Manevra navei pentru acordarea asistentei unei nave/aeronave aflate in pericol

MANEVRA NAVEI PENTRU ACORDAREA ASISTENTEI UNEI NAVE/AERONAVE AFLATE IN PERICOL. MANEVRA NAVEI PENTRU LANSAREA LA APA A AMBARCATIUNILOR DE SALVARE PE VREME BUNA SI PE VREME REA. MANEVRA NAVEI PENTRU RECUPERAREA SUPRAVIETUITORILOR DIN MIJLOACELE DE SALVARE.

1.     MANEVRA NAVEI PENTRU ACORDAREA ASISTENTEI UNEI NAVE / AERONAVE AFLATE IN PERICOL

a)     ASISTENTA UNEI NAVE

Orice nava care solicita ajutor inseamna ca nu mai poate manevra si este asezata intre valuri de obicei, avand oscilatii puternice(ruliu), si o banda mare in bordul de sub vant. De asemenea ea nu poate folosi mijloacele de salvare,acestea fiind in imposibilitatea de a fi lansate la apa s-au fiind avariate. De aceea, in majoritatea cazurilor, acordarea ajutorului depinde numai de nava salvatoare. Pe timpul manevrei de apropiere de nava aflata in pericol si care urmeaza a fi asistata trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

- La localizarea navei avariate este posibil ca aceasta sa deriveze sub vant mai repede decat o ambarcatiune de salvare, de aceea se concentreaza cautarea in vantul navei avariate;

-O nava cu bord liber redus si partial scufundata deriveaza mai incet decat o ambarcatiune de salvare;

-O epava poate deriva facand un unghi foarte mare cu directia vantului dominant;

- Daca se localizeaza resturi ale epavei , ambarcatiunile de salvare se vor gasi sub vantul epavei(de regula), dar se va cauta si in vant.

- Se cerceteaza si zona in care supravietuitorii au fost impinsi de valuri;

- Comandantul unei nave ce ia parte la salvare trebuie sa execute toate ordinele primite de la C.S.S. (coordonatorul cautarii de suprafata), prin mesaje standard.

b) SALVAREA

- Daca supravietuitorii sunt in apa nava, de salvare monteaza in borduri plase de catarat sau lanseaza barci de

salvare cu oameni(inotatori), pregatiti pentru a interveni;

- Lansarea ambarcatiunilor se face sub vant;

- Se vor lua masuri de precautie pe timpul ridicarii la bord a supravietuitorilor;

- In caz de mare rea sau incendiu nava va remorca in zona o pluta de salvare pentru ambarcarea supravietuitorilor;

- Se va folosi uleiul pentru linistirea valurilor, dar se va tine cont de faptul ca navele deriveaza mai repede decat

petele de ulei;

- Se va folosi o statie de transbordare care poate fi chiar pluta de salvare lansata de nava, folosita pentru a prelua

rapid supravietuitorii adusi de barcile de salvare;

- Apropierea de supravietuitori cu nava, in vantul acestora, se va face in functie de situatie, mai ales cand

conditiile nu permit lansare la apa a barcilor de salvare

c)ASISTENTA UNEI AERONAVE

- Aeronavele de regula se scufunda repede, de aceea trebuie intervenit foarte repede;

- Nava salvatoare trebuie sa raspunda statiei care a emis mesajul transmitand identitatea, pozitia si actiunile pe

care le intreprinde;

- Ca mesaj direct de la aeronava - raspunde si retransmite mesajul C.S.S.

- Nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele informatii:

- directia si forta vantului;

- informatii despre mare si vreme;

- Nava, va naviga paralel cu drumul de amerizare.

Daca aeronava amerizeaza langa nava, nava trebuie.

- sa transmita relevmente pentru dirijarea aeronavei;

- sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava;

- ziua sa emita fum negru;

- noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte.

d) SALVAREA UNEI AERONAVE

- Nava sa aiba o barca gata de lansare, plasele de catarare montate;

- Supravietuitorii de la bord pot fi echipati cu veste de salvare si mijloace de semnalizare.

Metodele de recuperare, sunt cele apreciate de comandantul navei.

- De regula echipajul se catapulteaza;

- Daca nu s-a catapultat prima operatiune este scoaterea pilotului din scaun fara declansarea mecanismului de catapultare.

a)     MANEVRA NAVEI PENTRU ACORDAREA ASISTENTEI UNEI NAVE/AERONAVE

Manevra are loc in general pe mare rea, de aceea atat pe timpul apropierii navei cat si pe timpul manevrarii barcii de salvare trebuie o atentie si o abilitate deosebita, acordarea ajutorului depinzand in marea majoritate a cazurilor numai de nava salvatoare. Apropierea pentru acordarea asistentei se poate executa in mai multe moduri, astfel:

lansarea si ridicarea barcii in vantul navei naufragiate sau avariate-nava se apropie cat mai mult posibil de epava si in vantul acesteia, barca lasandu-se la apa in bordul de sub vant. Nava naufragiata va fila ulei pentru a usura venirea barcii pentru interventie, iar la intoarcerea barcii nava salvatoare va veni cat mai aproape de nava

naufragiata pentru a scurta drumul barcii si a realiza sub vantul sau adapost pentru manevrarea barcii.

lansarea si ridicarea barcii sub vantul navei naufragiate sau avariate - se foloseste mai ales atunci cand epava nu poate fila ulei, uleiul fiind filat de nava salvatoare, in vant. Barca se lanseaza la apa si manevreaza sub protectia uleiului filat in vantul navei salvatoare, mai mult stand pe loc si asteptand derivarea navei naufragiate spre barca.

lansarea barcii in vantul navei avariate si ridicarea sub vantul ei-la lansare barca va fi protejata de corpul navei

salvatoare, iar la intoarcere de corpul navei naufragiate. Daca nava naufragiata nu poate fila ulei , nava salvatoare fileaza ulei sub vantul navei naufragiate, apoi vine in vant si cand cele doua nave au derivat in zona

cu pata de ulei se lanseaza la apa barca de interventie. La intoarcere barca asteapta pana cand nava salvatoare a trecut sub vant si a filat o noua pata de ulei intre ea si epava.

filarea barcii de salvare din remorca-nava de salvare sta in vantul navei naufragiate si lasa la apa o barca de

salvare care se leaga la bord cu a parama de remorcaj cu care se fileaza barca catre bordul din vant al epavei.

Parama poate fi filata si din barca pentru a se regala distanta dorita. Nava naufragiata va fila ulei iar nava salvatoare va manevra astfel ca barca sa fie permanent tinuta perpendicular pe nava naufragiata, dar cu atentie

deoarece prin punerea masinii se poate pune in pericol barca proprie.

acostarea la nava naufragiata - se face cu prova, perpendicular pe bordul de sub vant al navei naufragiate, dar cu mare atentie deoarece aceasta deriveaza si loveste barca de interventie si ingreuneaza manevra de plecare. Barca se mentine pe pozitie fiind legata cu o barbeta, iar guvernarea se executa de obicei cu o rama.

acordarea asistentei direct cu nava - atunci cand marea este foarte rea si nu permite lansarea barcii, legatura intre cele doua nave se face cu ajutorul bandulei. Pentru ca manevra sa reuseasca nava salvatoare va trebui sa fie la o distanta cat mai mica fata de nava naufragiata, tinandu-se cont de viteza cu care deriveaza navele:

- daca nava salvatoare S deriveaza mai repede decat nava naufragiata N, SN W

se va manevra pentru a se veni sub vantul navei naufragiate, cu pupa S

sa pe linia dupa care deriveaza pupa navei naufragiate si se va astepta

ca pupa acesteia sa ajunga la mica distanta, cand se arunca bandula;N

tot timpul acestei manevre masinile trebuie sa fie gata de pus pe mars

inapoi pentru a evita un eventual abordaj;

- daca N deriveaza mai repede decat S, S va trece in vantul lui N si se W

va lasa derivata spre N, manevra decurgand identic ca mai sus. S

2.     MANEVRA NAVEI PENTRU LANSAREA LA APA A AMBARCATIUNILOR PE VREME BUNA SAU PE VREME REA SI PENTRU RECUPERAREA SUPRAVIETUITORILOR

a)     Manevra de lansare la apa ambarcatiunilor pe vreme buna, de pe o nava aflata in mars

Este preferabil ca aceasta manevra sa se execute cu nava avand o foarte mica viteza inainte(pana la 5Nd), pentru ca seful barcii sa poata indeparta barca din carma de corpul navei, fiind legata cu barbeta prova. Intotdeauna se va urmari sa fie lansata barca de sub vantul navei, sau se va manevra nava astfel ca barca pe care dorim sa o lansam sa fie adusa sub vant. Manevra de coborare a barcii trebuie sa fie la post, armamentul barcii cu vestele de salvare imbracate va fi adunat pe locul indicat din rol. Armamentul barcii se ambarca si se tine cu mainile da atarnatori pe timpul coborarii barcii la apa. La comanda ofiterului de cart sau a ofiterului secund se fileaza barca prin gruiul sau pana cand ajunge la apa, apoi se comanda “mola!”, marinarii din barca desfacand palancurile din labele de gasca. In acest timp seful barcii tine barca intr-o pozitie paralela cu nava aproape de bordaj, punand carma usor spre nava. Barca este tinuta in tot acest timp de barbetele prova si pupa de doi marinari de pe puntea navei. Dupa desfacerea palancurilor seful de barca manevreaza din carma pentru indepartarea barcii de nava intr-o pozitie

paralela fiind tinuta in continuare numai de barbeta prova. Trebuie avut in vedere ca barca sa nu ajunga travers cu nava fiind pericol de rasturnare, mai ales daca nava are viteza inainte. Dupa ce barca a fost indepartata suficient de nava se comanda armarea barcii de catre tragatorii la rame si se da mola la barbeta prova.

b)     Manevra de ridicare de la apa a ambarcatiunilor pe vreme buna, la o nava aflata in mars

Cand barca se apropie de nava aceasta trebuie sa aiba viteza spre inainte pana la limita de guvernare a carmei, pentru a permite tinerea sub vant a bordului de primire la acostare a barcii. Se bate bandula si se transmite barbeta prova cu care barca este orientata spre locul de ridicare la bord cu gruiul(sub grui). Se introduc ramele, se scot intre barca si nava baloanele de acostare, se orienteaza barca din carma si barbeta intr-o pozitie paralela cu nava. Se prind palancurile de labele de gasca si la comanda sefului de manevra “sus barca!”, incepe ridicarea

barcii cu gruiul, pana cand este adusa la post. In tot acest timp armamentul barcii se tine de atarnatori iar barca este tinuta cat mai fix din barbetele prova si pupa de doi marinari de pe punte, pentru a-i reduce ruliul si a o impiedica sa se izbeasca de bordajul navei. Baloanele de acostare se tin tot timpul intre nava si barca.

c)     Manevra de lansare la apa a ambarcatiunilor pe vreme rea

Se executa la fel ca si pe vreme buna cu urmatoarele specificatii: pe vant puternic se va lansa numai barca de sub vant, sau se va manevra cu nava pentru a o aduce cu bordul in care se va lansa barca sub vant. Pe mare montata se va apela la filarea unei cantitati de ulei pentru linistirea marii in zona de lansare a barcii. Pe mare montata, barca se fileaza din grui pana cand creasta valului ajunge la chila barcii, pentru ca barca sa nu joace pe valuri si sa fie izbita in palancuri, iar la comanda “mola! ”, marinarii din barca desfac palancurile de la labele de gasca. Barca va ramane legata numai cu barbeta prova, suficient de filata pentru a permite sefului de barca sa o indeparteze rapid de nava din carma(sau cu o rama, carma avand prea putin efect, deoarece iese mereu din apa), pentru a feri lovirea bord in bord dintre nava si barca. In tot acest timp este bine ca unul la doi marinari din barca sa poata actiona cu cangile pentru protejarea bordajului barcii sa nu sa loveasca de corpul navei.

d)     Manevra de ridicare de la apa a ambarcatiunilor pe vreme rea

Se executa la fel ca si pe vreme buna cu urmatoarele specificatii: pe vant puternic si mare rea, nava va guverna mentinandu-si viteza foarte mica pana la limita de guvernare a carmei, in asa fel incat sa mentina bordul de acostare a barcii, adapostit de vant si valuri. Se va fila ulei pentru linistirea brizantilor, iar virarea barcii la comanda “sus barca!”, se va face imediat ce au fost prinse palancurile, pentru ca barca sa nu joace pe valuri si sa fie izbita in palancuri. Barbetele se tin cat mai stranse ca barca sa fie cat mai lipita de corpul navei, iar baloanele de acostare se tin mereu in dreptul barcii.

e)     Manevra de lasare si ridicare la si de la apa pentru o nava aflata la ancora

Se executa la fel ca si la o nava aflata in mars cu deosebirea ca o nava aflata la ancora, in general are pozitia de echilibru cu prova in vant, sau mai bine zis cu bordul corespunzator ancorei fundarisite mai mult in vant si val.De aceea bordul opus bordului ancorei se va folosi pentru manevra de coborare si ridicare a barcii, fiind mai adapostit contra vantului si a valurilor.

Pentru situatiile in care barcile lansate la apa nu mai pot fi ridicate la bordul navei datorita conditiilor grele dupa ce au fost recuperati oameni din ele acestea pot fi abandonate mai bine decat sa se produca avarii grave corpului navei sau accidentari ale oamenilor de la manevra.

MANEVRA NAVEI PENTRU RECUPERAREA SUPRAVIETUITORILOR

In cazul manevrelor de salvare a echipajului unei nave cu ajutorul barcilor de salvare acestea trebuie sa poata fi lansate la apa atat pe vreme buna cat si pe vreme rea, armamentul trebuie sa fie bine antrenat si cu dotarea necesara pentru a putea acorda primul ajutor celor salvati.

Lansarea la apa a barcii in vantul navei avariate sau sub vantul ei este in functie de situatia de la fata locului, adica de vant si starea marii, suprafata velica si deci deriva ambelor nave, de posibilitatile de manevra ale navei salvatoare,de antrenamentul si priceperea armamentului barcii.

La lansarea barcii in vantul navei avariate, aceasta din urma trebuie sa fileze ulei. Filarea uleiului de nava aflata sub vantul celeilalte asigura zonei dintre ele o mare mai calma, fara brizanti, fapt ce usureaza manevra barcilor de salvare.

Nava salvatoare se apropie de nava avariata si lanseaza barca din bordul de sub vant.

Barca la adapostul navei salvatoare si in zona mai linistita de uleiul filat de catre nava naufragiata, se apropie de aceasta. Acostarea la nava naufragiata, chiar si in bordul de sub vant, este periculoasa de aceea barca se apropie de bordul din vant atat cat sa poata arunca bandula si prin intermediul ei sa dea o parama lunga, plutitoare si usoara, avand un colac de salvare la mijloc. Un capat al paramei se leaga de barca, iar celalalt de nava

naufragiata. Nava naufragiata trage parama pana cand aduce colacul de salvare langa bord, de care se prind unul sau mai multi naufragiati. Deriva navei avariate este mai mare si o va indeparta de colac, de asemeni barca va avea deriva mai mare decat colacul si se va apropia de el sau chiar barca se va trage spre colac cu ajutorul paramei. Dupa urcarea in barca a naufragiatilor, colacul este tras din nou la nava avariata, pentru a fi luati alti naufragiati. In tot acest timp nava salvatoare va asigura cu corpul sau adapostul necesar barcii. Daca barca trebuie sa faca mai multe curse cu naufragiatii la nava salvatoare, se poate folosi o parama cu care barca poate fi trasa pana la bordul navei salvatoare pentru a prelua naufragiatii. Cand nava naufragiata nu poate fila ulei iar numarul persoanelor salvate este doar pentru o cursa nava salvatoare aterizeaza sub vantul navei naufragiate, fileaza ulei si lanseaza barca de interventie de sub vant. Barca intinde in zona petei de ulei o parama lunga,

plutitoare si usoara de care sunt legate din loc in loc mai multe veste de salvare, iar la mijloc un colac de salvare. Parama este lasata in calea derivei navei avariate si cauta sa o lase sa treaca cu prova sau pupa in dreptul ei, iar barca sta pe loc in zona petei de ulei cu prova in vant si asteapta ca nava naufragiata sa fie derivata spre ea.

Nava naufragiata cand ajunge la capatul paramei din apa, o ridica la bord trage colacul De salvare langa bord de care se prind naufragiatii cu centuri de salvare pe ei. Se trage apoi de capatul celalalt al paramei legat la barca pana cand colacul ajunge la barca si naufragiatii sunt ridicati in barca. In tot acest timp nava salvatoare trece in vantul navei naufragiate si face adapost cu corpul sau barcii, dupa care se apropie de barca si o ridica la bord dupa ce mai intai naufragiatii au fost ridicati la bord cu ajutorul scarilor de pisica.

c)Daca nava naufragiata nu este derivata prea puternic, incat barca o poate ajunge si depasi, este preferabil ca nava salvatoare sa lase barca in vantul navei naufragiate, sa-i creeze adapost, iar nava naufragiata sa fileze ulei. Dupa ce barca ajunge sub vantul navei naufragiate, nava salvatoare trece sub vantul ei si fileaza ulei. Barca dupa ce ia naufragiatii, se apropie de nava proprie la adapostul navei naufargiate si sub protectia petei de ulei filat

de nava proprie. Din momentul lansarii ei, pana la sosirea la bord, barca merge cu vantul si valul din pupa. Manevra fiind indicata daca persoanele aflate pe nava naufragiata pot fi luate intr-un singur transport.

Trebuie avut in vedre ca nava naufragiata aflata in deriva este bandata in bordul de sub vant. De la bordul navei atarna de cele mai multe ori capete de parame, palancurile barcilor, parti distruse ale instalatiei de incarcare, etc.,fapt pentru care apropierea barcii trebuie facuta cu multa prudenta, intru-cat obiectele ce atarna pot lovi armamentul barcii, iar aceasta datorita agitatiei marii poate fi lovita si lipita de bordaj, de unde cu greu se poate desprinde, dat fiind ca nava naufragiata deriveaza mai puternic decat ea.

Tot din aceasta cauza, persoanele de pe nava naufragiata, care de obicei se arunca in apa pentru a ajunge inot la barca, sunt ajunsi de nava in deriva si nu se pot dezlipi de bordajul ei. Barca in apropierea navei nu poate prezenta decat un pericol pentru naufragiati, deoarece ei pot fi loviti si striviti intre bordaj si barca. Din acest motiv, este bine ca barca sa vina sub vantul navei naufragiate spre prova sau pupa ei si dupa ce primeste o parama de la bord, sa mentina barca perpendicular pe axul navei, la o distanta care sa nu-I pericliteze siguranta. Naufragiatii ajung la barca fie sarind in apa cu centuri de salvare, fie lasandu-se in barca cu ajutorul paramei.