LUCRAREA DE LABORATOR

Intocmiti documentatia etapelor de modelare globala, conceptuala si organizationala pentru aplicatia de contabilitate financiara a unitatii pentru care doriti sa informatizati contabilitatea financiara, folosind ca model documentatia referitoare la o casa de schimb valutar din suportul teoretic de mai jos.

Cuprins lab 9

Modelarea globala

Modelarea conceptuala

Diagrama de flux

Modelul conceptual de date

Modelul conceptual de prelucrare

Modelarea organizationala

Obiectivele sistemului informatic

Suport teoretic pentru lucrare.

Sinteza privind documentatia referitoare la o casa de schimb valutar [4]

1.1  Modelarea globala

a)     Descrieri si definitii (se fac referiri la urmatoarele aspecte):

activitatea de schimb valutar: mecanismul convertibilitatii, formarea cursului de schimb valutar, tipologia cotarii, stabilirea cursului valutar, definitia pietei valutare, operatii efectuate pe piata valutara;

politica valutara in Romania;

organizarea, functionarea si rolul caselor de schimb valutar.

b)     Comunicatiile din sistemul caselor de schimb valutar (cu bancile, iar in cazul societatilor cu mai multe puncte de schimb (PSV), intre aceste puncte de schimb): definirea comunicatiilor la nivelul structurii organizatorice a societatii, definirea solutiilor globale si previzibile de organizare a comunicatiilor de date si de prelucrari, specificarea generala a comunicatiilor viitoare (posturi de lucru sau retea de calculatoare)

c)     Viziunea asupra datelor

- definirea obiectivelor manageriale si functionale ale sistemului (vezi anexa);

- definirea intrarilor si iesirilor in concordanta cu obiectivele stabilite.

Cuprinsul lucrarii 9

d)     Viziunea asupra prelucrarilor

- definirea subsistemelor informatice si aplicatiilor informatice (in acest exemplu nu este cazul, fiind o singura aplicatie);                     

- descrierea conexiunilor dintre subsisteme /aplicatii in scopul asigurarii functionalitatii sistemului realizat (nu este cazul).

1.2 Modelarea conceptuala

a)     Descrieri si definitii

- stabilirea functiilor/domeniilor sau activitatilor informatizabile autonome in cadrul acestora se identifica un sistem de conducere, unul informational si unul operant (la o CSV nu este cazul);

tipuri de iesiri: rapoarte, grafice, indicatori.

Rapoarte

In continuare se prezinta structura informationala a fiecaruia dintre rapoartele din tabelul de mai sus. De exemplu:

CSV……….                        Cod: JCV

PSV……….

Jurnal CUMPARARI VALUTA

in perioada de la D,8 la D,8

Graficele

In continuare, pentru fiecare grafic in parte, se dau imagini capturate ale graficelor.

Indicatorii sintetici: cifra de afaceri, cea mai eficienta valuta (cele mai mari venituri), profit din operatiile de schimb valutar, rentabilitatea medie, ecartul mediu, cel mai mare ecart, cel mai mic ecart, cea mai tranzactionata valuta, cea mai putin profitabila valuta.

intrarile: buletinul de schimb valutar, borderou de cumparare (BC), borderou de vanzare (BV). Pentru fiecare document se precizeaza cand se emite, in cate exemplare, cum se folosesc exemplarele. Se precizeaza cum vin aceste documente in sprijinul iesirilor (de exemplu se evidentiaza faptul ca ele ne permit sa generam situatia cumpararilor si vanzarilor de

valuta pe zile si pe valute, fisa tranzactiilor valutare pe fiecare valuta in parte, evidentiindu-se soldul zilnic al valutei respective).

In continuare se dau machetele documentelor de intrare, cum ar fi cea a buletinului de schimb valutar.

- sistemul de codificare.

Exemplu:

Pentru tari se foloseste codificarea pentru circulatia rutiera.

Urmeaza un tabel cu simbolurile valutelor avand campurile simbolul valutei si denumirea valutei.

b)     Modelul conceptual de comunicatii (MCC) este realizat pe baza urmatorilor actori si fluxuri informationale:

MCC aferent CSV este materializat prin tabelul de mai sus si prin urmatoarea diagrama de flux:

BMECH(8)

BC(7), BV(7)

Persoana fizica Bi(6),A(6),PT(6) BOC(14), BOV(14)

(romana/straina) PS(6), XX(6) JCV(9), JVV(9)

RZT(14) BC(12), BV(13)

RC(14)

BMITPSV(1)

BMSI(5)

BC(7)

BV(7)

BMSI(4)

BNR CSV RZT(13)

JCV(9), JVV(10)

BC(11), BV(12)

RC(13), RBNR(14)

TM(15), BOC(15)

BOV(15)

Notatii folosite:                                                 

BI – buletin de identitate   BMETB – buletin miscare iesiri transfer banca BC – borderou cumparari Cuprinsul lucrarii 9

AI – adeverinta de identitateBMETPSV – buletin miscare iesiri transfer PSV BV – borderou vanzari

PT – pasaport turistic          BMECH – buletin miscare iesiri cheltuieli RC – registru de casa

PS – pasaport de serviciu   BMEAE - buletin miscare iesiri alte iesiri RBNR – raport catre BNR

MBSI – buletin miscare sold initial RZT – registru zilnic de tranzactii valutare BOV – borderou vanzari

Sa observam ca Diagramele de flux materializeaza actorii, legati intre ei cu sageti, pe care sunt trecute simbolurile documentelor, iar langa simboluri, se trece in paranteza nr. crt. al operatiei in tabelul ce insoteste diagrama.

Numele actorului se trece in simboluri reprezentate prin cercuri, hexagoane sau patrate.

c)     Modelul conceptual de date (MCD)

MCD asigura determinarea tipurilor de atribute, entitati, relatii, chei primare si cardinalitatea. Pentru aceasta se pleaca de la analiza semantica a atributelor intalnite in documentele primare si de la operanzii implicati in algoritmul de calcul al diferitelor operatii si se intocmeste baza de atribute (un tabel de forma celui de mai jos):

In continuare se intocmeste matricea dependetelor (dependenta intre doua atribute inseamna ca valorii unuia dintre ele ii corespund una sau mai multe valori ale altui atribut; de exemplu unui nr_fact ii corespunde data_fact).

Aceasta contine atributele provenite din documentele de intrare, atat pe verticala cat si pe orizontala (doar ca pe orizontala nu se mai scrie numele atributului, ci nr. crt. din prima coloana), iar la intersectia a doua atribute, daca intre ele exista dependenta functionala se trece o steluta. In cazul CSV, aici sunt incluse cca 20 de atribute:

Pe baza documentelor intocmite mai sus, putem elabora MCD, care poate fi reprezentat grafic sau tabular: Cuprinsul lucrarii 9

Grafic

CLIENTI              TRANZACTII VALUTE

Numar AI 0,nrealizeaza 1,1 nr. BSV 1,1 foloseste 1,n cod valuta

Serie A                          serie BSV curs cumparare

Nume persoana         data operatiei curs vanzare

Tara                                                              % comision

Organ emitent           

Data emiterii               

1,1 actualizare 1,n

Tabular

*) Relatia reprezinta corespondetele de aceeasi natura care apar intre o realizare din prima entitate si una sau mai multe realizari apartinand celeilate entitati. Astfel un client realizeaza una sau mai multe tranzactii. Relatia se poate crea pe mai mult de doua entitati, dar si pe o singura entitate (relatie reflexiva). Colectia este lista de entitati care participa la o relatie.

Uneori relatiile au propriile lor atribute. Acestea sunt independente de apartanenta relatiei la la o colectie. De exemplu relatia BANCA-CLIENT , exprimata prin verbul Lucreaza, poate avea ca atribute data inceperii cooperarii (intre banca si client).

d)     Modelul conceptual de prelucrare (MCP)

Procesele derulate la nivel conceptual sunt urmatoarele:

1.     Transfer sume valuta intre PSV si CSV;

2.     Intrarea sumelor in valuta prin transfer de la banca;

3.     Cumparare/vanzare de valuta;

4.     Raportari lunare catre BNr.  Cuprinsul lucrarii 9

Dam in continuare un exemplu de reprezentare a unui proces izolat (transferul sume valuta PSV-CSV ) si apoi un exemplu de inlantuire a doua procese (cumparare-vanzare valuta si raportari livrare catre BNR)

PSV

BMITPSV

a

1. TRANSFER SUME VALUTA PSV-CSV

verificarea sumelor transmise intre PSV si CSV.

OK OK

RZT

Procesele cumparare-vanzare valuta si raportari livrare catre BNR

PERSOANA FIZICA PSV

BI AIPT PSXX

f g h ijk

f g h i j k

3. CUMPARARE/VANZARE VALUTA

- inregistrarea cumpararilor de valuta in BC

- inregistrarea vanzarilor de valuta in BV

- inregistrarea cheltuielilor PSV

OK OK

L n p b

BOC JCV m BC RC RZT

BOV JVV BV

l m p b

l m p b

4. RAPORTARI LIVRARE CATRE BNR

- calculul totalului miscarilor in valuta;

la nivelulCSV

- elaborarea RBNR

OK OK

r s

TMRBNR

BNR Cuprinsul lucrarii 9

1.3 Modelarea organizationala

Deoarece modelarea organizationala vizeaza repartitia organizationala a sistemului informational (arhitectura si localizarea fizica a retelei de calculatoare, solutia bazei de date) vazuta prin prisma departamentelor, serviciilor si posturilor de lucru si in cazul unei case de schimb valutar, organizarea este prea simpla pentru a aplica modelul organizational, consideram suficiente detaliile prezentate la curs in legatura cu acest tip de modelare.

Concluzie la primele trei etape ale metodei Merise si la activitatea de analiza in cazul in care in locul acestei metode se folose ste o alta metoda cum ar fi cea a fluxurilor de date.

Indiferent de forma de prezentare a informatiilor culese de analist, din acestea trebuie sa reiasa:

- obiectivele firmei, functiile specifice, atributele conducerii si modul in care sunt derulate activitatile ei; organigrama structurii organizatorice

- domenii de activitate, definirea subsistemelor informatice si/sau aplicatiilor;

- informatiile de care au nevoie persoanele din unitate pentru exercitarea sarcinilor ce le revin;

- datele (tipologia, descrierea lor, volumul, marimea, periodicitatea, amplasarea pentru prelucrari locale, teletransmisie, retele, etc.) vehiculate in unitate pentru fiecare loc de munca;

- cand, cum, de catre cine si ce date circula, se transforma sau se inregistreaza;

- ordinea de prelucrare si dependenta dintre datele trecute prin diverse activitati desfasurate;

- regulile prin care se specifica modul in care sunt transmise si prelucrate datele;

- politicile si orientarile care descriu modul in care se desfasoara activitatea unitatii, tinandu-se cont de mediul si piata in care functioneaza;

- evenimentele marcante si momentele declansarii lor, prin care se schimba valoarea datelor;

La sfarsitul acestei etape trebuie sa dispunem de toate informatiile necesare pentru a putea trece la etapa de proiectare logica.

Anexa Definirea obiectivelor sistemului informatic

Observatie: Obiectivele de mai jos sunt formulate la modul general, ca un ghid pentru definirea obiectivelor concrete ale unei firme date, dar in documentatia de faza ele trebuie adaptate la specificul fiecarei firme si enuntate in forma cea mai adecvata.

a) obiective generale

- de conducere:

- rentabilizarea permanenta a activitatii economice;

- realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari, calculul si planificarea rezultatelor, planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante, si a surselor de finantare, previziunea activitatii de trezorerie, inclusiv utilizarea bugetului general al unitatii economice;

- perfectionarea activitatii de conducere in vederea asigurarii unui optim global la nivelul intregii activitati economice; Cuprinsul lucrarii 9

- fundamentarea deciziilor de conducere tactica, strategica si operativa pe baza informatiilor obtinute ca urmare a prelucrarilor sistemului informativ;

- asigurarea unei coordonari a intregului sistem informational-decizional;

- utilizarea selectiva a unor informatii de exceptie (rata anuala

de innoire a mijloacelor fixe, tendintele preturilor de aprovizionare, etc.), pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a patrimoniului net pe baza unor informatii cu caracter programatic si analitic;

- degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin noul sistem a informatiilor sintetice necesare derularii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale;

- furnizarea intr-o forma adecvata, eficienta si facila a informatiilor globale necesare conducerii unitatii economice, sub forma unor indicatori globali, situatii cu caracter sintetic, grafice, etc. care trebuie sa contina date relevante, prin intermediul afisarii la videoterminal;

- cresterea calitatii procesului decizional prin abordarea sistemica a activitatii unitatii economice si utilizarea modelarii matematice, adaptate sistemelor electronice de calcul;

- extinderea principiului conducerii prin exceptie si pe baza de obiective.

- obiective functionale pentru:

- activitatea comerciala;

- aprovizionare tehnico-materiala;

- desfacere a produselor/rezultatelor activitatii;

- marketing ;

-activitatea financiar-contabila:

- subactivitatea financiara (impozite, buget, relatii banesti,

decontari);

- contabilitate:

- contabilitate financiara (sintetica);

- contabilitate si gestiunea (analitica);

- control financiar;

- activitatea de personal:

- evidenta personalului;

- salarizare;

- perfectionarea calificarii personalului.

b) obiective specifice:

obiectivele specifice activitatii de baza. Ele trebuie sa urmareasca:

- utilizarea eficienta a capacitatilor de productie;

- introducerea de tehnologii si produse noi la nivelul tehnicii actuale;

- realizarea ritmica si de calitate a lucrarilor de investitii;

- modernizarea utilajelor si a altor factori de productie;

- imbunatatirea continua a calitatii productei;

- cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie;

- incadrarea consumurilor de materiale in normele tehnologice;

- utilizarea rationala a capacitatilor de depozitare, a materialelor si

produselor.

obiectivele specifice activitatii auxiliare: au un caracter particular, o pondere si o importanta diferentiata de la un agent economic la altul.