Jurnalul si componentele sale: stirea, reportajul, comentariuloff

JURNALUL SI COMPONENTELE SALE: STIREA, REPORTAJUL, COMENTARIULOFF

• Jurnalul de stiri: tipologie, loc in grila de programe, echipa

• Stirea-cel mai scurt mesaj audiovizual

• Reportajul-elemente de realizare a unui produs audio-vizual complex: pre-productie, productie, post productie

• Voice-over sau comentariu off, alternativa la un reportaj sarac

OBIECTIVELE TUTORATULUI

Deja familiarizati cu notiunile cheie cu care se opereaza pe piata audiovizuala, cursantii tree la descifrarea unor productii mai complicate. Dupa ce parcurg tutoratul 2, ei vor avea datele necesare pentru ca:

- sa inteleaga structura unui jurnal de stiri si sa-1 clasifice in functie de tipologia studiata

sa poata selecta si ierarhiza stirile in functie de jurnalul ales

sa cunoasca echipa care realizeaza un jurnal si specificul muncii fiecarui component al structurii redactionale sau tehnice

sa faca deosebirea dintre o informatie si o stire

- sa redacteze stiri pe baza criteriilor de selectie si de constructie invatate sa contruiasca un reportaj folosind notiunile acumulate in tutoratele 1 si 2

sa cunoasca si sa aplice tehnicile corecte de constructie a reportajului, respectand fiecare etapa: pre-productie, productie, post-productie

sa stie care sunt sursele de informatie

sa stie ce este comentariul off/voice over si cand se foloseste

JURNALUL DE STIRI

''Cu exceptia unui concert sinfonic, in care rolul orchestrei este evident, numai intr-un jurnal TV mai putem reliefa acest adevar - el este dovada manifesta a spiritului si muncii de echipa'(Carl Haussman).

Jurnalul de stiri dureaza aproximativ 30 de minute, este plasat in intervalul de prime time, adica intre 18.30 si 22.30, cand mai mult de 60% din public urmareste programele propuse, in special stirile de seara. Radiografiind cotidianul prin 20 - 25 subiecte de actualitate, jurnalul creeaza realitatea unei zile. In spatele imaginilor care apar pe micul ecran se afla insa sute de ore de munca ale unei echipe formate din jurnalisti si tehnicieni.

In cazul jurnalului de stiri, ca si in cazul altor programe, publicul iubeste ideea de gen care aduce promisiunea unei repetitii, dar si a unei permanente noutati. Beneficiarii acestui concept sunt:

a)  publicul, pentru ca experimenteaza repetat aceeasi placere

b)  realizatorul, pentru ca a gash formula de succes

c)institutia de presa, pentru ca nu are batai de cap in alcatuirea planului de buget

Un astfel de format creeaza stereotipii prin generic, grafica, imagine si mai ales prezentator. Jurnalul TV este un program dominant informativ. Orice idee de televiziune trebuie sa aiba doua functii: de a informa si de a distra. In cazul televiziunii publice, apare si un al treilea rol, acela de a educa. A distra inseamna, prin extensie semantica, tot ceea ce telespectatorului i-ar crea o stare placuta; nu numai cantec si dans, dar si informatie care sa-1 amuze, sa-1 intereseze, sa-1 socheze, cu scopul vadit de a-1 interesa. Publicul dobandeste sentimentul apartenentei la un jurnal anume nu numai prin prisma prezentatorului si a reporterului, ci si prin prisma informatiei in sine care problematizeaza realitatea. Stirile bune si stirile rele realizeaza un echilibru informational, un tablou al realitatii, asa cum este ea.

Publicul este interesat de spectacol, de aceea din ce in ce mai mult jurnalul de televiziune a devenit spectacolul informatiei. Jurnalul de televiziune realizeaza si un spectacol al vitezei: el ofera maximum de informatie intr-un interval de timp cat mai scurt. In acest sens, realizatorii de televiziune an creat spectacolul informativ cu doua formate: jurnalul clasic, cu prezentator/i si jurnalul tout-images.

TIPURIDE JURNAL

1) Jurnalul clasic, cu prezentator, care este stapanul absolut al jurnalului. impune ritm si garanteaza veridicitatea stirilor.

Prezentatorul citeste lansarile materialelor de pe un monitor plasat in fata obiectivului camerei, numit prompter sau auto Q. Pe monitor randurile lansarilor curg in ritmul de lectura al prezentatorului, astfel incat el da impresia ca se adreseaza liber, direct telespectatorului. De rezerva exista pe pupitru coli A4 pe care sunt tiparite lansarile in ordinea aparitiei lor pe prompter. Lansarea ofera telespectatorului exact atata informatie cat sa-i trezeasca curiozitatea de a urmari stirea.

Nil numai continutul lansarii, dar si tonul si mimica prezentatorului au rolul de a mentine treaza atentia publicului. In ultima vreme, punerea in scena a informatiei a devenit mai importanta decat informatia in sine si astfel prezentatorul devine star, animatorul unui spectacol, nu de varietati, ci al informatiei cotidiene.

2) Jurnalul tout-images - Pentru a transmite maximum de informatie in minimum de timp prezentatorul este inlocuit de flash-uri, adica materiale inregistrate cu imagini, comentariu, sincroane. In zilele de astazi, jurnalul tout-images, de tip 'Euronews'. este in plin avant, deoarece satisface gustul publicului pentru informatie. Intr-un astfd de jurnal informatia este starul. Informatia este stapan absolut prin comentariu, imagine si ambianta.

JURNALUL IN GRILA DE PROGRAME

Grila de programe este un menu care creeaza obisnuinte. Prin grila, postul de televiziune trebuie sa satisfaca gusturile publicului, dar urmareste si obtinerea unei audiente cat mai mari, din cauza concurentei din ce in ce mai agresive.

In 'menu-ul' unui post de televiziune, actualitatea, ilustrata prin jurnalul de stiri, informatii sportive,emisiunile magazin si dezbateri, ocupa 30% din grila.

In progresie rapida sunt serialele si filmele, care ocupa 30 -40% din grila.

Din cauza costului de achizitie ridicat, spectacolele de teatru si de opera ocupa mai putin de 5% in grila de programe.

Varietatile sunt indispensabile in grila, pentru ca ele creeaza vedete. Astfel, emisiunile de divertisment ocupa 25% din grila de programe a oricarui post de televiziune.

ECHIPA JURNALULUI

Indiferent de postul de televiziune unde sunt difuzate, toate jurnalele sunt rezultatul unei munci in echipa. Jurnalele de televiziune au in comun procesul de productie, pregatirea, realizarea si difuzarea.

In acest proces sunt angrenati o multime de jurnalisti si tehnicieni, grupati in echipa redactionala si echipa tehnica.

Stapanul absolut al departamentului de stiri este directorul, in fata caruia raspund atat echipa tehnica, cat si cea redactionala. El gestioneaza bugetul si mijloacele de productie si hotaraste orientarea jurnalului, formatul si organizarea lui. Directorul are ultimul cuvant in selectarea, ierarhizarea si durata emisiei, perecum si in selectarea invitatilor in jurnal, a construirii decorului, in planificarea campaniilor de promovare sau in realizarea editiilor speciale. o parte din atributiuni sunt preluate de redactorul sef care supervizeaza selectarea si ierarhizarea stirilor, in functie de politica editoriala a postului si a stilului jurnalului. De asemenea, ei stabilesc necesarul de resurse umane si tehnice pentru acoperirea filmarilor din ziua respectiva.

Echipa redactionala

Pentru a intelege mai bine activitatea in cadrul unui departament de stiri, vom face un studiu de caz pe Jurnalul TVR, a carui echipa redactionala se imparte in redactia stiri interne, redactia stiri externe si redactia corespondent!. Redactia externe si redactia corespondent'! au fiecare cate un editor coordonator, care stabileste un presumar al evenimentelor din domeniu! din subordine, aduna propunerile de subiecte cu corespondentii intern! sau externi, si le propune in sedintele redactionale. Producatorul jurnalului este eel care manageriaza informatia si realizarea tehnica a jurnalului pe care il produce, cu stiri interne, externe si corespondente. El imparte sarcinile reporterilor, in functie de subiectele propuse de acestia sau de agenda zilei, si urmareste indeplinirea lor. El intocmeste desfasuratorul, documentul fundamental care indica ordinea, durata si formatul materialelor. El face ierarhizarea jurnalului, stabilieste ordinea si durata materialelor care intra in jurnal. El are ultimul cuvant in cazul renuntarii la anumite materiale sau introduceri unor stiri de ultima ora in timpul emisiei jurnalului. Editorii sunt la curent cu tot ce se intampla pe domeniile intern, extern si corespondent!, stabilesc agenda zilei si propun subiecte. Ei sugereaza modul in care sunt culeste informatiile, in functie de importanta fiecariui material in jurnal( cine va fi intervievat, ce intrebari ar trebui puse, ce elemente trebuie atinse in culegerea informatiilor). Ei coordoneaza reporterii de pe teren si le comunica modificarile de ultima ora, pot cere intreruperea unei filmari pentru a merge la o alta mai importanta. Dupa ce reporterii se intorc de pe teren, editorii primesc scripturile si editeaza si stabilesc structura materialului, adauga informal!! suplimentare de ultima ora pentru ca urmaresc permanent agentiile si fluxurile de stiri.

Producatorul de package este respondabil cu 'impachetarea' materialelor din jurnal, adica da forma finala a reportajelor care apare pe post, din punct de vedere al imaginii si al sunetului. El selecteaza imaginile care compun materialele la montaj, sincoranele cele mai reprezentative, cauta secvente de ambianta potrivite si hotaraste durata si ordinea lor. In functie de continutul materialelor, hotaraste structura graficelor, hartilor, animatiei etc, si lucreaza la realizarea lor impreuna cu graficianul de serviziu. De asemenea, realizeaza headlines-urile de la inceputul jurnalului, tease-urile si billboardurile/jingle-urile folosite in cazul evenimentelor speciale(inundatii, cutremur, alegeri). Sub presiunea deadline-ului, hotaraste ordinea in care intra materialele la montaj, in functie de prioritati. Reporterii fac munca de teren, vin cu idei de subiecte sau acopera subiectele indicate de editor! si hotarate de producator. Ei fac transmisii in direct de la evenimentele la care participa si transmit in redactie informatiile si imaginile. Cand se intorc de la filmare, redacteaza scriptul materialului. Dupa ce scriptul este vazut si editat de editor!, reporterul merge la montaj, unde lucreaza impreuna cu editorul de imagine si producatorul de package la montarea reportajelor.

In cadrul stirilor externe si redactiei de corespondent! teritoriali, redactorii sun cei care preiau si redacteaza corespondentele( teritoriale) sau redacteaza stirile aparute pe agentiile internationale(externe).

Prezentatorul reprezinta imaginea jurnalului, asigura coerenta stirilor si este purtatorul de cuvant al muncii unei armate de oameni, dec! are pe umeri o mare responsabilitate. El primeste video-urile sau intro-urile materialelor din jurnal, si le editeaza in functie de stilul sau de prezentare. Aproximativ 2-3 puncte din rating-ul de audienta sunt castigate (sau pierdute, dupa caz) de personalitatea si profesionalismul prezentatorului. Inprezentarea stirilor, prezentatorul respecta sumarul stabilit de producator, si se adapteaza modificarilor pe care acesta le face in ierarhizare, in timpul jurnalului.

Echipa tehnica

Operatorii de imagine sau cameraman!! fac muncade terert impretma cu reporterii, ei fund responsabili de imagine. Cei care filmeaza prezentatorul la emisia in direct, sunt operator! de platou. Editorul de imagine este eel care asigura montajul materialului, forma finala in care acesta ajunge pe post, prin lipirea imaginilor, a comentariului si a sincroanelor. Regia de emisie asigura transmisia in direct a jurnalului si este formata din regizorul de emisie, care are rolul unui capitan de nava, pentru ca el coordoneaza operatorii de platou,sunetistii, inginerii de emisie, vtr-istii(cei care introduc casetele in emisie) si asistentii tehnici. Tot in cadrul echipei tehnice sunt incadrati si documentaristii, cei care se ocupa de arhivarea imaginilor importante si furnizarea lor in momentul in care reporterul le cere pentru ilustrarea anumiteor materiaie.

* In cazul jurnalelor din strainatate, o categorie aparte o formeaza reporterii speciali, care au acceptiune diferita in Anglia si Franta. La noi, posturile comerciale Antena 1 si Pro tv au imprumutat termenul de 'corespondent special'', folosit cu sensul de trimis special intr-o zona in care se intampla lucruri de mare interes.

* In Franta, reporterul special face toata munca de teren. El este reporter si cameraman in acelasi timp. Ei culege si transmite informatia prin imagini. interviu si comentariu.

* In Anglia si Statele Unite, reporterul special poarta denumirea de 'free-lancer'. El nu este angrenat in structura unui post de televiziune anume. Free-lancerul culege informatia, monteaza imaginile si scrie comentariul. El vinde materialul finit postului care ofera eel mai mult.

Structura departamentului de stiri de la TVR, la care ne-am referit mai sus, respecta modelul jurnalismului american, unde protagonistul este producatorul. El stabileste durata stirilor, poate face schimbari in ierarhizarea jurnalului, poate renunta la anumite materiaie, poate introduce stiri de ultima ora.

Nici un jurnal nu poate functiona fara desfasurator, care reprezinta documentul esential pentru buna desfasurare a emisiei. In desfasurator sunt precizate ordinea stirilor, durata fiecareia dintre ele, formatul si natura suportului.

EXEMPLU : Desfasurator Jurnal TVR

ORA 19.00

JURNAL 6 DECEMBRIE 2004

EXERCITIU Selectarea si ierarhizarea in jurnal a unor stiri date, cu precizarea postului ales si a ore! de difuzare.

COMPONENTELE JURNALULUI STIREA

Stirea este eel mai scurt mesaj audio vizual, 15-20 secunde. Este un text scurt citit de prezentatorul Jurnalului, prima informatie despre un eveniment, inainte sa apara imagini si interviuri. Raspunde la intrebarile fundamentale(cei 5 vv si 1 h)

- CINE (who)?

- CE (what)?

- CAND?(when)?

- UNDE (where)?

- DE CE (why)

- CUM (how)?

Ierarhizarea informatiei in cadrul stirii se face dupa regula unitatii dramatice: punct culminat-efect-cauza, in asa numita piramida inversata.

EXEMPLU : Un bloc din centrul capitalei a explodat cu putin timp in urma. Zeci de oameni sunt prinsi sub daramaturi, dar inca nu se cunoaste numarul toatal al victimelor. Primele indicii arata ca e vorba de o acumulare de gaze. Vom reveni cu amanunte in scurt timp.

Orice informatie este o potentiala stire, daca respecta anumite criterii. Potrivit Oxford Dictionary, stirile sunt informatii noi si interesante, evenimente proaspete.

Criterii de selectie sau calitatile stirii

- PROXIMITATEA TEMPORALA( evenimentul s-a petrecut cat mai aproape de momentu! transmiterii informatiei)-acum o ora, azi, acum citeva minute

PROXIMITATEA SPATIALA (intereseaza ce se intampla in orasul tau, in tara ta) RELEVANTA ( ce ii afecteaza direct pe telespectatori: taxe, preturi, legi)

- PROEMINENTA PERSONALITATII IMPLICATE (cu cat este mai cunoscuta persoana implicata, cu atat stirea este de mai mare interes) SENZATIONALUL (intamplarile senzationale din viata omenilor au starnit intotdeauna interesul publicului, care vrea sa se identifice cu persoanele in cauza)

DRAMA ( atentate, epidemii, razboaie, cutremure devastatoare) INTERESUL UMAN (eveniment in viata unui om obisnuit) SPORT (rezultate exceptionale sau scandal)

VREMEA (fenomene extreme: ninsori adundente, inundatii cu victime si pagube, temperaturi neobisnuite pentru perioada respectiva, prea ridicate sau prea scazute)

DIVERTISMENT ( se foloseste de obicei in finalul jurnalului, pentru a termina intr-o nota amuzanta sau relaxanta) - DAVID SI GOLIAT (victorie neasteptata intr-o competitie)

EXEMPLU: Un individ castiga un proces impotriva unei mari companii. Un outsider castiga o competitie sportiva majora.

Jurnalistii de la postul de televizune BBC au stabilit 10 criterii de urmarit inainte de difuzarea stirii

e relevata ?

e importanta ?

e tragica/amuzanta ?

e neobisnuita?

e ultima/ prima/ cea mai mare/ mica/rea/frumoasa

e imediata?

e iminenta?

e controversata?

ii face pe oameni sa urmareasca Jurnalul?

se va vorbi despre ea?( la coafor, la carciuma, la magazin)?

Structura stirii

O stire are un singur unghi de abordare. Secretul de a avea o stire cu impact la public este sa spui exact ce s-a intamplat, sa fii clar, concis, stapan pe tine, incredere pe care o transmit! si telespectatorului. Alte elemente care trebuiie respectate sunt urmatoarele:

- folosesti abrevieri numai in cazul cunoscute

- in cazul personalitatilor, spui intai functia, apoi numele, fara apelativul domnul, doamna, etc.

- numerele se rotunjec, cifrele raman neschimbate

EXEMPLU : Aproape 300 de raniti ( nu 291), dar 9 morti ( nu aproape 10)

- incepem cu cifrele in cazul bilanturilor de vieti omenesti

- sursa se mentioneaza la final

- evit diateza pasiva, gerunziile, negatiile

Jurnalistul irlandez Tom Me Guire, de la RTE, a stabilit 6 elemente de autonomie a stirii.

care este informatia esentiala? de unde vine informatia? ce este nou?

sunt verificate faptele?( incrucisarea a eel putin 3 surse) care sunt personajele si ce spun ele? care sunt posibilele efecte si consecinte?

REPORTAJUL

Reportajul este specia publicistica avand ca scop informarea asupra unor fapte din realitatea imediata, de interes pentru publicul larg, in urma investigarii la fata locului. In cazul reportajului de televizune, transmiterea informatiei se face cu ajutorul imaginii si al sunetului.

Reportajul de stiri este cea mai elaborata forma de transmitere a informatiei in cadrul jurnalului de stiri. El presupune cea mai lunga intindere de timp acordata mesajului, de la 1' la T. Durata optima a unui reportaj inregistrat este de l'15',timpul in care telespectatorul acumuleaza informatia fara sa se plictiseasca. Fac exceptie reportajele in direct, adica transmisiunile live de la locul de desfasurare a actiunii, unde lungimea reportajului este data de evolutia evenimentului, care este simuhan cu transmisia in direct.

Transmiterea mesajului este complexa, si se face prin imagine si sunet, care poate fi de mai multe feluri: comentariul reporterului, zgomotul de fond sau de arnbianta, si sincronul. In cazul sincronului, sunetul si imaginea sunt simultane, si acest lucru il intalnim in cazul interviului si al stand-upului.

Reportajul este anuntat de prezentatorul jurnalului printr-un text scurt, care anunta subiectul materialului. Acest text se numeste lead sau lansare, si are rol atat informativ, cat si incitativ, de a capta atentia telespectatorului.

EXEMPLU : Reportaj difuzat in ziua de 6 decembrie 2004, la ora 19, in deschiderea Jurnalului TVR1.

Titlu: Mortul . . .viu

AURA STOENESCU / CRISTI MILEA

Video Bucuresti: Dupa ce a facut mai bine de trei ani de inchisoare, ur. gorjean incearca sa-si dovedeasca nevinovatia. Numai ca, dupa fiecare demers juridic pe il face, el se vede acuzat de fapte din ce in ce rr.ai grave. Barbatul a ajuns sa fie suspectat pana si de ornor deosebit de grav, desi presupusa victima este in viata. Simona Lupescu de la TVR Craiova stie intreaga poveste. Simona, cum a ajuns barbatul in inchisoare?

Video Craiova: Marian Barbulescu si tatal sau, ambii din comuna gorjeana Negomir, au fost arestati de politisti sub banuiala ca i-ar fi lovit cu 6 secure pe vecinii lor. Scandalul a plecat de la un dud aflat la hotarul dintre doua gospodarii. Cu toate ca Marian a sustinut tot timpul ca a ajuns la fata locului dupa incetarea scandalului, el a s-a ales cu cinci ani de inchisoare pentru tentativa de omor.

Beta:

Marin Barbulescu a fost 'eliberat conditionat si incearca  acum sa aduca

dovada ca a fost condamnat pe nedrept. Nu mica i-a fost, insa, mirarea, cand, la ultimul memoriu pe care 1-a facut, i s-a raspuns ca a fost condamnat de fosta Curte Suprema de Justitie opentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de gravo.

Sincron I Marin Barbulescu

Pentru presupusele victime ale scandalului, concluzia Curtii Supreme este si mai neverosimila.

Sincron 2 Emanoil Bordei

Sincron 3 procurer Gheorghe Constantinescu-purtator al Parchetului de pe

langa Tribunalul Gorj

In dosarul initial, apar o serie de erori sesizate atat de medicul legist care a semnat certificatele medico legal, cat si de procurorii parchetului gorjean.

Sincron 4 procurer Gheorghe Constantinescu-purtator al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj

Daca plangerea impotriva procurorului care a intocmit dosarul se va rezolva in favoarea lui Marin Barbulescu, tanarul va putea sa ceara revizuirea dosarului.

Reportajul este constuit pe un anume subiect de interes pentru publicul larg. Sursele de informatie in cazul constructie unui reportaj de stiri sunt variate.

SURSELE

Fiecareredactie de stiri are o agenda zilnica de evenimente, astfel incat producatorii sa faca planificari si sa repartizeze sarcinile echipelor care pleaca pe teren. Agenda este alcatuita din informatii proaspete primite la redactie, sau din dosarele stirilor in desfasurare. Subiecte anuntate tipice ale agendei zilnice sunt evenimentele din Parlament, vizite oficiale, lansan. Producatorul de serviciu decide cat de mult se bazeaza, in alcatuirea sumarului pentru jurnal, pe acest tip de subiecte, in functie de celelalte evenimente si de gradul de interes al subectelor de pe agenda.

EXEMPUL: Agenda zilnica poste fi compusa din evenimentele anuntate de agentiile Mediafax si Rompress, comunicatele venite la redactie, evenimentele pe care sursele din diverse institutii si organizatii le anunta din vreme reporterilor care se ocupa de domeniile respective.

Contactele sunt o sursa valoroasa de subiecte, pentru ca depasesc agenda, care poate deveni plictisitoare si la indemana celorlalte posturi de televiziune. Contactele pot furniza jurnalistilor stiri in exclusivitate. In aceste cazuri, reporterii au construit o relatie cu un grup de presume, un politician sau reprezentantul unei companii, care pot furniza primele informatii despre o stire de senzatie. Contactele personale, chiar prietenii si familia, pot fi o sursa buna de idei, de aceea este folositor ca reporterii sa fie la curent cu tot ce se intampla in jurul lor.

EXEMPLU: O realitie buna cu purtatorii de cuvant ai partidelor de la putere si de opozitie maresc sansele reporterilor de a avea stiri bine documentate si balansate, care includ punctele de vedere ale ambelor parti implicate intr-un scandal politic.

Serviciile de urgenta sunt surse importante de subiecte in cazul incidentelor majore, de tipul accidentelor de circulatie, incendiilor sail cazurilor medicale grave. O relatie profesionala buna cu politia, pompierii, ambulanta si spitalele de urgenta inseamna ca reporterul este anuntat, nu mai este nevoie sa sune el. De multe ori se intampla sa fie si accidente minore, dar pastarea acestei relatii inseamna accesul prioritar la cazurile importante, atunci cand acestea apar.

EXEMPLU: Chitaristul Teo Peter, din formatia Compact, a fost ucis intr-un accident de masina, provocat de un functionar al ambasadei SUA, care s-a urcat beat la volan. Accidentul s-a petrecut la ora 1 noaptea, si numai un reporter care are o relatie profesionala constanta cu o sursa importanta din politic a putut avea acces la imagini si informatii.

Comunicatele de presa pot deveni surse de stiri atunci cand reporterul porneste de la informatia furnizata si face o investigatie proprie pentru a realize reportajul. Majoritatea companiilor, institutiilor si organizatiilor au un ofiter de presa insarcinat cu redactarea si transmiterea comunicatelor de presa. Dupa primirea comunicatului, ramane la latitudinea editorului de stiri daca insarcineaza un reporter cu urmarirea subiectului.

EXEMPLU Biroul de preasa al postului RADIO 21 trimite un comunicat de presa in care este anuntat concertul formatiei Voltaj, la Sala Polivalenta. TVR va merge si va filma la concert, pentru ca este partener media la eveniment, dar Antena 1 si PRO TV nu sunt interesate de informatie, pentru ca nu intra in politica de programe a postului.

Fiecare redactie de stiri primeste zilnic telefoane de la tot felul de cetateni care le dau ponturi despre diverse evenimente. Poate fi un om simplu care anunta un incendiu sau un accident grav, dar poate fi si reprezentantul unei companii care are interese proprii in evenimentul respectiv. In aceste cazuri este esential ca jurnalistul sa verifice informatia prin incrucisarea a 3 surse de informatie.

EXEMPLU Un angajat al companiei Coca cola reclama ca apa minerala Izvorul Minunilor(produsa de European Drinks) a provocat consumatorilor serioase tulburari digestive, si ca ar trebui retrasa de pe piata.

Agentiile de presa sunt o sursa esentiale de informatii si imagini, mai ales in cazul evenimentelor internationale. Reuters, Agentia France Presse, Associated Press, dar si Mediafax din Romania trebuie urmarite in permanenta, pentru ca de cele mai multe ori sunt primele care anunta aparitia unei stiri de senzatie.

Celelalte media sunt o sursa constanta de informatie. Ziarele si posturile de radio si de televiziune obisnuiesc sa ia stiri unele de la altele. Datoria jurnalistului de televiziune este sa iasa primul pe post cu stiri corecte si echilibrate. Verificarea informatiilor pe cont propriu este esentiala, pentru ca, daca posturile concurente au gresit si tu preiei intocmai informatiile lor, pici de doua ori mai prost.

Conferintele de presa nu sunt subiecte de stiri in sine, dar pot furniza informatii pe baza carora reporterul poate sa dezvolte un reportaj, in urma investigatiilor proprii si prin incrucisarea surselor.

EXEMPLU: Agentia Nationala pentru Locuinte a organizat o conferinta de presa in care a anuntat ca programul de locuinte pentru tineri s-a dovedit un success. Un reporter bun a mers dincolo de declaratiile oficialilor si verifica infomatia. Astfel, el afla ca repartizarea locuintelor s-a facut ilegal. si ca de program au beneficial copiii unor demnitari, politicieni si functionari publici.