute de lege,ele se incaseaza direct de la contribuabul la anumite termene;imp directe se impart:in impozite reale-impozite obiective sau pe produs-si impozite personale-impozite subiective sub forma impozitelor pe venit ,contributii privind securitatea sociala si impozite pe avere)impozite indirecte(se aseaza asupra vanzarii unor bunuri-de consum sau de luxsial prestarii unor servicii-hoteliere ,spectacole);dupa forma pe care o imbraca impozitele sunt grupate in:taxe de consumatie (accize,tva),venituri de la monopolurile fiscale,taxe vamale,taxe de timbru si de inregistare.
2-Dupa obiectul impunerii :-impozite pe venit(profit)-impozite pe avere(patrimoniu net sau capital)-impozite pe consum(pe chelt)
3-Dupa scopul urmarit la introducerea lor:-impozite financiare(in vederea realizarii de venituri pt acoperirea nevoilor statului –imp pe venit,taxele de consumatie)-impozite de ordine(pt limitarea unei actiuni sau in vederea atingerii unui scop care nu are caract fiscal-taxe ridicate la vanzarea bauturilor alcoolice si a tutunului)
4-Dupa frecventa cu care se incaseaza la buget:-permanente(se incaseaza periodic)incidentale sau intamplatoare(se incaseaza si se instituie o singura data-impozitul pe averea sau pe profiturile exceptionale de razboi)
5-Dupa aria de cuprindere a materiei impozabile:-impozite analitice(impozit asezat asupra elementelor unui patrimoniu sau asupra unei operatii izolate ,asupra unei singure categorii de venit denumita cedula);-impozitul sintetic(asezat unui singur ansamblu de operatiuni sau de venituri si consta in impunerea acestui ansamblu de operatiuni sau de venituri,o singura data).
6-Dupa institutia care le administreaza:-statele de tip federal si state de tip unitar
Impozitele mai pot fi grupate si dupa alte criterii:-dupa modul de asezare(specifice si impozite ad-valorem)-dupa tipul cotelor de impunere utilizate(impozite proportionale ,impozite progresive,impozite degresive)-dupa modul de stabilire a sarcinii fiscale(impozite de reparatii si inpozite de cotitate)
ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPUNERII
Subiectele impunerii denumit platitor sau contribuabil ,este pers fizica sau jd obligata prin lege la plata acestuia .Suportatorul sau destinatarul impozitului este o alta pers decat subiectul.
Materia impozabila sau obiectul impozabil ,este reprezentata de veniturile real de contribuabil ,de averea pe care o detine si uneori de cheltuieli.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul:din venit sau din avere
Unitatea de impunere repr unitatea de masura in care se exprima dimensiune mat impozabile in vederea cuantificarii(unit monetara,supr utila,hectarul)
Cota de impunere (cota impozitului)este reprezentata de impozitul aferent unei unitati de impunere,ea pote fi fixa (cand impozitul aferent unitatii de impunere apare ca o marime variabila,exprimata in marimi absolute)sau procentuala(expriomata in marimi reletive.Cotele de impunere pot fi:proportionale(conta este constanta,iar impozitul creste proportional cu cresterea mat impozabile)progresive (imozitul creste mai rapid decat mat impozabile ).degresive(cota de impozitare se reduce pe masura ce ea atinge nivele mai putin importante ale mat impozabile)
Asieta (modul de asezare a impozitului)reflecta totalitatea operatiunilor intreprinse de organele fiscale pt identificarea si evaluarea materiei impozabile si pt determinarea sumei impozitului datorat.
Termenele la care tb sa se faca plata sunt diferite in raport cu marimea impozitului si periodicitatea realizarii veniturilor.
PRINCIPIILE IMPUNERII-1-Principiul echitatii fiscale-este un principiu etic si presupune existenta dreptatii sau justitiei sociale in materie de impunere.In timp,au existat privilegii si au existat abuzuri .primul lucru pe care l-a revendicat burghezia cand a ajuns la putere a fost abolirea privilegiilor fiscale si declara impozitarea generala si egalitatea in fata impozitelor(tratament fiscal neutru ,nediscriminator,nu se tine seama de marimea veniturilorde natura si provenienta lor), opusa egalitatii prin impozite(tratament diferentiat tinand seama de puterea contributiva a platitorului).Echitatea :1-orizontala(se compara marimea impozitului pt venituri de aceeasi marime,dar real din surse diferite)verticala(se compara sarcina fiscala pt contribuabili ce realizeaza din aceeasi sursa venituri de marimi diferite)
Pt ca impunerea sa fie echitabila tb respectate urmatoarele conditii:
-sa existe un minim neimpozabil –impunerea sa fie universala sau generala (toti cei care real venituri sau detin avere sa intre sub incidenta impozitului)-sa nu exista privilegii fiscale-sa se tina seama la stabilirea impozitului de puterea contributiva a platitorului
Asigurarea echitatii fiscale depinde si de felul cotelor folosite.
2-Principiile de politica financiara -are la baza cerinte de ordin tehnic si ratiuni practice
A-Randamentul fiscal al impozitelor:cerinte(impunerea sa fie universala,chelt de asezare si de percepere a impozitelor sa fie cat mai mici);cauze(metodele de evaluare folosite au un grad diferit de exactitate unele ducand la subevaluare iar altele la supraevaluare;impunerea separata a veniturilor asigura un randament fiscal scazut decat impunerea globala;folosirea de cote progresive aduce un randament mai ridicat decat aplicarea cotelor proportionale sau degresive;acordarea de facilitati fiscale reduce randamentul fiscal.
B-Stabilitatea si elasticitatea impozitelor-un impozit este stabil daca randamentul sau fiscal nu se modifica (impozitul asupra averii sunt mai stabile decat impozitele asupra veniturilor si chelt);un impozit este elastic atunci cand marimea lui se poate modifica in functie de evolutia chelt bugetare ,in functie de nevoile statului.Elasticitatea poate fi legala sau economica.
C-Numarul impozitelor folosite:unicitatea sau pluralitatea impozitelor
D-Tipul impozitelor folosite:-optiunea sociala(alegerea intre impozitele te tip real –asupra avutiei-si impozitele personalesau subiective)optiunea economica (alegerea intre impozitele asupra veniturilor ,asupra capitalului sau asupra chelt)optiunea juridica(alegerea intre impozitele directe si impozitele indirecte)
3-Principiile economice si social-politice ale impunerii-din ratiuni ec tratamentul fiscal este diferentiat,impozitul fiind activizat ca o parghie fiscala pt stimularea act dorite.
ASEZAREA SI PERCEPEREA IMPOZITULUI-Stabilirea obiectului impozabil are drept scp constatarea si evaluarea materiei impozabile.Evaluarea materiei impozabile presupune determinarea dimensiunii acesteia si se poate realiza prin 2 metode:
1-metoda evluarii indirecte(evaluarea pe bazaunor indicii sau semne exterioare,evaluarea forfetara,evaluarea administrativa )
2-evaluarea directa (evaluarea pe baza declaratiei unei terte pers si evaluarea pe baza declaratiei contribyabilului
Stabilirea sumei impozitului-lichidarea impozitului inseamna calculul sumei datorate de catre fiecare contribuabil ,adica stabilirea debitului sau fiscal.
In functie de modalitatea de stabilire a cuantumului impozitului datorat,impozitele pot fi:
-de repartitie(legiuitorul stabileste mai intai volumul total al impozitului la nivelul intregii tari)
-de cotitate(cota este stabilita de legiuitor ,astfel ca impozitul se va stabili de jos in sus ,la nivelul fiecarui contribuabil,iar apoi prin insumare la nivelul unit adm-teritoriale si la nivel national)
Incasarea impozitelor-se face prin 3 metode de percepere:1-strangerea impozitelor de catre unul din contribuabili-2-incasarea impozitelor prin intermediul unor concesionari sau arendasi 3-perceperea impozitelor de catre organele specializate ale statului.(org fiscale incaseaza impozitul direct de la contribuabil/organulse deplaseaza=impozit cherabil;cand contribuabilul se deplaseaza= impozit portabil/incasarea prin stopaj la sursa ,perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale .
Gradul de colectare(incasare )a impozitelor:suma impozitelor incasate impartite le suma impozitelor prevazute in bugetul aprobat ,inmultit cu 100.
CRITERIILE IMPUNERII :Criteriul originii(sursei)veniturilor sau al teritorialitatii(veniturile sau averea sa fie supuse impozitarii in tara in carese realizeaza aceste venituri)Criteriul domiciliului sau rezidentei(fiecare platitor sa plateasca impozitul catre statul al carui rezident este ,indiferent de unde rel veniturile)Criteriul nationalitatii(toti cei care au cetatenia unui anume stat sa plateasca impozite statului respectiv,indiferent unde isi are domiciliul sau isi are sediul,unde real veniturile sau detin averea).
DUBLA IMPUNERE JD INTERNATIONALA SI TEHNICILE EVITARII EI-acest fenomen apare atunci cand acelasi venit sau aceeasi avere intra sub incidenta impozitelor in 2 sau mai multe tari.Solutia rezolvarii acestei probleme este prin negocieri bilaterale ,care se incheie prin semnarea unor conventii pt evitarea dublei impuneri.
In timp s-au consacrat unele proceduri in privinta domiciliului fiscal –pt pers fizice este agreata ideea ca ele sunt platitoare de impozit pt tarile in care au locuinta permanenta,daca pers dispune de o locuinte permanenta in fiecare dintre cele 2 tari ,atunci tb sa se stabileasca tara in care se afla centrul vital al intereselor sale,daca centrul vital de interese este greu de stabilit sau daca pers nu dispune de o locuinta permanenta,atunci ea este rezident fiscalal statului in care locuiestein mod obisnuit.,daca lociueste in mod obisnuit in ambele state sau in niciunul dintre ele atunci este rezident al statului al carui cetatean este,daca pers are dubla cetatenie sau nu este cetatean al niciunuia dintre statele contractante domiciliul fiscalse stabileste prin intelegere intre cele 2 tari.
-pt pers jd rezidenta fiscala se stabil acolo unde firma isi are sediul permanent(instalatia fixa de lucru sau de afaceri prin care o intreprindere realizeaza in parte sau in intregime activitatea sa ,sediu permenent=sediu al conducerii,sicursala,birou ,uzina fabrica ,atelier,mina.
Procedee tehnice pt evitarea dublei impuneri:-metoda scutirii sau exceptarii de la impunere(totala sau partiala)metoda creditarii fisacale(totala sau partiala)
