STUDIU DE CAZ - ANALIZA OBLIGATIILOR FISCALE

DESCRIEREA SOCIETATII

Luand nastere in anul 2003, SC Prosud Serv S.R.L. a ajuns astazi o firma de comert al masinilor-unelte apreciata de multa lume (facand fata cu succes concurentei acerbe) deoarece raspunde cu profesionalism la cerintele tot mai diversificate ale clientilor sai. Societatea se afla intr-un permanent proces de perfectionare si colaboreaza indeaproape cu arhitecti, designeri, ingineri de structuri, furnizori si producatori de materiale de constructii.

Societatea Prosud Serv S.R.L. este o persoana juridica romana, avand forma de societate cu raspundere limitata, aceasta desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legile romane.

Avand ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata al masinilor unelte, societatea a reusit sa-si deschida un punct de lucru in zona industriala a orasului Constanta, lucru ce a propulsat firma printre primele societati de profil din judet.

Sc Prosud Serv S.R.L. este inregistrata in evidentele Registrului Comertului avand Cod Unic de Inregistrare RO 15925080 si Numarul de Inmatriculare J13/3317/2003.

Capitalul social al societatii subscris si varsat, in valoare de 200 lei, este format in intregime din aport in numerar, partile sociale ale capitalului fiind in numar de 20 cu valoare de 10 lei fiecare, numerotate de la 1 la 20 inclusiv.

Societatea a fost constituita din doi asociati unici: Popescu Camelia si Brojba Elena. Asociatii au convenit sa subscrie sis a detina partile sociale dupa cum urmeaza:

- Popescu Camelia va detine 16 parti sociale in valoare totala de 160 lei, numerotate de la 1 la 16, reprezentand 80 % din capitalul social total;

- Brojba Elena va detine 4 parti sociale in valoare totala de 40 lei numerotate de la 17 la 20, reprezentand 20 % din capitalul social total.

Atributiile legate de administrare si reprezentare a societatii vor fi indeplinite de asociatul Popescu Camelia, care va indeplini functia de administrator pe perioada nedeterminata si care hotaraste asupra modului de administrare, cu respectarea conditiilor de forma si publicare prevazute de lege.

Organul de conducere este Adunarea Generala a Asociatilor si are in principal urmatoarele atributii:

examineaza si aproba bilantul sau reducerea capitalului social

aproba programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli al societatii

hotaraste cu privire la modificarea actului constitutive de societate

hotaraste in orice alte probleme privind asocierea

Controlul societatii este asigurat de catre cei doi asociati. Societatea isi va desfasura activitatea comerciala in nume propriu sau mandate al altor persoane fizice/juridice, parteneri si/sau clienti. Societatea este obligata la tinerea registrelor prevazute de lege, prin grija administratorului, primul exercitiu financiar incepand la data constituirii societatii. Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere si va tine evidenta activitatii economico-finaciare in conformitate cu normele legale in vigoare, cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii.

Inca de la infiintare, societatea a reusit rapid sa se integreze in randul celor mai mari furnizori de produse pentru industrie, constructii si service auto, oferind o gama completa de produse in aceste segmente, cu un raport calitate/pret foarte bun.

SC Prosud Serv S.R.L. dispune de personal calificat, atestat si autorizat in domeniul masinilor-unelte, avand in prezent 55 angajati, dintre care 15 cu studii superioare. Managementul performant, pragmatismul cu care patronatul a condus afacerile societatii, au favorizat luarea celor mai importante si indraznete hotarari, astfel incat firma a cunoscut o evolutie a cifrei de afaceri, ceea ce a permis realizarea unui dinamic program de investitii.

Piata de desfacere este alcatuita atat din clienti interni cat si externi. Printre clientii interni ai SC Prosud Serv S.R.L. se enumera societati importante la nivel regional: Grup Servicii Petroliere, SC Electroscoica S.R.L., SC Metacom Anticor S.R.L., SC Petroconst S.R.L., SC Dirdates S.R.L.

In structura cifrei de afaceri pe 2009 a societatii se regasesc in principal aceiasi clienti ca si in anii anteriori, ceea ce denota existenta unor contracte de lunga durata cu clientii. Principalul beneficiar de pe piata interna, pe anul 2009, l-a constituit Grup Servicii Petroliere, cu o pondere de 13% din cifra de afaceri firmei, urmand SC Electroscoica S.R.L. cu o pondere de 6%. Exporturile au avut in anul 2009 o pondere mai scazuta in cifra de afaceri, respectiv 3%.

In anul 2009 ponderea principalilor clienti din cifra de afaceri a societatii este ilustrata cu ajutorul graficului urmator:

In general nu au existat probleme privind clientii "rau platnici", iar litigiile cu clientii

s-au rezolvat amiabil in majoritatea cazurilor.

Avand in vedere tehnologia de fabricatie a produselor ce fac parte din nomenclatorul de produse (peste 10000 de subansamble, iar in fabricatia curenta unei luni, in jur de 1000 de produse), pentru realizarea acestor produse este necesara o gama larga de materii prime, incepand cu componente electronice pana la subansamble complexe (placi, circuite). Aceasta gama diversificata este asigurata atat din tara cat si din import. Asigurarea unui ritm continuu in fabricarea produselor a impus si necesitatea unui ritm asemanator in aprovizionarea cu materii prime si materiale, ceea ce a condus la asigurarea unor furnizori traditionali, cei mai importanti fiind: Esab Romania, Yalco Romania, SC Sfera S.R.L., SC Sudometal S.R.L., SC Artelectro S.R.L., TDS.

In ultimii ani nu au existat litigii semnificative cu furnizorii de materii prime si materiale.

Analiza obligatiilor fiscale

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Astfel in tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului, in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri mai mari in totalul resurselor financiare publice, variind intre cinci si noua zecimi.Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre clase si paturi sociale, intre persoanele fizice si cele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor si taxelor, statul preia de la buget intre trei si patru zecimi si chiar mai mult din produsul intern brut.

Pornind de la legile bugetelor de stat pe anii 2007, 2008, 2009, evolutia impozitelor directe se prezinta in tabelul urmator:

Tabel nr.3.1 Privind evolutia impozitelor directe pe anii 2007-2009 conform legilor bugetelor de stat:

Sursa :date prelucrate

Fig. 3.2.1 Privind evolutia veniturilor totale

Fig. 3.2.2 Privind evolutia impozitului pe profit

Principala problema care a dus la aceasta diminuare a impozitului pe profit incasat de catre stat porneste de la scaderea cifrei de afaceri, cauzata de criza economica mondiala,  care a afectat si tara noastra.

Tabel 3.2.1 Privind evolutia cifrei de afaceri in perioada 2007-2009

Sursa :date prelucrate

Fig.3.2.3 Privind evolutia cifrei de afaceri

O alta cauza a diminuarii ponderii pe care impozitele directe au avut-o in  cele trei legi bugetare, consider ca ar putea fi cresterea taxelor locale, mai precis a valorii obiectelor supuse impozitarii in cadrul acestei categorii de impozite directe (cladiri, terenuri, mijloace de transport) datorita gradului sporit de inflatie cu care se lupta tara noastra. Este vorba de actualizarea cotelor la nivelul real al averii contribuabililor si al valorii acestor baze de impozit.

Tinand cont de faptul ca ne enumeram printre tarile cu un numar foarte ridicat al persoanelor ce traiesc de pe urma scaderii volumului de contributii sociale, prin scaderea numarului de angajati la nivel de tara, s-a redus ponderea impozitelor directe. Se varsa de multe ori mai putin la bugetul de stat, decat se incaseaza, sub forma de contributii, de la persoanele juridice care folosesc forta de munca angajata in regim permanent sau de colaborare.

Exista de asemenea si posibilitatea muncii 'la negru', munca ce nu intra sub incidenta contributiilor sociale, dar care apeleaza la cheltuieli sociale de natura ajutorului de somaj, cheltuieli efectuate de catre stat. Nu este un secret ca multi dintre someri, din simplul motiv ca nu se descurca doar cu ce primesc din partea statului, lucreaza la diferiti agenti economici fara a fi luati in evidenta personalului acestora, fapt ce priveaza atat agentii economici de plata contributiilor fata de stat, cat si statul de anumite venituri pe care nu le mai primeste.

Aceasta situatie este convenabila celor doi intrati in raport de 'colaborare' ilicita, in timp ce, tot acestia vor fi cei ce vor suferi de pe seama diminuarii veniturilor bugetare, care nu vor mai face fata acoperirii cheltuielilor la nivel national.

Fig. 3.2.4 Privind evolutia impozitului pe salarii

Cei mai importanti factori care au determinat scaderea incasarilor din impozitul pe venit, sunt:

- Scaderea ocuparii fortei de munca, pusa in evidenta de rata de crestere a populatiei fara loc de munca si a numarului de salariati

- Scaderea castigului salarial mediu brut lunar;

- Modificarile legislative, respectiv aplicarea cotei de 24 % asupra taxei pe valoarea adaugata.

In cele ce urmeaza voi evidentia contributiile anagajatilor de la SC Prosud Serv S.R.L.:

Tabel 3.2.2 Retinerile angajatilor si anagajatorului in perioada 2007-2009

Luand in considerare cotele la fondurile speciale platite de catre angajatii si angajatorul SC Prosud Serv S.R.L. in perioada 200-2009, putem face o comparatie a acestor cote in urmatoarele grafice

:Fig.3.2.5 Evolutia CAS- CASS angajat/angajator

Fig.3.2.6Evolutia salariilor in perioada 2007-2009

Evolutia anuala a castigului s-a inscris pe un trend descendent din februarie 2009.

In luna octombrie, pentru prima data in ultimii aproape 6 ani, salariul real a inregistrat o scadere de 0,7 puncte procentuale. O astfel de situatie nu s-a mai inregistrat din decembrie 2004, cand indicele castigului salarial real s-a contractat cu 4,3 puncte procentuale, potrivit calculelor realizate pe baza datelor Institutului National de Statistica (INS).
Castigurile reale ale angajatilor au pornit pe o panta descendenta inca din luna aprilie a anului 2009, iar octombrie a adus prima scadere a salariului real din ultimii 6 ani. In octombrie, indicele castigului salarial real a fost de 99,3%, echivalentul unei diminuari a salariului mediu real cu 0,7 puncte procentuale. Daca urmarim evolutia salariului real pe parcursul acestui an se poate observa cu usurinta ca aceasta scadere este in linie cu evolutiile din ultimele luni. In timp ce in februarie castigul real avea un avans de 12,1 puncte procentuale, in martie avansul a ajuns la 10,2 puncte procentuale, pentru ca in martie ritmul anual de crestere sa se prabuseasca si sa fie de 3,1 puncte procentuale. Datele oficiale anuntau o crestere anuala a salariului mediu net de 3,6 puncte procentuale, raportat la octombrie 2008, tinand cont ca in acea perioada salariul mediu era de 1.327 de lei. Insa evolutia ratei anuale a inflatiei a avut un cuvant greu de spus in ceea ce priveste veniturile populatiei. Ajustat cu rata de crestere a preturilor, acest avans al salariului nu s-a mai putut sustine.

In cazul persoanelor juridice, impozitul si taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Determinarea impozitului pe cladiri se face cu ajutorul declaratiei pentru stabilirea impozitului pe cladiri.

La SC Prosud Serv S.R.L. calculul s-a facut prin aplicarea cotei de 1.5% asupra valorii cladirilor din evidenta contabila.

Sunt prezentate mai jos o parte din cladirile ce apartin societatii supuse impozitarii la data de 31 decembrie 2009.

Tabel 3.2.2 Privind situatia cladirilor detinute de societate

Impozit pe cladiri datorat = 50299*1.5% = 754,485 ron.

Societatea nu detine nici un teren in patrimoniu, lucru ce o scuteste de plata impozitelor pe aceasta categorie de imobilizari corporale.

Cauza majora pentru aceste scaderi salariale si prin urmare a cotelor catre bugetul de stat, bugetele locale si fondurile speciale, o constituie criza economica prin care trece tara noastra. Aceasta criza economica este accentuata de instabilitatea politica si fiscala cu care se confrunta Romania, criza mondiala, dar si politicile bancilor de a majora dobanzile si de a limita creditele. Un altor factor il constituie retragerea investitorilor straini de pe piata romaneasca, dar si disponibilizarile acute din ultima perioada. Din nefericire, multe societati se confrunta cu probleme majore ce conduc la falimentul acestora, patronii firmelor luptandu-se de cele mai multe ori cu morile de vant.

CONCLUZII

Ratiunea de a fi a impozitelor directe este de ordin financiar. Pentru a functiona, statul are nevoie de bani, iar pentru a-i procura, pretinde impozite. De aceea, prima si cea mai insemnata functie a impozitelor a fost si continua sa ramana functia lor de mobilizare de venituri pentru stat.

Asa stand lucrurile, 'impozitele sunt pretinse de catre stat in virtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere cheltuielile generale ale statului', spunea inca din 1909 Adolph Wagner si reconfirma in 1922 un alt reprezentant de frunte al finantelor clasice, Gaston Jeze care scria: 'impozitul este in statele civilizate moderne, o prestatie pecuniara pretinsa cetatenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general'.

Cu timpul, la baza impozitelor sunt asezate ratiuni noi, de ordin economic si social, astfel ca impozitele dobandesc si functii noi. Ele sunt activizate ca parghii fiscale, statul utilizandu-le prin diferentierea tratamentului fiscal in raport cu anumite interese economice si sociale, prin stimularea activitatilor dezirabile sau pentru inhibarea celor nedorite.

Tocmai de aceea, in lucrari mai vechi sau de data mai recenta, se subliniaza transformarea impozitelor in parghii fiscale, iar definitiile sunt adaptate pentru a surprinde si noile lor functii.

Dupa unii el este 'o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la persoanele fizice si morale dupa capacitatile lor contributive si fara contraprestatii imediate, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice si in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste ale puterii publice'.

Constatam ca autorii ierarhizeaza aici functiile impozitelor, prezentand-o pe aceea de mobilizare drept functie principala, iar calitatea de parghii fiscale este etalata drept o functie secundara.

Dobandind functii noi, impozitele isi imbogatesc continutul. Ele inceteaza sa mai reprezinte plati amorfe la buget, fiind activizate ca parghii fiscale. Gasim deci, pe deplin justificata preocuparea pentru redefinirea impozitelor intr-o astfel de maniera incat continutul lor sa reflecte si functiile noi.

Daca un astfel de sacrificiu trebuie facut, atunci fiecare ar trebui sa contribuie la sustinerea activitatii statului in raport cu posibilitatile sale de plata. De aceea, teoria sacrificiului recomanda drept criteriu pentru dimensionarea impozitelor capacitatea contributiva a platitorilor. Privite in ansamblul lor, volumul impozitelor ar trebui sa fie stabilit indiferent de volumul cheltuielilor publice, tinandu-se seama doar de posibilitatile reale de procurare ale acestora. De aici, ruptura aparuta intre veniturile si cheltuielile statului aparitia si accentuarea deficitului bugetar si apelul la veniturile extraordinare pentru acoperirea acestuia.

Incercand sa sintetizez pot spune ca impozitele directe reprezinta, in zilele noastre, obligatii pecuniare pretinse, in temeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoanele fizice si juridice in raport cu capacitatea contributiva a acestora preluate la bugetul statului in mod silit si fara contra-compensatie imediata, si folosite de catre acesta ca sursa pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de armonizare a interesului public cu interesele individuale ale oamenilor.

Este un lucru indeobste cunoscut ca structura avutiei, din punct de vedere al apartenentei patrimoniului, influenteaza in mod decisiv structura veniturilor statului si formele de centralizare a acestora. Asa se explica faptul ca, intr-o tara in care sectorul public este dezvoltat, veniturile nefiscale sunt insemnate, mai ales daca intreprinderile si serviciile publice sunt performante. Acolo unde cea mai insemnata parte a avutiei nationale este administrata pe baze private, preponderente sunt veniturile fiscale, iar forma de realizare a acestora o reprezinta impozitele.