|
|
|
Art. 119.- Amnistia inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita. Daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie.
Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate.
Art. 120.- Gratierea are ca efect inlaturarea, in totul sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.
Gratierea are ca efect inlaturarea, in totul sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.
Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.
Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere.
Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative.
Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt ulterioare savarsirii infractiunii si intervin pentru a inlatura consecintele imediate sau eventuale ale raspunderii penale. Astfel de cauze sunt: amnistia, gratierea, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, fiind considerate generale, deoarece se refera, in principiu, la infractiune.
Cauzele care inlatura raspunderea penala nu se confunda cu cauzele care fac ca fapta sa nu fie infractiune (art. 44 – 51 Cod penal) deoarece ele inlatura consecintele penale ale infractiunii savarsite si nu se refera la caracterul penal al faptei (in sensul lipsei uneia din trasaturile esentiale ale infractiunii, si anume intentia).
1. Amnistia
Amnistia este un act de clementa al Parlamentului Romaniei, dispusa printr-o lege si prin care se inlatura raspunderea penala sau executarea sanctiunilor pronuntate pentru infractiuni savarsite pana la data aparitiei actului de amnistie.
Amnistia opereaza „in rem”, deoarece legea nu se aplica pentru anumite infractiuni care sunt prevazute in mod expres in actul de clementa. Renuntarea poate sa fie neconditionata sau conditionata de existenta unor conditii de ordin personal (varsta – actul de amnistie – 147/1977 – se referea la minorii si tinerii intre 18-21 ani).
Amnistia poate avea legatura cu anumite situatii de natura social-politica, care au avut o influenta asupra fenomenului infractional.
Fiind o cauza care inlatura consecintele penale, amnistia nu poate fi confundata cu dezincriminarea faptei, deoarece nu inlatura caracterul infractional al acesteia.
In literatura juridica, amnistia se clasifica in functie de intindere, obiect, conditiile in care se acorda, natura infractiunilor amnistiate sau daca infractiunile sunt sau nu judecate definitiv.
In functie de intinderea ei si obiect, amnistia poate sa fie generala sau colectiva, care se aplica oricarei infractiuni, sau speciala, cand se refera doar la amnistia infractiunii, prin indicarea textelor de lege, a maximului special al pedepselor, obiectului de grupa (Decretul-Lege nr. 3/1990 care se referea la infractiuni politice) sau elementului subiectiv (Decretul nr. 315/1959).
Raportat la obiectul amnistiei determinat de infractiunile savarsite, acestea cad sub incidenta actului de clementa al amnistiei numai daca sunt savarsite pana la data aparitiei acestui act si, de aceea, are importanta stabilirea momentului savarsirii infractiunilor.
Cele prevazute in ziua aparitiei sau in ziua prevazuta ca data a intrarii ei in vigoare, nu cad sub incidenta actului de clementa1.
In functie de conditiile in care se acorda, amnistia poate sa fie neconditionata si conditionata. Aceste conditii pot sa priveasca persoana infractorului, timpul savarsirii infractiunilor, urmarile infractiunii, antecedentele infractorului, comportamentul acestuia, repararea pagubei.
In raport cu imprejurarea ca infractiunile au fost sau nu judecate definitiv, amnistia poate interveni inainte de condamnarea definitiva sau dupa condamnarea definitiva a infractorului.
Daca amnistia a intervenit inainte de condamnare, ofertele ei constau in inlaturarea raspunderii penale, respectiv procesul penal nu se mai porneste, iar daca urmarirea penala sau procesul penal au pornit, acestea vor inceta in baza art. 10 alin.1 lit. g Cod proc.penala.
1 – V. Dongoroz si colab., op. cit., vol. II, p. 343
Daca amnistia a intervenit dupa condamnarea definitiva a infractorului, efectele constau in inlaturarea executarii sanctiunilor si a celorlalte consecinte ale condamnarii, respectiv a pedepselor complementare, infractiunea amnistiata nu este termen al recidivei, nu se mai aplica spor la concursul de infractiuni, etc.
Amnistia dupa condamnarea definitiva se aplica si pedepselor care au fost gratiate conditionat1.
In privinta pedepsei amenzii, amnistia are efecte speciale daca intervine dupa condamnarea definitiva, deoarece amenda incasata anterior interventiei actului de clementa, nu se restituie.
Deci, asupra pedepselor pecuniare, amnistia are efect numai in masura in care acestea nu au fost stinse prin executare.
Amnistia intervenita dupa condamnarea definitiva, nu are efect asupra pedepsei complementare a degradarii militare, deoarece aceasta se considera executata in momentul ramanerii definitive a hotararii2.
Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta si educative, deoarece acestea au caracter preventiv, luate in favoarea infractorului.
In cazul masurilor educative care prin continutul lor impun si o limitare a libertatii minorului, avand si un caracter de constrangere (exemplu – internarea intr-un centru de reeducare), prin actul de amnistie se poate prevedea extinderea efectelor si asupra unor asemenea masuri (Decretele 349/1982, 290/1984, Decret-Lege nr. 3 si 24/1990), impunandu-se precizarea ca fata de celelalte masuri educative, amnistia isi produce pe deplin efectele.
In ceea ce priveste masura de siguranta a interzicerii dreptului de a se afla in anumite localitati, amnistia nu-si produce efectele cand a intervenit dupa condamnare, iar daca a intervenit inainte de condamnarea definitiva a infractorului, masura de siguranta nu se mai poate lua, deoarece procesul penal inceteaza3.
Amnistia nu are efecte nici asupra despagubirilor civile acordate partii civile, deoarece efectele amnistiei sting numai raportul penal si nu si raportul civil.
Amnistia are caracter obligatoriu, neputand fi refuzata aplicarea ei, cu exceptia situatiei in care atunci cand s-a pornit procesul penal si dupa intervenirea amnistiei infractorul cere continuarea lui, acest proces penal continua si daca se constata nevinovatia inculpatului, acesta va fi scos de sub urmarire penala sau va fi achitat, iar daca se constata vinovatia lui, se va aplica amnistia (art. 13 Cod proc.penala).
2. Gratierea
Gratierea are o natura juridica dubla, constitutionala, deoarece este prevazuta in Constitutia Romaniei (art. 73 pct. 3 lit. i si art. 94 lit. d) si de drept penal, fiind prevazuta in Codul penal roman (art. 120 Cod penal).
1 – I. Poenaru, Despre aplicarea actelor de clementa succesive, RRD nr. 5/1979, p. 23-24
2 – Tribunalul Suprem, Sectia militara, decizia nr. 25/1988, Dreptul nr. 1-2/1990, p. 139
3 – Trib.Mun.Bucuresti,dec.penala nr.331/1988, cu nota aprobativa de S.Bombos, RRD nr. 2/1989, p. 61-62
Gratierea este un act de clementa al Parlamentului cand este colectiva sau al Presedintelui Romaniei cand este individuala, avand ca efect inlaturarea totala sau partiala a executarii pedepsei sau comutarea pedepsei intr-o pedeapsa mai usoara.
Gratierea are caracter obligatoriu, putand fi acordata tuturor participantilor (in rem) sau individual (in personam), cand nu se rasfrange asupra tuturor participantilor si se aplica pedepselor principale a caror executare este inlaturata, iar in cazul concursului de infractiuni se aplica fiecarei pedepse stabilite din componenta acestui concurs, si nu pedepsei aplicate sau rezultante pentru concursul de infractiuni.
Pentru aplicarea gratierii trebuie ca pedeapsa sa nu fie executata in intregime, nefiind admisibila aplicarea actului de clementa dupa executarea pedepsei. Nu prezinta importanta daca condamnatul se afla in executarea efectiva a pedepsei ori este liberat conditionat1.
Pedepsele care fac obiectul gratierii trebuie sa fie aplicate pentru infractiuni savarsite pana la data adoptarii actului de gratiere, sau la data cand in cuprinsul acestuia se prevede ca se aplica, care poate fi anterioara intrarii lui in vigoare (Legea nr. 137/1997).
Este posibil, de asemenea, ca gratierea sa fie acordata si pentru pedepse aplicate dupa data aparitiei actului de clementa pentru infractiuni savarsite anterior acestui moment2.
In cazul in care gratierea a aparut ulterior datei ramanerii definitive a hotararii de condamnare, efectele gratierii se produc la data intrarii in vigoare a actului de gratiere3.
Daca pana la aparitia actului de gratiere, pedepsele nu au fost definitiv aplicate, trebuie sa se stabileasca infractiunile savarsite pana la aceasta data si apoi sa se constate care pedepse sunt gratiate si care nu.
Gratierea este de mai multe feluri, in functie de anumite criterii de referinta, dupa cum urmeaza:
a) dupa persoanele care beneficiaza, gratierea poate fi individuala si care se acorda de Presedintele Romaniei, nominal, pentru pedepse ramase definitive si colectiva cand se acorda de Parlamentul Romaniei (art. 72 alin.3 lit. i din Constitutia Romaniei – exemplu Legea nr. 543/2002), pentru una sau mai multe condamnari. Gratierea colectiva se poate referi si la pedepse inca neaplicate de catre instante sau pedepse definitiv aplicate pentru infractiuni savarsite anterior actului de gratiere.
b) in functie de conditiile prevazute pentru acordarea gratierii, gratierea poate sa fie neconditionata si conditionata, atunci cand se acorda pe baza unor conditii a caror respectare se impune in viitor (nerespectarea acestora aduce dupa sine, ca o sanctiune, revocarea beneficiului gratierii si a executarii cumulate
1 – Trib. Suprem, S. militara, decizia nr. 83/1976, CD 1976, p. 314
2 – Trib. Suprem, S. militara, decizia nr. 151/1971, RRD nr. 10/1972, p. 179
3 – Trib. Suprem, S. penala, decizia nr. 3290/1973, RRD nr. 4/1974, p. 146
a pedepsei gratiate sau a restului din pedeapsa gratiat, cu pedeapsa stabilita pentru noua infractiune) sau care se refera la situatia condamnatilor (exemplu – sa nu fie recidivisti ori recidivisti prin condamnari anterioare, sa nu fi savarsit infractiuni de omor, talharie, viol, furt calificat, fals, sau prevazute in legi speciale, etc.) sau sa nu se fi sustras de la executarea pedepsei in intregime sau a unei parti din pedeapsa, chiar daca s-a dispus sa fie executata la locul de munca1.
Legea nr. 543/1 octombrie 2002 (publicata in Monitorul Oficial nr. 728/4 octombrie 2002), privind gratierea unor pedepse si incetarea unor masuri si sanctiuni, prevede gratierea in intregime a pedepselor cu inchisoare pana la 5 ani inclusiv, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei, pedepsele cu amenda aplicate de instantele de judecata, precum si masura internarii intr-un centru de reeducare a minorilor care au savarsit infractiuni.
In acelasi timp, in art. 4 alin.2 din aceasta lege sunt prevazute exceptiile de la aplicarea acesteia si anume ca nu beneficiaza de gratiere pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva sau care sunt recidivisti prin condamnari anterioare, precum si cei carora li s-au aplicat pedepse sau masuri educative pentru mai multe infractiuni (50) prevazute in Codul penal sau in legi speciale (9).
In afara acestor conditii, pentru acordarea gratierii, legea mai prevede ca nu beneficiaza de clementa cei care au savarsit infractiuni, altele decat cele prevazute in alin.2, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, cat si conditia ca persoanele gratiate sa nu savarseasca cu intentie in decurs de 3 ani, o alta infractiune, deoarece, in caz contrar, urmeaza sa execute pedeapsa pentru noua infractiune cumulata cu pedeapsa sau restul de pedeapsa gratiat.
Aceasta lege mai prevede si conditia determinanta pentru aplicarea actului de clementa si anume ca pedepsele, masurile si sanctiunile sa fie aplicate, prin hotarari judecatoresti definitive pronuntate pana la data de 4 octombrie 2002, cand legea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.
c) dupa intinderea efectelor sale, gratierea poate sa fie totala sau partiala, ori poate comuta pedeapsa intr-una mai usoara
Acest fapt inseamna aplicarea gratierii totale la intreaga pedeapsa aplicata prin hotararea de condamnare chiar daca cel condamnat nu a inceput sau se afla in executarea pedepsei si partiala cand gratierea inlatura numai o parte din executarea pedepsei si fractiunea prevazuta in actul de clementa (Legea nr. 137/1997).
Prin comutare se inlocuieste pedeapsa aplicata de catre instanta de judecata cu o alta pedeapsa de alta natura, mai usoara (detentiunea pe viata este inlocuita cu pedeapsa inchisorii, pedeapsa inchisorii cu pedeapsa amenzii).
Gratierea are ca efect inlaturarea in totul sau in parte a pedepsei, din momentul adoptarii actului de gratiere.
1 – V. Nicolescu, Noua lege de gratiere (137/1977), Revista de drept penal nr. 4/1997, p. 55-59; A. Ungureanu, Gratierea conditionata, Revista de drept penal nr. 1/1998, p. 74-107; V. Nicolescu, Sustragerea de la executarea pedepsei Gratieri, Revista de drept penal nr. 3/1998, p. 57-60; Curtea de Apel Bucuresti, decizia penala nr. 782/1997, Revista de drept penal nr. 2/1998, p. 140
Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat sau suspendare sub supraveghere, caz in care partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce corespunzator. In consecinta, daca gratierea a fost totala, termenul de incercare va fi de 2 ani, sau, dupa caz, cel stabilit de instanta in cazul suspendarii sub supraveghere.
In cazul gratierii conditionate, daca se savarseste o noua infractiune dupa implinirea termenului de incercare al suspendarii executarii pedepsei, gratierea nu se va mai revoca, iar revocarea suspendarii va atrage numai executarea acelei parti din pedeapsa care nu a fost gratiata (cazul gratierii partiale).
Daca termenul de incercare al suspendarii conditionate, redus in urma gratierii partiale, s-a implinit, dar nu si cel al gratierii conditionate, aceasta se va revoca impreuna cu toate efectele ei (scurtarea termenului de incercare al suspendarii, reabilitarea de drept). Cand in acest termen de incercare reintregit, se savarseste o noua infractiune, se va revoca gratierea conditionata si suspendarea executarii pedepsei, iar condamnatul va executa ambele pedepse cumulate aritmetic1.
In cazul gratierii totale conditionate, daca noua infractiune este savarsita in termenul de incercare al acesteia, dar dupa implinirea termenului de incercare al suspendarii executarii pedepsei, se produc efectele suspendarii pedepsei, gratierea ramanand fara obiect.
Cand noua infractiune se savarseste inauntrul termenului de incercare al gratierii si suspendarii, se revoca atat gratierea cat si suspendarea executarii conditionate sau sub supraveghere a pedepsei si cel condamnat va executa pedepsele cumulate aritmetic.
Pentru ca gratierea conditionata sa-si produca efectele, este necesar ca ea sa nu devina definitiva inainte de expirarea termenului de incercare al suspendarii executarii pedepsei.
In cazul in care condamnatul a fost liberat conditionat si intervenind gratierea conditionata, acesta a comis o noua infractiune in timpul celor doua termene de incercare (al liberarii conditionate si al gratierii conditionate) se vor revoca atat gratierea cat si liberarea conditionata si pentru pedeapsa pentru noua infractiune se va contopi conform art. 61 Cod penal, cu restul neexecutat din pedeapsa anterioara2.
Daca noua infractiune a fost savarsita dupa expirarea termenului de incercare al liberarii conditionate, dar in termenul de incercare al gratierii, revocarea gratierii va avea loc, dar nu va avea nici un efect asupra restului neexecutat din pedeapsa anterioara, intrucat pedeapsa se considera executata, potrivit art. 61 Cod penal.
Daca noua infractiune intentionata este comisa dupa expirarea ambelor termene de incercare, pedeapsa se considera executata la data intervenirii actului de gratiere, ceea ce are importanta pentru reabilitare si stabilirea starii de recidiva.
1 – D. Clocotici, Efectele gratierii conditionate asupra pedepselor privative de libertate a caror executare a fost suspendata conditionat, RRD nr. 6/1982, p. 63-64
2 – Judecatoria Suceava, Sectia penala, dec.nr.9/1982, cu note explicative de V. Timofte si D. Pavel, RRD nr. 10/1982, p. 49-50
Exista posibilitatea ca, acelasi condamnat sa beneficieze de mai multe gratieri succesive intervenite in cursul executarii pedepsei si acestea sa reduca succesiv pedeapsa aplicata condamnatului si aceasta numai daca actul de gratiere ulterior prevede, in mod expres, pentru ca in caz contrar reducerea succesiva nu va opera.
Uneori, printr-un act de gratiere succesiv, se poate prevedea ca pot beneficia de gratiere si condamnatii care au mai beneficiat de gratierea partiala a aceleiasi pedepse intr-un anumit interval de timp sau ca beneficiaza de dispozitiile de gratiere mai favorabile1.
Nota2:
In titlul VI noul Cod penal a reglementat cauzele care inlatura raspunderea penala. Acestei materii i s-au adus urmatoarele modificari:
a) asa cum se observa, denumirea acestui titlu se refera numai la cauzele care inlatura raspunderea penala, nu si la consecintele condamnarii (cum era formulat acest titlu in legea anterioara). In conceptia noului Cod penal cauzele care inlatura raspunderea penala si consecintele condamnarii au fost sistematizate in trei titluri distincte, si anume: titlul VI – Cauzele care inlatura raspunderea penala, Titlul VII – Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei si Titlul VIII – Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Aceasta sistematizare corespunde mai bine materiei care este reglementata in cuprinsul fiecarui titlu. Acest mod de ordonare a cauzelor mentionate difera de cel al legii anterioare care, in cadrul unui titlu global, reglementa atat cauzele care inlatura raspunderea penala, executarea pedepsei, cat si consecintele condamnarii;
b) in cadrul titlului VI, noul Cod penal a cuprins amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile, retragerea plangerii si impacarea partilor;
c) dintre institutiile juridico-penale reglementate in titlul VI s-au adus modificari numai institutiei prescriptiei raspunderii penale. Astfel, textul care reglementeaza prescriptia raspunderii penale (art. 138) este formulat ca si in legea precedenta, cu deosebirea ca in al. 2 din art. 138 s-a prevazut ca prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor contra umanitatii (in locul expresiei „infractiunile contra pacii si omenirii” din legea precedenta), denumire mai corespunzatoare a acestei categorii de infractiuni. Sub aceasta denumire, de altfel, sunt incriminate aceste fapte si in partea speciala a Codului penal (art. 172-177);
- termenele de prescriptie a raspunderii penale au fost puse de acord cu noua reglementare a pedepselor; s-a adaugat (in art. 139 al.2) mentiunea ca prescriptia de 5 ani se aplica si in cazul pedepselor prevazute de legea penala pentru persoana juridica;
- prescriptia speciala a fost reglementata intr-un alineat distinct (al.4) din art. 140, si nu intr-un text distinct (art. 124), ca in legea anterioara;
1 – C. Bulai, Op. cit., vol.II, p. 203
2 – G.Antoniu, op. cit, p. 29-30
- suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale (art. 141) a fost reglementata intr-un text distinct, spre deosebire de legea anterioara care reglementa suspendarea prescriptiei sub ambele forme intr-un singur text (art. 128), adica atat a prescriptiei raspunderii penale, cat si a prescriptiei executarii pedepsei.
Titlul VII din noul Cod penal se refera, asa cum am mai aratat, la cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei. In cazul acestora sunt reglementate gratierea si prescriptia executarii pedepsei.
Modificarile aduse acestor institutii sunt urmatoarele:
a) in cazul gratierii s-a completat textul care se referea la efectele gratierii asupra masurilor de siguranta si masurilor educative (art. 120 al. 4), adaugandu-se dupa prevederea ca gratierea nu are efect asupra acestor masuri, cuvintele „in afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere” (art. 145 al. 3).
