Sistemul informational al activitatii previzionale

SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE

1-SCURTA CARACTERIZARE A SISTEMULUI INFORMATIONAL

2-SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZATI IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA

1-SCURTA CARACTERIZARE A SISTEMULUI INFORMATIONAL

SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE (SIAP)

= reprezinta un ansamblu interconectat al activitatilor de culegere, inregistrare, transmitere, prelucrare si stocare a informatiei, realizata de personal care utilizeaza procedee, metode, mijloace si tehnici pentru furnizarea in timp optim, de o precizie si o structura corespunzatoare a informatiilor necesare si suficiente pentru desfasurarea activitatii previzionale la toate nivelurile economiei nationale

= elementul de baza al sistemului informational il constituie sistemul de indicatori

= celelalte componente sint : purtatorii de informatii, fluxurile informationale, mijloacele tehnice de transmitere, prelucrare si stocare a informatiilor, sint elemente ajutatoare importante menite sa serveasca sistemul de indicatori pentru infaptuirea functiei sale in societate, pentru satisfacerea cerintelor ce i se impun de practica sociala

Prin intermediul sistemului de indicatori se cerceteaza la toate nivelurile organizatorice, fenomenele si procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ, calitativ, al compozitiei, structurii, dinamicii, precum si factorii care influenteaza asupra lor.

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SIAP

1-satisfacerea activitatii previzionale cu informatii necesare si suficiente pe toate treptele organizatorice

2-asigurarea unei inalte calitati informatiei solicitate, prelucrate si valorificate in sistem

3-reducerea continua a timpului de raspuns al sistemului informational in scopul unei operativitati corespunzatoare in activitatea previzionala

4-obtinerea unei eficiente corespunzatoare a sistemului informational, inclusiv prin realizarea si exploatarea lui cu cheltuieli minime      

2-SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZATI IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA

INDICATORII = reprezinta expresii numerice, absolute sau relative, cu ajutorul carora :

1-sint caracterizate obiectivele activitatii economice si sociale in fiecare perioada

2-se stabilesc mijloacele de infaptuire a acestor obiective

3-se asigura controlul utilizarii eficiente a resurselor

4-sint caracterizate fenomenele social-economice din punct de vedere calitativ, al compozitiei, modificarilor in timp (crestere sau descrestere), din punct de vedere al legaturilor reciproce care exista intre fenomene

O serie de obiective care nu pot fi cuantificate exprimind, de exemplu, aspecte legate de mediul ambiant, se formuleaza literar.

FUNCTIILE SISTEMULUI DE INDICATORI :

1-functia de reflectare cit mai fidela a intregii activitati economico-sociale previzionate

2-functia de masurare riguroasa a fenomenelor si proceselor economico-sociale

3-functia de corelare a tuturor laturilor procesului reproductiei in vederea asigurarii unor echilibre naturale, financiare, monetare si valutare ale dezvoltarii economico-sociale

4-functia de stimulare a tuturor agentilor economici in sporirea calitatii si eficientei activitatii desfasurate

5-functia de control asupra desfasurarii activitatii economice si sociale

Elaborarea sistemului de indicatori ridica o multitudine de probleme referitoare la continutul, metodologia de calcul, analiza si functiile de cunoastere a indicatorilor sintetici care stau la baza caracterizarii si analizei dimensiunii, structurii, proportiilor si ritmului dezvoltarii economiei nationale, a modificarilor intervenite in evolutia economiei si a evidentierii factorilor care au determinat aceste modificari. Sistemul de indicatori, trebuie sa exprime cit mai complet si corect dimensiunile, structurile si proportiile reale ale economiei.

Pentru a-si putea indeplini menirea de instrument al cunoasterii realitatii economico-sociale, indicatorii cuprinsi in sistemul de indicatori ai activitatii previzionale sint supusi unor cerinte impuse de practica activitatii social-economice desfasurate de agentii economici :

1-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea bazei materiale, a potentialului tehnic, ca marime, structura si utilizare a elementelor componente la nivelul unitatilor, ramurilor, judetelor, al economiei nationale

2-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea resurselor de munca ale tarii,a populatiei ocupate, a rezervelor de munca, ca nivel, structura, grad de instruire

Indicatorii bazei materiale si ai resurselor de munca caracterizeaza potentialul economic al tarii, al elementelor structurale ale economiei (unitati economice, ramuri, unitati administrativ-teritoriale) 

3-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea rezultatelor obtinute in economie, ca urmare a utilizarii potentialului economic al tarii

4-sa furnizeze informatii pentru caracterizarea participarii tarii la circuitul economic mondial

5-pe baza informatiilor privind potentialul economic si rezultatelor obtinute in activitatea economica sa permita caracterizarea eficientei utilizarii potentialului economic, a resurselor locale, ocupate si consumate

6-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea nivelului de trai al calitatii vietii si mediului inconjurator

Caracterul dinamic al sistemului de indicatori, necesitatea perfectionarii permanente a acestuia este impusa de continua dezvoltare a factorilor de productie, al mutatiilor structurale care au loc in economia de crestere a rolului factorilor calitativi in activitatea economico-sociala.

CLASIFICAREA SISTEMULUI DE INDICATORI :

A-din punct de vedere al functiilor pe care le au in elaborarea previziunilor

1-indicatori sociali = au functia de a exprima si fundamenta obiectivele finale ale dezvoltarii, vizind cresterea bunastarii sociale (arata scopul)

2-indicatori economici  = au functia de a defini si dimensiona cele mai eficiente cai si mijloace de realizare a obiectivelor sociale (arata mijloacele)

B-din punct de vedere al locului pe care-l ocupa in procesul reproductiei

1-indicatori ai resurselor primare = ce caracterizeaza principalele categorii de resurse existente in societate la un moment dat, populatia si forta de munca, avutia nationala (partea acumulata), resursele materiale si valorile spirituale, mediul ambiant, resursele tehnologice, nivelul cercetarii stiintifice si viteza de asimilare a rezultatelor cercetarii, progreselor tehnologice in productie

2-indicatori ai productiei = exprima nivelul si structura produsului intern brut, cheltuielile materiale, venitul national

3-indicatori ai repartitiei = exprima procesul repartitiei in cele doua momente : repartitia primara si redistribuirea, prin intermediul formarii diferitelor categorii de venituri primare, a modului de distribuire si a formarii veniturilor finale

4-indicatori ai schimbului = exprima circulatia bunurilor si serviciilor pe piata interna ca si pe cea externa

5-indicatori ai consumului final = reflecta cheltuielile personale de consum, achizitiile guvernamentale si ale administratiei locale, formarea bruta de capital fix, modificarea stocurilor, importul si exportul

6-indicatori ai comertului exterior si ai cooperarii economice internationale = reflecta rolul importurilor, al exporturilor, eficienta acestora

7-indicatori ai rezultatelor finale ale reproductiei = vizeaza, in principal, doua procese :

a)-evolutia nivelului de trai al populatiei prin intermediul veniturilor si consumului individual si social al populatiei

b)-cresterea avutiei nationale sub forma cresterii capitalului domeniilor publice, private si mixte, precum si a bunurilor de folosinta indelungata

C-din punct de vedere al naturii si continutului obiectivelor pe care le exprima

1-indicatori cantitativi (de volum) = ce caracterizeaza volumul activitatilor economico-sociale

= se pot exprima in unitati naturale sau valorice

= pot avea un caracter sintetic sau analitic : produsul intern brut, venitul national, valoarea adaugata

2-indicatori calitativi = ce caracterizeaza calitatea activitatii economico-sociale

a)-indicatori calitativi economici-sintetici = ce caracterizeaza calitatea intregii activitati desfasurate intr-o ramura, intreprindere (productivitatea muncii, indicatorii de reducere a costului de productie, rentabilitate)

b)-indicatori calitativi tehnico-economici = sint de mai multe feluri :

1-indicatori ai inzestrarii tehnice a productiei = exprima obiective privind gradul de inzestrare a productiei,a muncii : gradul de electrificare, mecanizare, automatizare a productiei (procentul din totalul productiei realizate cu utilaje automatizate, procentul din totalul salariatilor ce lucreaza cu utilaje automatizate)

2-indicatori ai folosirii mijloacelor de productie = ce caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor de munca (gradul de utilizare a utilajelor, a suprafetelor de productie, a cladirilor : cantitatea de fonta ce se obtine pe un metru cub furnal util in 24 ore) si eficienta utilizarii obiectelor muncii (consumuri specifice de materii prime, materiale, combustibili, energie)

3-indicatori ai calitatii produselor = care exprima obiective cu privire la cresterea calitatii produselor fabricate

D-din punct de vedere al unitatilor de masura in care se exprima

1-indicatori in expresie naturala = utilizati pestru estimarea fenomenelor economice si sociale sub aspect fizic, ca valori de intrebuintare

= ofera posibilitatea de a stabili in mod direct corelatiile procesului de productie, contribuind la asigurarea concordantei dintre necesitati si resurse, dintre consum si productie, dintre cerere si oferta

2-indicatori in expresie baneasca (valorica) = utilizati pentru caracterizarea unor procese si fenomene complexe, a caror exprimare in unitati naturale sau natural-conventionale este imposibila

= necesitatea utilizarii lor decurge din faptul ca reproductia imbraca si forma naturala si cea valorica, cit si prin faptul ca satisfacerea nevoii sociale nu se realizeaza printr-o repartitie directa a productiei in forma naturala, ci in urma formarii de venituri ale agentilor economici si populatiei : produs intern brut, venit national, valoare adaugata

3-indicatori ai fortei de munca = exprima procesul reproductiei fortei de munca sub diferite aspecte legate de nivelul si structura acestuia in timpul utilizarii sale (grupe de virsta, sexe, grade de pregatire, ramuri ale economiei nationale)

E-indicatorii fluctuatiilor ciclice

Acceptarea principiilor pietei ca fundamente ale dezvoltarii economice, imprima un caracter oscilant dinamicii activitatii economice agregate, cu abateri mai mari sau mai mici de la trendul general. Dinamica economica oscilanta este identificata de catre specialisti cu denumirea de FLUCTUATIE CICLICA (fluctuatie a afacerilor sau cicluri ale afacerilor). 

FLUCTUATIILE CICLICE = fluctuatii in jurul unei norme care este o medie a cresterii economice si consta in cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice, urmata de o scadere generala a acestor niveluri si apoi de faza de expansiune a ciclului urmator

O analiza pe baza duratei lor ne indica existenta a 3 feluri de cicluri de afaceri :

1-cicluri minore = fluctuatii de intensitate relativ moderata in care oscilatiile sint notabile dar nu severe si apar la fiecare 3-4 ani

2-cicluri majore = se caracterizeaza prin oscilatii largi in activitatea de afaceri, avind o periodicitate de aproximativ 10 ani

3-macrociclurile (ciclurile lungi) = fluctuatii de 50-60 ani lungime, putind contine mai multe cicluri majore si cicluri minore in interiorul lor; este posibil sa apara un declin pe termen scurt in timpul unei expansiuni pe termen lung, dupa cum poate sa apara o mica crestere intr-o contractie pe termen lung

= poate fi definit ca o fluctuatie pe termen lung a aparatului productiv al societatii

In vederea explicarii fluctuatiilor ciclice si a previzionarii economico-sociale in conditiile dinamicii economice oscilante, de o insemnatate de prim ordin sint indicatorii fluctuatiei ciclice. Utilizati pentru masurarea oscilatiilor ciclice ale economiei, pentru evidentierea si prognozarea mutatiilor esentiale din economie, si, in final, pentru fundamentarea unor strategii de atenuare a variatiilor mari si integrarea acestora in programele de dezvoltare, acesti indicatori se pot structura astfel :

1-indicatori reprezentativi

2-indicatori compusi

3-indicatori generali ai afacerilor

1-indicatorii reprezentativi = au fost selectionati dintre cei mai utilizati pentru a reflecta dinamica unor faze particulare ale activitatii economice, dar, bazindu-se pe corelatia dintre fluctuatiile dintr-un sector si economia in ansamblul ei, acestia caracterizeaza indirect starea economiei nationale

a)-nivelul productiei de fier si otel = care poate caracteriza pe termen scurt tendintele ce se manifesta in economia nationala

b)-platile bancare (debitele bancare) = care sint in corelatie cu nivelul activitatii economice

c)-volumul transporturilor pe caile ferate

d)-productia de energie electrica (nu reflecta si nivelul activitatilor din comert, finante, agricultura, cu care se coreleaza)

e)-alti indicatori (nivelul productiei de hirtie pentru ambalaj, nivelul productiei de carbune si bitum)

2-indicatorii compusi = caracterizeaza mai multe faze ale activitatii economice si cuprind :

a)-numarul de angajati in fabrici = calculat pe baza unui esantion de fabrici care cuprinde peste 50% din personalul angajat

b)-indicele platilor pentru forta de munca = care cuprinde si modificarile in numarul de ore lucrate saptaminal

c)-indicele productiei industriale = ce se bazeaza pe un esantion de fabrici si mine care acopera aproximativ 25% din numarul angajatilor din aceste ramuri, dar nu cuprinde agricultura, constructiile si serviciile

= este un bun indicator de avertizare pentru activitatea economiei nationale, dar intrucit productia bunurilor durabile fluctueaza mai mult ca cea a bunurilor nedurabile, indicatorul tinde sa exagereze schimbarile in nivelul activitatii

d)-produsul national brut in preturi constante

3-indicatorii generali ai afacerilor = combina o serie de indici ai diferitelor activitati intr-un indice general al activitatii de afaceri

a)-indicele activitatii de afaceri americane = exprima datele ca derivatie de la trendul de termen lung

b)-indicele activitatii de afaceri = reflecta miscarea combinata a 10 serii individuale : productia de lingouri de otel, lingouri de zinc, constructii noi, consumul de bumbac, productia de titei, productia de energie electrica, ocuparea fortei de munca neagricole, volumul transporturilor, debitele bancare, vinzari prin magazine

c)-indicatorii statistici pentru schimbarile ciclice ale afacerilor = cuprind un numar de 26 de indici, fiecare masurind un aspect diferit al activitatii economice si se grupeaza in 3 categorii :

1-indicatori de avertizare

2-indicatori de coincidenta

3-indicatori de intirziere

Sistemul indicatorilor de avertizare cuprinde 12 indici care semnalizeaza momentele ce preced modificarile esentiale ale fluctuatiei ciclice, in special punctele extreme ale fazelor de prosperitate si de depresiune. Cei 12 indicatori sint : 1-numarul mediu de ore lucrate saptaminal

2-noi inregistrari ale cazurilor de somaj

3-formarea neta de intreprinderi noi

4-comenzi de bunuri de folosinta indelungata (comenzi pentru bunuri de consum)

5-contracte si comenzi pentru fabrici si echipamente

6-constructii de cladiri si locuinte

7-schimbari ale inventarului

8-preturile materialelor industriale

9-preturile stocarii

10-profituri

11-raportul dintre pret si costul muncii

12-schimbari in datoria consumatorului

Sistemul indicatorilor de coincidenta cuprinde 8 indici care isi modifica semnificativ sensul miscarii inregistrind schimbarea in acelasi timp cu virful prosperitatii sau punctul de minim al depresiunii.Ei sint :

1-ocuparea fortei de munca in sectoarele neagricole

2-rata somajului

3-produsul national brut in preturi curente

4-nivelul productiei industriale

5-venituri personale

6-vinzari prin comert de produse manufacturate

7-vinzari prin comertul cu amanuntul

8-produsul national brut in preturi constante

Sistemul indicatorilor de intirziere este format din 6 indici la care punctul de schimb se inregistreaza dupa momentul de virf sau de minim al fluctuatiei.Ei sint :

1-rata somajului pe termen lung

2-investitii in fabrici si echipamente

3-inventar de afaceri (al fabricilor si comertului)

4-costul unitar al fortei de munca

5-imprumuturi industriale si comerciale

6-rata dobinzii la banci (la imprumuturile pentru afacer)

De o importanta majora in previzionarea economica in conditiile dinamicii economicii oscilante, este analiza structurii interne a fluctuatiilor ciclice, studiile teoretice si aplicative punind in evidenta succesiunea a 4 faze distincte :

1-prosperitatea = starea economiei in care toate activitatile opereaza la nivel inalt

2-recesiunea = este caracterizata prin declinul notabil al nivelului activitatilor

3-depresiunea = cuprinde perioada cu cele mai mici niveluri la care au ajuns activitatile economice intr-un ciclu

4-inviorarea = se manifesta prin cresterea nivelului activitatilor economice

Peak = virful, punctul ciclic ce prezinta activitatea economica cea mai inalta in comparatie cu trendul

Trough = punctul cel mai de jos, sub trend, pe care il atinge activitatea economica

Desi recurente, ciclurilor mu li se poate defini o periodicitate datorata variatiei mari a lungimii acestora fata de medie, nefiind de asemenea usor de facut o separare stricta si precisa intre recesiune si depresiune sau intre inviorare si prosperitate. Pentru a evidentia cu suficienta acuratete lungimea ciclului, precum si fazele acestuia, exista un sistem complex de indicatori in cadrul caruia se urmaresc in principal indicatorii privind productia, preturile, vinzarile si creditul. Pe baza masurarii acestor indicatori se pot deduce efecte, se poate prevedea atarea viitoare a economiei.

Cunoasterea fortelor care actioneaza, a relatiilor dintre acestea, precum si a dinamicii lor pe parcursul fluctuatiei ciclice ofera posibilitatea analizei si explicarii cauzelor, dar, desi exista posibilitatea perfectionarii mecanismului de orientare a economiei si in acest fel sa se obtina efecte stabilizatoare, intr-o economie libera, fluctuatiile nu pot fi eliminate in totalitate.

Din multitudinea fortelor interne se determina dinamica economiei, o importanta majora o are un grup de 17 factori ce vor fi luati in considerare in analiza pe scurt a modificarilor ce au loc in cadrul interconditionarilor dintre ei, de-a lungul celor 4 faze, analiza ce se va prezenta in continuare. Fiecarei faze ii corespunde o coloana in tabelul de mai jos, unde sint prezentati explicit si cei 17 factori amintiti anterior.

Stimularea iesirii din depresiune poate fi facuta de catre factori exogeni sau utilizindu-se anumite politici monetare sau fiscale. Insa, chiar si fara aceste masuri, relatiile dintre cele 17 elemente de baza se modifica intr-o pozitie favorabila deplasarii economiei spre faza de inviorare. Dintre fortele ce pot provoca trecerea economiei prin cele 4 faze se remarca urmatoarele modificari esentiale :

1-relatia pret-cost caracterizata de o dinamica specifica

2-modificarea inventarului, sau a stocului de bunuri obtinut de firme. Acest inventar se afla la nivelul minim datorita satisfacerii cererii in faza de depresiune, cu prioritate prin vinzari din stocurile existente, toate vinzarile curente trebuind a fi satisfacute in acest caz prin comenzi catre producatori, fapt ce va stimula productia si deci dezvoltarea economica.

3-rata dobinzii va inregistra in aceasta faza o scadere datorata diminuarii cererilor pentru imprumuturi comerciale cu efect direct in cresterea rezervelor bancare. Acest indicator sensibil la modificarile din economie poate fi, deci, utilizat ca pirghie pentru impulsionarea dezvoltarii economiei.

4-cererea de inlocuire a mijloacelor de munca sau a bunurilor de folosinta indelungata va avea efecte pozitive asupra dezvoltarii economice in general prin impulsionarea productiei acestor ramuri

5-starea psihica poate introduce variatii aleatoare in miscarea sistemului economic mult mai mari decit cele datorate altor factori, intrucit atitudinea favorabila sau retinuta, optimista sau pesimista, stimuleaza actiunea agentilor economici

FAZA DE INVIORARE este declansata de schimbarile substantiale si vavorabile ale celor 5 elemente prezentate mai sus care conduc in final la cresterea productiei, a ocuparii fortei de munca, a veniturilor si in consecinta a cererii de bunuri de consum. In momentul in care aceasta crestere depaseste oferta, isi va face aparitia cresterea preturilor, profitul crescind si el mai ales prin sporirea volumului productiei, dar si pe seama costului relativ scazut la inceputul inviorarii.

PROSPERITATEA este faza caracterizata de catre vectorul de stare din coloana 4 a tabelului, la care se ajunge prin accentuarea tendintelor din faza precedenta. Perioada de virf a prosperitatii se caracterizeaza printr-un nivel inalt al productiei, ocuparii fortei de munca, venitului, cererii, preturilor, profitului, investitiilor, stocurilor, cererii pentru imprumut comercial, inlocuirea echipamentelor si printr-o atitudine optimista fata de viitorul economiei. In conditiile diminuarii preferintei pentru lichiditate va creste cererea de bunuri si servicii si, in final va spori presiunea inflationista in economie.

RECESIUNEA este o consecinta a modificarii actiunii factorilor externi, precum si a schimbarii relatiilor dintre factorii interni de asemenea maniera incit contribuie la declinul economiei. Cresterea din ce in ce mai lenta a cererii duce la o oferta mai mare, preturile incep sa scada treptat intarindu-se preferinta pentru lichidarea, concomitent cu scaderea inclinatiei de economisire. Starea celor 17 elemente interne este reprezentata in coloana 5 a tabelului.

O aprofundare a analizei fluctuatiilor ciclice presupune extinderea domeniului cauzelor, a efectelor si a relatiilor dintre aceste elemente.

O sinteza a ideilor cuprinse in teoriile privitoare la cauzele fluctuatiilor ciclice, la rolul unora sau altora dintre factori, precum si la posibilele actiuni menite sa atenueze fluctuatiile ciclice, ne ofera ca rezultat urmatoarele masuri de politica antidepresionara :

1-masuri ce au ca scop sporirea consumului de bunuri si servicii

2-cresterea volumului investitiilor

3-folosirea unor masuri fiscale asa cum ar fi efectuarea unor cheltuieli de catre guvern cu scopul de a estompa diferenta dintre productia totala si cererea efectiva in cazul ocuparii totale a fortei de munca

ELEMENTE ALE CONTABILITATII NATIONALE :

SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE (SCN)

= constituie principalul sistem de evidenta si analiza macroeconomica

= are ca obiect prezentarea cantitativa, agregata, completa si coerenta a realitatii economice in timpul unei perioade sau la un moment dat

= prezinta o multitudine de particularitati :

1-SCN este o metoda de inregistrare si prezentare cantitativa e aconomiei. Scopul imediat al sistemului este sa descrie activitatea economica, fluxurile materiale, de venituri si financiare, care au loc intr-o economie intre diferiti agenti economici

2-SCN trebuie sa simplifice si sa selectioneze din totalul faptelor economice numai pe cele apreciate ca esentiale, obtinind in acest fel un ansamblu de fapte omogene ce sint masurate, evaluate si prezentate in tabelele care in ansamblul lor formeaza un sistem de conturi al economiei nationale

3-SCN reflecta realitatea economica in timp (in sensul ca se elaboreaza trimestrial, anual, pe mai multi ani sau la un moment dat) si in spatiu (in sensul ca se elaboreaza in profil national, plurinational si regional)

4-SCN reflecta prin continutul sau mecanismul economiei de piata. Analizeaza productia, repartitia, consumul si acumularea de bunuri si servicii ca procese ce au loc in cadrul si intre intreprinderi, institutii, stat, gospodarii ale populatiei, purtind denumirea de agenti sau subiecte economice. Acestea sint legate intre ele prin operatiuni de vinzare, cumparare, schimb de valori financiare, etc, aspecte evidentiate in conturi si care stau la baza determinarii unor indicatori.

5-SCN foloseste tehnica contabila, principiul dublei inregistrari. Fiecare cont inregistreaza pe de o parte resursele, iar pe de alta parte utilizarea lor. La alcatuirea SCN, agentii economici se grupeaza pe intreprinderi, institutii, gospodarii casnice, stat. La rindul lor sint sistematizati pe ramuri, iar operatiile desfasurate de agentii economici pe categorii de operatiuni (operatiuni cu obiecte materiale, servicii, valori financiare) pentru care se alcatuiesc conturi analitice. Informatiile din aceste conturi stau la baza alcatuirii conturilor pe baza carora se calculeaza indicatorii macroeconomici, in principal indicatorii care exprima categoriile economice : produs national si venit national.

SCN este format dintr-un ansamblu de conturi si tabele al carui scop este de a furniza o imagine sistematica, comparabila si cit mai completa a activitatii economice desfasurata intr-o perioada de timp in tara care utilizeaza sistemul.

SCN cu care se opereaza la nivel macroeconomic urmareste crearea conditiilor informationale pentru a cunoaste si explica activitatea diferitelor grupe de agenti economici intr-un cadru global, precum si reevaluarea cauzelor care au determinat schimbarile intervenite in indicatorii importanti ce caracterizeaza starea economiei din punct de vedere al rezultatelor, al fluxurilor care evidentiaza activitatea economica la nivelul intregii economii nationale.

Pentru reprezentarea proceselor de productie si echilibrarea resurselor si utilizarilor de bunuri si servicii, gruparea cea mai indicata este accea pe ramuri.

Pentru descrierea fluxurilor de venituri si cheltuieli si a fluxurilor financiare este necesar sa se utilizeze gruparea pe sectoare institutionale. Utilizarea acestor doua tipuri de grupare a unitatilor din economie permite sa se distinga in SCN o parte unde fluxurile de bunuri si servicii sint analizate pe ramuri (pe baza tabelului input-output) si o alta parte unde sint evidentiate pe sectoare institutionale diferite operatii economice.

Se disting, dupa natura lor, un numar mare de operatii care pot fi grupate in 3 mari categorii :

1-operatii cu bunuri si servicii

2-operatii cu repartitie (distribuirea si redistribuirea bunurilor)

3-operatii financiare (creante si angajamente ale sectoarelor institutionale)

Circuitul economic este anual reprezentat in SCN ca un ansamblu de operatii economice sau fluxuri. Fiecare operatie evidentiaza un transfer de mijloace banesti intre agentii economici. Fluxurile evidentiate in conturi pe grupe de agenti economici sint sintetizate in 4 conturi nationale : productie, consum, acumulare (capital), restul lumii.

Intre aceste conturi fiecare operatie economica este inscrisa la debit si la credit astfel :

1-contul de productie : a)-credit = vinzarile de bunuri de consum, vinzarile de bunuri pentru investitii si cele pentru export

b)-debit = venitul brut realizat si importurile

In acest caz suma vinzarilor evidentiate in credit este egala cu venitul brut realizat din vinzare si valoarea importurilor evidentiate in debit.

2-contul consum (cont de venituri si cheltuieli)

a)-credit = venitul realizat din productia interna, retinerile pentru capitalul fix (amortizat) si soldul veniturilor din relatiile cu restul lumii (alte tari)

b)-debit = cheltuielile pentru cumpararea de bunuri de consum, economiile nete si soldul transferurilor curente catre restul lumii

3-contul de acumulare (capital)

a)-credit = economiile nete de capital (acumularea)

b)-debit = cumpararile de bunuri de investitii, retinerile pentru consumul de capital si finantarile pentru restul lumii

4-contul restul lumii (balanta de plati externe)

a)-credit = valoarea importurilor, soldul transferurilor curente catre alte tari si nevoile de finantare catre alte tari

b)-debit = valoarea exporturilor si soldul veniturilor provenite din alte tari (restul lumii)

Intre aceste patru conturi exista relatii de interdependenta. Ele sint cel mai bine reflectate daca conturile sint prezentate matriceal, ceea ce permite ca fiecare operatie economica sa fie inregistrata o singura data si nu de doua ori (in debit si in credit) ca in prezentarea sub forma de conturi sau tabele de ansamblu.

Operatiile care figureaza in creditul conturilor (pasivele) sint reprezentate pe linii, iar cele ce figureaza in debit (activele) sint reprezentate pe coloane.