Statii de coasta (Coast Station)

(2)

Serviciile prestate de o statie de coasta

asigurarea traficului in operatiunile de cautare si salvare (SAR), impreuna cu statia centrala care coordoneaza operatiunile;

transmiterea buletinelor meteorologice si a avertismentelor, pentru zonele costiere si zona de larg;

transmiterea avizelor si avertismentelor de navigatie;

ascultare continua pe frecventele de primejdie;

servicii radiotelefonice si radiotelex pentru abonatii interni si internationali.

Identificarea Statiilor de coasta

Procedura legala de identificare a unei statii de coasta este prin denumirea locului geografic unde este amplasata aceasta statie, urmata de cuvantul RADIO.

Statiile de coasta se pot identifica si prin utilizarea indicativului radio: 2 caractere + 1 litera + 2 cifre

iar cele care lucreaza in sistemul DSC, prin numarul MMSI (Marine Mobile Service Identity): 4 cifre

Monitorizarea frecventelor

Pentru radiotelefonie, frecventele de lucru si de primejdie monitorizate in permanenta  de marea majoritate a statiilor de costa sunt :

2182 kHz, 4125 kHz, 6215 kHz si 8291 kHz

canalul 16 VHF, din banda VHF alocata SMM.

In functie de caracteristicile zonei de navigatie si de marimea statiilor de costa, ele pot monitoriza si alte frecvente de lucru, in mod continuu sau numai intre anumirte ore.

Transmiterea buletinelor meteo si a avizelor de navigatie

Statiile de coasta si frecventele de lucru in care sunt transmise buletinele meteorologice curente si informatiile de navigatie pot fi gasite in Admiralty List of Radio Signals - volumul 3.

O mare parte din statiile de costa au protocoale incheiate cu organizatiile medicale regionale, pentru a oferi in mod gratuit informatii si sfaturi medicale navelor in situatii de necesitate.

Nava trebuie sa cheme o statie de costa si sa solicite un astfel de serviciu.

In functie de dotarile tehnice locale (radiotelefonie MF/HF sau VHF), statia de costa va stabili o legatura radiotelefonica directa intre nava si un doctor.

Sfaturi medicale

In cazuri de urgenta medicala, pentru stabilirea mai rapida a unei legaturi cu o statie de coasta, se poate utiliza semnalul de urgenta radiotelefonica PAN PAN sau o alarma DSC de urgenta.

Este la latitudinea statiei de costa sa evalueze urgenta solicitarii de sfaturi medicale, efectuate de catre o nava. In cazul in care se considera ca o astfel de comunicare este de rutina (nu reprezinta un caz de urgenta medicala) nava va fi taxata conform tarifelor normale pentru comunicarea efectuata.

Limited Coast Station

Categorii de statii cu servicii limitate

Acest tip de statii, sunt de fapt tot statii de coasta, amplasate in scopul comunicarii cu navele aflate pe mare, dar au in general un obiect de activitate specializat. Astfel pot fi:

statii care deservesc flotele de pescuit industrial;

statii apartinand unor armatori particulari sau societati private care desfasoara activitate pe mare;

statii administrate de autoritatile portuare pentru coordonarea traficului;

statii apartinand organizatiilor specializate in activitati SAR sau combaterea poluarii marine.

Serviciile prestate de Limited Coast Stations

Comunicatiile generale care se pot derula prin intermediul acestor statii se limiteaza la siguranta, deplasarea si operarea navelor.

Pot fi incluse si comunicatii legate de activitatea de pescuit, operatiuni cu carcter comercial, turistic sau de agrement, transmiterea buletinelor meteo si a informatiilor de navigatie, precum si operatiuni SAR.

Aceste statii nu vor derula comunicatii de corespondenta publica de tip nava-coasta sau coasta-nava.

Astfel de statii pot fi numeroase, in special in zona porturilor importante si ca urmate informatii despre frecventele de lucru, programul acestor statii sau frecventele pe care lucreaza nu pot fi obtinute decat din publicatiile locale de specialitate sau de la statiile de coasta cu activitati nelimitate.

Fac exceptie, statiile de coasta limitate care sunt sub autoritatea administratiilor portuare sau presteaza servicii de pilotaj, despre care putem gasi informatii in Ghidul Porturilor sau in volumul 6 din Admiralty List of Radio Signals.

Identificarea Statiilor  de coasta limitate

Statiile de coasta cu servicii limitate se vor identifica prin denumirea lor si indicativul radio (sau numar MMSI).

Denumirea acestor statii poate contine denumirea geografica a locului unde se afla, dar va fi insotita si de un cuvant care sa indice obiectul principal de activitate al statiei respective (Constantza Atlas Pilot, Molton Boat Club, Vancouver Coast Guard, etc.)

Statiile releu VHF

Principii de functionare

Distanta la care pot fi efectuate comunicatile VHF depinde de inaltimea la care se afla antenele statiilor.

Utilizindu-se statiile releu, comunicatiile VHF de tip N-N sau N-C, pot fi efectuate la distante mult mai mari.

Statiile releu VHF sunt statii automate, amplasate la coasta, in punctele cele mai inalte.

Ele au rolul de a receptiona si retransmite toate semnalele pe care le receptioneaza.

Aceste semnale retransmise vor putea fi astfel receptionate de orice statie care face ascultare pe frecventa releului VHF.

Distante normale de propagare VHF

Frecventa de lucru

In general statiile releu VHF lucreaza in canalele 21, 22, 80, 81, 82, alocate serviciului mobil maritim.

Avand in vedere ca aceste statii lucreaza in mod automat, deci nu va exista o confirmare in ceea ce priveste receptionarea unui mesaj VHF de catre statia releu, este bine ca navigatorii sa se informeze in prealabil de locul in care sunt amplasate astfel de statii si de frecventele lor de lucru.

Utilizarea repetitoarelor

In cele mai multe cazuri, aceste statii sunt instalate si intretinute de catre organizatiile care se ocupa cu operatiunile SAR.

Repetioarele pot fi accesate de catre orice statie VHF autorizata din serviciul mobil maritim. Pentru a se evita congestionarea traficului radio prin relee, este recomandat ca atunci cand exista posibilitatea efectuarii unor comunicatii directe nava-nava sau nava-coasta, acestea sa se deruleze pe canale VHF care nu trec prin statiile releu.

Utilizarea repetitoarelor

Canale utilizate de statiile releu nu trebuiesc utilizate pentru conversatii de rutina, ci numai pentru mesaje concise, referitoare la miscarea si siguranta navelor si a persoanelor.

Tocmai pentru a descuraja astfel de discutii VHF pe canalele rezervate releelor, aceastea au incorporate un dispozitiv electronic (timer) care limiteaza durata unei convorbiri la aproximativ 30 secunde.

Pentru ca o nava sa verifice daca este in zona de acoperire a unui releu, se procedeaza in felul urmator:

se comuta statia VHF pe unul din canalele de lucru ale releului (21, 22, 80, 81, 82).

In cazul in care statia VHF de la bord are si posibilitatea selectarii canalelor International/USA, aceasta trebuie setata pe pozitia International.

se apasa butonul de emisie al microfonului;

se elibereaza butonul de emisie;

daca in difuzor se aude un sunet mai prelung (durata de aproximativ 1 sec.), asta inseamna ca nava a activat releul respectiv.

Comunicatii de rutina - Principii

Utilizarea frecventelor

O statie de nava trebuie sa utilizeze numai frecventele alocate in raport cu activitatea principala a navei (comerciala, de pescuit, de agrement, etc.).

Cu exceptia  cazurilor de primejdie, utilizarea altor frecvente este interzisa. Cei care incalca aceste prevederi vor fi penalizati conform prevederilor regulamentelor internationale radio.

Este extrem de important ca frecventele sa fie utilizate in scopul pentru care ele sunt desemnate, pentru a se evita aglomerarea nejustificata a traficului pe anumite frecvente.

Testarea functionarii radiotelefoanelor

Exista situatii in care trebuie verificata buna functionare a statiilor de RTF sau trebuiesc efectuate reglaje.

In situatia in care aceste teste pot interfera cu operatiunile curente ale unei StC, este necesar sa se ceara acordul StC.

Toate transmisiile test, trebuie sa aiba o durata cat mai mica, in special cand verificarea se face pe frecventele de pericol.

Metoda recomandata, este ca la plecarea navei in voiaj, sa se contacteze o StC cu servicii limitate pentru a se vedea daca RTF functioneaza corect.

Controlul traficului radio

Pe durata comunicatiilor de rutina N-C, StC este cea care conduce derularea transmisiilor.

Pentru a se asigura o utilizare eficienta a frecventelor de lucru, toate instructiunile primite de la o StC sau de la o StC cu servicii limitate, trebuiesc aplicate fara intarziere.

Evident ca aceasta prevedere nu exclude posibilitatea ca nava sa sugereze utilizarea unei anumite frecvente de lucru sau anumite proceduri pentru o comunicare mai buna.

Controlul traficului radio

StC pot lucra simultan cu mai multe statii, utilizand frecvente diferite.

Ca urmare, ele detin informatii mult mai complete privind situatia existenta pe mare, in zona lor de acoperire, putand sa transmita mesaje care sa intereseze toate celelalte statii.

Alegerea oridinii in care se transmit anumite mesaje, depinde de importanta acestora, in primul rand pentru siguranta oamenilor si a navelor.

Exista o ierarhie bine stabilita in ceea ce priveste prioritatea unui mesaj, in raport cu altele.

Ordinea de prioritate a mesajelor radio este urmatoarea:

1. Mesaje de pericol

2. Mesaje de urgenta

3. Mesaje de siguranta

4. Mesaje referitoare la goniometrarea radio

5. Mesaje referitoare la manevrele efectuate de aeronavele angajate in operatiuni SAR

6. Buletine meteorologice

Ordinea de prioritate a mesajelor radio este urmatoarea:

7. Mesaje referitoare la aplicarea Cartei Natiunilor Unite

8. Mesaje referitoare la functionarea serviciilor radio sau legate de mesaje care au fost deja transmise

9. Toate celelalte tipuri de mesaje

In cazul comunicatiilor N-N, nava care a fost chemata este cea care va conduce in continuare derularea traficului.

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Frecventele alocate SMM, atat pentru statiile navale cat si pentru statiile de coasta, se impart in:

frecvente de apel

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Frecventele de apel sunt frecventele utilizate pentru contactarea unei statii de coasta, in vederea stabilirii unei comunicatii.

Frecventele de lucru sunt frecventele utilizate pentru transmiterea mesajelor privitoare la operarea navelor si navigatie sau pentru traficul de corespondenta publica.

Orice statie, poate stabili legatura cu statia dorita, utilizand o frecventa de apel.

O data stabilita legatura, comunicatiile trebuiesc transferate pe o frecventa de lucru, dupa care se poate continua schimbul de mesaje.

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Frecventelor de apel sunt alocate si pentru transmiterea mesajelor de pericol, urgenta sau siguranta.

Acest lucru permite statiilor sa monitorizeze (asculte) o singura frecventa, atat pentru a observa daca sunt chemate de catre alte statii, dar si pentru a receptiona eventualele mesaje privind siguranta vietii pe mare.

Statiile de coasta, avand o dotare tehnica corespunzatoare, monitorizeaza concomitent mai multe frecvente de apel.

Este esential ca frecventele de apel sa nu fie utilizate pentru comunicatii care contin mesaje de rutina.

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Cu exceptia frecventelor clasice de pericol:

2182 kHz

156,8 MHz (Ch 16)

156.525 MHz (Ch 70) pentru DSC

care sunt monitorizate de catre toate statiile din lume, fiecare Autoritate nationala va desemna frecventele de primejdie, apel si lucru pentru statiile sale de coasta, in functie de categorie.

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Datele referitoare la frecventele pe care lucreaza principalele statii (de coasta sau de coasta cu servicii limitate) din SMM si care au relevanta pentru traficul maritim se gasesc in volumele Admiralty List of Radio Signals, grupate in functie de serviciile principale pe care le asigura statiile respective.

Ca urmare, navigatorul trebuie sa consulte aceasta documentatie in momentul in care doreste sa contacteze o anumita statie de la uscat si daca exista variante de frecvente pentru apel, sa evite sa utilizeze pentru apelarea acestor statii frecventele standard de pericol.

Frecventele alocate pentru toate tipurile de nave pentru comunicatii de:

Primejdie, Siguranta, Apel

Primejdie si Apel in DSC

cu Statii de coasta de orice categorie si alte statii de nava:

2182 kHz                       2187.5 kHz 4125 kHz

4207.5 kHz 6215 kHz 6312 kHz

8291 kHz                       8414.5 kHz 12 290 kHz

12 577 kHz 16 420 kHz 16 804.5 kHz

156.800 MHz (Ch 16) 156.375 MHz (Ch 67) 156.525 MHz (Ch 70)

Frecventele alocate pentru toate tipurile de nave pentru comunicatii de:

Primejdie, Siguranta, Apel

cu Limited Coast Stations si alte statii de nava:

27.88 MHz (Ch 88) 27.86 MHz (Ch 86)

Siguranta nava si persoane

2112 kHz   4620 kHz 2524 kHz

Frecventele alocate pentru toate tipurile de nave pentru comunicatii de:

Operatiuni coordonate SAR

156.300 MHz (Ch 6) - cu statii de nava/aeronava

Nava-Nava, siguranta navigatiei

156.650 MHz (Ch 13) - cu statii de nava

Statii terestre via satelit si aeronave - EPIRB

121.5 MHz                           243 MHz

Statii terestre via satelit - EPIRB

406.025 MHz

Statii terestre si navale via satelit - INMARSAT

1530-1545 MHz                  1626.6 -1646.5 MHz

Frecvente de  Apel si de Lucru pentru:

Statiile care asigura servicii portuare:

Ch 11 Ch 12 Ch 14 Ch 20

Ch 68 Ch 79

LCS si statii navale:

Ch 9 Ch 10 Ch 13

Statii navale:

Ch 6 Ch 8 Ch 72

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Pentru toate frecventele in banda IF (HF) si UIF (VHF) alocate SMM pentru comunicatiile de tip nava-coasta corespunde si un numar care reprezinta numarul canalului de lucru.

Pentru a asigura o mai mare operativitate si acuretete, operatorilor statiilor de nava li se recomanda ca pe parcursul mesajelor sa utilizeze ca denumire numarul canalului de lucru in locul frecventei corespunzatoare.

Respectarea acestor reglementari privitoare la utilizarea corecta a frecventelor in cadrul comunicatiilor radio, este una din principalele indatoriri ale oricarui operator radio.

Frecventele de apel si frecventele de lucru in RTF

Chiar daca nava se afla in mare libera, la mare distanta fata de coasta, deci practic nu este sub acoperirea nici unei statii de coasta, pentru eventualele comunicatiile de tip N-N, este obligatorie respectarea acelorlasi prevederi.

Asta inseamna ca dupa ce o alta nava a fost contactata (apel) in canalul 16, continuarea comunicatiilor trebuie efectuata intr-un canal de lucru stabilit de comun acord intre cele doua nave, astfel incat canalul 16 sa ramana liber.