|
|
|
ROMANIA POSTBELICA
La 23 august 1944 maresalul Ion Antonescu a fost inlaturat de la putere. Armata sovietica, intrata pe teritoriul Romaniei in iulie 1944, va sustine in perioada urmatoare P.C.R. in actiunea sa de preluare a puterii politice.
Septembrie 1944 - martie 1945: Romania este condusa de guverne avand in frunte pe generalii Constantin Sanatescu si respectiv Nicolae Radescu, in care sunt inclusi si reprezentanti ai P.C.R.
In urma intelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), Romania intra in sfera de influenta sovietica.
martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai este obligat sa accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub controlul total al P.C.R.
Greva regala, manifestata prin refuzul regelui Mihai I de a sanctiona actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficienta, nefiind sprijinita efectiv pe plan extern de statele democratice.
Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunista. Desi au fost castigate de partidele democratice de opozitie, rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C.R. sa detina controlul complet al Parlamentului si guvernului.
1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.T.) au fost desfiintate, liderii lor arestati si condamnati la inchisoare.
Decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat sa abdice. Romania a fost proclamata Republica Populara, procesul preluarii puterii politice de catre P.C.R. fiind incheiat.
In aceasta perioada, in conducerea P.C.R. s-au manifestat doua grupuri: cel 'national', care activase inainte de 1944 in tara (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu) si grupul 'moscovit' format din cei care activasera in URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).
Regimul
stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).
De la 30 decembrie 1947, Romania devine un stat totalitar, de tip
stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii in mana
unui singur partid: Partidul Comunist Roman (care intre 1948 si
1965, in urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat
numele de Partidul Muncitoresc Roman). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul
general al partidului a fost primul dictator comunist roman.
Politica interna
Statul a fost organizat prin Constitutiile de
inspiratie stalinista din anii 1948 si 1952. Potrivit
acestora:
› monopolul puterii apartinea partidului unic;
› principalul organ de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunari Nationale;
› toate domeniile vietii sociale se aflau sub controlul statului;
› principiul separarii puterilor era desfiintat;
› drepturile si libertatile cetatenesti erau ingradite, nefiind permisa nici o forma de opozitie politica.
La nivelul conducerii de partid au aparut aprige lupte pentru putere si rivalitati, marcate de:
› inlaturarea in 1952 a 'gruparii moscovite';
› executarea in 1954 a lui Lucretiu Patrascanu (liderul 'gruparii nationale').
Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:
› inlaturarea vechii elite politice si intelectuale;
› intreruperea relatiilor cu lumea occidentala;
› promovarea proletcultismului (cultura care se bazeaza pe ideea luptei de clasa si negarea valorilor traditionale);
› organizarea dupa sistem sovietic a invatamantului si culturii;
› supravegherea de catre stat a cultelor religioase; interzicerea Bisericii greco-catolice (1948);
› falsificarea istoriei nationale in conformitate cu interesele politice sovietice.
Dupa retragerea trupelor sovietice din Romania (1958) s-a trecut la o relativa imbunatatire a situatiei interne, caracterizata prin:
› desovietizarea si destalinizarea treptata a vietii sociale si culturale;
› eliberarea detinutilor politici;
› incurajarea legaturilor in domeniile culturii si stiintei cu statele occidentale;
› promovarea unei orientari 'nationale' in cultura.
