'razboaiele' din interiorul celui de-al doilea razboi mondial

'RAZBOAIELE' DIN INTERIORUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Al doilea razboi mondial, in comparatie cu prima conflagratie mondiala, a avut unele particularitati si trasaturi care au facut ca el sa nu se incadreze in desfasurarea clasica a conflictelor militare. Se poate aprecia ca in 'interiorul' acestui fenomen s-au derulat cu mai mare sau mai mica intensitate un 'razboi economic', un 'razboi psihologic si propagandistic' si un 'razboi al informatiilor'.

'Razboiul economic' trebuie inteles din doua perspective: prima face trimitere la eforturile protagonistilor de a utiliza arma economica (blocada si bombardarea obiectivelor economice) in sprijinul actiunilor clasice si a doua la strategiile interne utilizate de natiunile angajate in razboi pentru a putea face fata costurilor enorme cerute de efortul militar (10; 396).

Fiecare tara implicata a incercat sa promoveze, inca de la inceputul razboiului, o economie de razboi bazata pe posibilitatile sale initiale si pe conceptia sa teoretica asupra derularii operatiunilor. Confruntati cu realitatea sefii politici si militari ai statelor respective au trebuit sa-si modifice planurile si sa le aplice in conformitate cu schimbarile survenite in derularea operatiilor militare.

Astfel, Germania a trebuit sa treaca de la o economie gandita pentru un 'blitz-Krieg' la o economie a razboiului total. N-a reusit sa faca acest lucru in timp optim. Esecul militar al Germaniei se explica si ' prin improvizarea tardiva a unei economii de razboi total, in timp ce rusii si occidentalii si-au demonstrat mai marea adaptabilitate la constrangerile unui razboi prelungit.'(10; 399) URSS, din iulie pana in noiembrie 1941, a reusit sa demonteze din partea europeana si sa monteze 1500 de unitati de productie in partea asiatica a URSS. Cu aceasta ocazie 10 milioane de muncitori sunt deplasati in noile zone de productie. Statelor Unite le-a trebuit putin timp pentru a deveni 'arsenalul democratiilor'. Dupa Pearl Harbor o mare industrie de razboi a fost pusa in functiune cu ajutorul unui dirijism suplu. S-au infintat 'agentii speciale' pentru repartitia materialelor prime si un 'Consiliu al resurselor de razboi' pentru organizarea productiei. Acest 'Victory Program' va conduce SUA la o neta suprematie in raportul de putere in confruntarea cu Axa.

'Razboiul psihologic' capata noi dimensiuni si exploateaza progresele considerabile in materie de psihologie sociala. Germania dispunea de o organizare si doctrina elaborate inainte de declansarea ostilitatilor. Serviciul de propaganda dispunea de posturi de radio, presa si studiouri cinematografice. Rol important l-au avut asa zisele posturi de radio clandestine din interiorul tarilor inamice. Au fost lansate pe 'piata de consum' lozinci si 'teme'care urmareau sa zdruncine moralul adversarului.

Propaganda britanica si ulterior cea americana au 'jucat'cartea realismului si sinceritatii mizand pe cartea 'radio-ului'. La sfarsitul razboiului, serviciile BBC lucrau zi si noapte si transmiteau in 23 de limbi. In partea a doua a confruntarii a fost infintata o divizie a razboiului psihologic atasata cartierului general a lui D. Eisenhower. Operand in Africa de Nord apoi pe continent, sarcina sa esentiala era de a prepara manifeste vizand a slabirea moralului armatelor germane. Un exemplu concludent il avem pentru Romania. De la postul de radio BBC a fost lansata pentru 'consumatorul roman' lozinca opririi armatelor romane la Nistru. Aceasta idee a fost obsesiv folosita de opozitia romana in memoriile si protestele adresate maresalului Ion Antonescu. Daca, in ansamblu, 'razboiul psihologic' n-a castigat confruntarea, el prin actiunea sa rationala sau irationala asupra spiritelor i-a accelerat sau incetinit deznodamantul. El a suscitat sau a subminat vointa de a lupta si invinge pentru o tabara sau alta.

'Razboiul din umbra' s-a caracterizat prin determinarea si aparitia unor miscari clandestine de rezistenta. Nascute spontan sau organizate ca urmare a actiunii psihologice exercitate de emisiunile radiofonice emise de statiile aliate (BBC Londra, Boston, Moscova), s-au infiintat grupe de membri activi care au folosit o gama foarte larga de metode si procedee de lupta. Actiunea lor a generat miscari de masa cum a fost miscarea de partizani in Iugoslavia si alte tari europene si retele de presa clandestine deseori foarte dinamice.

In iulie 1940 englezii au creat Serviciul de Operatiuni Speciale (S.O.E.) insarcinat sa promoveze subversiunile si sabotajele in Europa ocupata. Trimisi in diferite tari de pe continent emisarii sai au constituit grupe de rezistenta care organizeaza actiuni de sabotaj si au expediat informatii cu caracter militar in tabara Aliatilor. In Germania rezistenta a luat forma unei opozitii aristrocratice in sanul armatei. Ea culmineaza pe 20 iulie 1944 in timpul atentatului ratat al colonelului von Stauffenberg impotriva lui Hitler. In Italia, lupta de rezistenta a debutat in 1943 cu grevele de la Torino organizate de comunisti. In Romania S.O.E a ajutat opozitia democrata sa pregateasca opinia publica romaneasca pentru rasturnarile de situatie care se vor produce la 23 august 1944.

Acestea sunt doar cateva elemente care arata nu numai particularitatile celui de-al doilea razboi mondial ci si de ce acest conflict a avut urmari cu totul deosebite. In plan politic polii de putere si decizie s-au gasit total inversati fata de perioada antebelica: puteri uriase si economii ale marilor spatii in mare parte extraeuropene  iau locul statelor mijlocii europene. Astfel inca de la sfarsitul razboiului, aceasta grandoare pierduta conduce la ideea uniunii europene (10;467), insa din pacate prezenta Armatei Rosii a condus la dezmembrarea spirituala a continentului. Lumea va evolua sub semnul bipolarismului si hegemoniei a doua superputeri SUA si URSS.

Strategia terorii aplicata in desfasurarea conflictelor a generat un sir lung de tragedii si orori si un veritabil soc moral in anii postbelici. Sub dominatia nazista Europa a fost transformata intr-un imens lagar de concentrare deoarece in 'Spatiul vital' germanic unele popoare trebuiau sa fie exterminate. Solutia finala aplicata in cazul evreilor a facut milioane de victime. Inaugurata de germani (Blitz-ul londonez) bombardarea sistematica a oraselor a culminat cu distrugerea Dresdei si apocalipsa de la Hirosima si Nagasaki. In 1945 lumea aparea profund bulversata. Pe ansamblul zeci de milioane de morti a fost costul uman al conflictului si spre deosebire de prima mare conflagratie, o mare parte din victime au fost civili. Distrugerile materiale au fost enorme. Razboiul a inghitit peste o mie de miliarde de dolari. Fata de SUA si URSS pretul cel mai mare l-a platit Europa . Statele Unite s-au imbogatit, ele au cunoscut un adevarat 'boom' economic iar URSS a putut sa-si impuna sistemul politic pana in inima Europei.

BIBLIOGRAFIE

1. A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea razboi mondial, Bucuresti, 1999.

2. Winston Churchill, Al doilea razboi mondial, vol I, Bucuresti, 1996.

3. James L. Stokesbury. Scurta istorie a celui de-al doilea razboi mondial. Bucuresti, 1993.

4. Leonida Loghin, Al doilea razboi mondial, Bucuresti, 1988.

5. Jaeque de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea razboi mondial. 1939-1942, vol I, Bucuresti, 1988.

6. Anatol Petrencu, Istorie universala. Epoca contemporana, Chisinau, 1995.

7. Lidell Hart. Histoire de la seconde querre mondiale, traduit de l’anglais par J.P.Constantin, Fayard, 1973.

8. Prof. univ. dr. Zarin Zamfir. Istoria universala contemporana, Bucuresti, 1999.

9. Marea Conflagratie a secolului XX. Al doilea razboi mondial. Bucuresti, 1974.

10. Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX. Sfarsitul lumii europene. 1900-1945. vol.I, Bucuresti, 1998.