MASURAREA DISTANTELOR PE CALE INDIRECTA - TOPOGRAFIE

Distantele pe cale indirecta se masoara cu ajutorul aparatelor topografice care au gravate pe placuta reticulara fire stadimetrice, iar ca accesorii utilizam diferitele tipuri de mire sau prisme.

Masurarea indirecta a distantelor sau stadimetrica se poate realiza cu ajutorul tahimetrelor, tahimetrelor-teodolite, aparatelor de nivel prevazute cu fire stadimetrice, iar pentru asigurarea preciziei necesare retelelor de ridicare vom determina lungimi relativ mici (<600 m).

Tahimetrele teodolite au in general constanta stadimetrica egala cu 100, iar produsul dintre aceasta si intervalul H masurat pe o mira verticala, atunci cand luneta este orizontala (Fig. 49), vor da distanta orizontala D dintre aparat si mira.

Fig. 49. Masurarea stadimetrica a distantelor

Atunci cand luneta este inclinata cu un unghi fata de orizontala, iar mira perpendiculara pe viza formeaza acelasi unghi cu pozitia verticala a acesteia (Fig. 50), va rezulta D=100L^.cos, iar distanta orizontala D se va calcula cu relatia

D=D'cos  = 100Lcos² =100 L sin²Z

unde: D - distanta orizontala

D' - distanta inclinata

 - unghiul de panta

Fig. 50. Masurarea indirecta a distantelor pe teren inclinat

1. Mirele topografice

Sunt instrumente topografice utilizate la masurarea indirecta a distantelor, pentru masurarea diferentelor de nivel (Z) in nivelmentul geometric si trigonometric, precum si pentru semnalizarea provizorie a punctelor topografice.

Mirele sunt confectionate din lemn de molid, pin sau anin intrucat este usor si au higroscopicitate mica, compunandu-se din corpul mirei si bara de fixare cu maner.

Pentru a le mari rezistenta, mirele se confectioneaza cu sectiunea transversala in forma de T sau dublu T.

Directia generala pentru metrologie, standarde si inventii a reglementat prin STAS 3618-58 dimensiunile la "mira topografica obisnuita", care are lungimea de 4 m, fiind formata din doua jumatati de cate 2 m si din bara de fixare cu maner (Fig. 51).

Diviziunile mirei aplicate pe corpul acesteia pe un fond alb, din cm in cm, vor fi pentru primul si al treilea metru de culoare neagra, pe cand cele de la al doilea si al patrulea metru de culoare rosie. De asemenea, diviziunile mirei sunt grupate din dm in dm, fiind plasate alternativ, la stanga si la dreapta axei verticale a mirei, iar primii 5 cm din cadrul fiecarui dm sunt grupasi sub forma literei 'E'.

Decimetrii sunt numerotati cu vopsea neagra de la 0-39 astfel: in dreapta axei verticale cei fara sot iar in stanga acesteia cei cu sot.

Fig. 51. Mire topografice de lemn

a)     pentru planimetrie b) pentru nivelment

Pe langa mira topografica obisnuita, in STAS 5438-56 se prevede mira topografica forestiera de 3 m formata din doua jumatati pliante de 1,5; iar erorile tolerate la gradarea mirei conform STAS 3618-58 sunt redate in Tabelul 6.

Tabelul 6. Erori tolerate la gradarea mirelor topografice

Mira Daltha (Fig. 52) - este confectionata din lemn, la fel ca mira topografica obisnuita, avand diviziuni centimetrice, iar numerotarea se efectueaza din dm in dm prin cifre inscrise drept (nerasturnat). Punctul zero al mirei prin care trece imaginea curbei de baza este la 140 cm in raport cu baza mirei (inaltimea medie de instalare a instrumen-tului). In spatele mirei se afla o nivela sferica pentru verticalizarea mirei pe punct.

Mira Balla (Fig. 53) - este o mira speciala de invar, alcatuita din 2 tuburi a cate 1m fiecare folosita la aplicarea metodei paralactice impreuna cu un teodolit avand o precizie de . Cele doua tuburi se monteaza pe un trepied (4) instalat pe punctul pana la care se masoara distanta, iar in locul de cuplare a lor, mira este prevazuta cu un vizor special (3) pentru asezarea bazei perpendiculare pe directia de viza. De asemenea mira este prevazuta cu o instalatie electrica alimentata de la un acumulator (2) care ilumineaza reperele mirei (1) exis-tente la cele doua extremitati.

Fig. 53. Mira Balla

a) vedere din fata; b) vedere din spate

1.1 Masurarea indirecta a distantelor cu mira orizontala de invar

Instrumente utilizate:

un teodolit de mare precizie ()

mira orizontala de invar (Balla)

Principiul metodei: - este cel a existentei unei baze constante si a unui unghi paralactic variabil (Fig. 54)

unde: AB - baza constanta de 2m

Fig. 54. Masurarea paralactica a distantelor