Pietele valutare si pietele derivate de devize

PIETELE VALUTARE SI PIETELE DERIVATE DE DEVIZE

1.1 1Sfera pietelor valutare si participantii

Pietele valutare reprezinta centrele sau locurile in care se confrunta cererea si oferta de valuta si se stabileste cursul de schimb. Piata valutara este formata din bancile si casele de schimb care sunt autorizate sa vanda si sa cumpere valuta.

Pietele valutare au marimi diferite in functie de operatiile pe care le realizeaza si de localitatile in care sunt amplasate. Principalele piete valutare functioneaza la Londra, New York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zurich.

Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice si fizice la valuta necesara schimburilor economice internationale, deplasarii in strainatate, ofera detinatorilor de valuta cadrul de piata pentru a fi vanduta, iar din confruntarea cererii si a ofertei de valuta rezulta cursul de schimb.

Pe pietele valutare participa bancile comerciale, curtierii, bancile centrale, societatile comerciale care realizeaza operatii de comert exterior

Bancile comerciale intervin pe piata valutara sub forma vanzarilor si cumpararilor de valuta pentru contul propriu sau pentru contul clientilor, intermediaza operatiunile de transformare a valutelor, realizeaza operatii de arbitraj si speculative in vederea obtinerii unor castiguri. Bancile comerciale pot indeplini rolul de MARKET MAKER, de formator de piata si de sustinere a lichiditatii pietei.

Curtierii de schimb sunt intermediari care centralizeaza ordinele de cumparare si vanzare, asigura executarea lor conform cerintelor clientilor si furnizeaza informatii asupra evolutiei cursurilor de schimb.

Primirea si transmiterea ordinelor de vanzare si cumparare de valuta, precum si practicarea unor operatii speculative reprezinta activitatea de Front-office din schimbul valutar. Back office reflecta activitatile de realizare a contractelor negociate si gestionarea rezultatelor schimbului de valuta

Fig. 1.1 Participantii pe piata valutara

Bancile centrale intervin pe piata valutara in vederea limitarii fluctuatiei cursului, a protejarii monedei nationale precum si pentru satisfacerea unor ordine ale  clientilor. Banca centrala reglementeaza organizarea si supravegheaza functionarea pietei valutare.

Societatile comerciale care realizeaza importuri si exporturi adreseaza ordine de cumparare si vanzare de valuta prin intermediarii de pe piata valutara sau banci.

Evolutia operatiilor de pe pietele valutare a fost determinata de anumiti factori:

. extinderea si diversificarea relatiilor internationale care s-au reflectat in multiplicarea fluxurilor de valuta si in cresterea cerintelor de conversie prin intermediul pietelor valutare;

. tendintele de liberalizare a politicilor valutare, eliminarea restrictiilor valutare si promovarea convertibilitatii;

. generalizarea cursurilor flotante a necesitat diversificarea operatiunilor speculative si recurgerea la tehnici specifice de preintampinare sau atenuare a efectelor riscurilor din schimburile economice internationale;

. amplificarea miscarilor de capital a impulsionat operatiile valutare provenite din plasamente, schimburi si repatrierea capitalurilor;

. perfectionarea tehnicilor si a modalitatilor de efectuare a platilor internationale;

. interventiile bancilor centrale sub forma vanzarilor si a cumpararilor de valuta in vederea influentarii cursului de schimb;

. imbunatatirea serviciilor bancare de gestiune a sumelor in valuta ale clientilor.

1.1.2 Operatiile pe pietele valutare

Pe pietele valutare se efectueaza operatii la vedere, operatii la termen, operatiuni de arbitraj, speculative si de acoperire la termen.

a) Operatiile la vedere (piata la vedere "marche spot") constau in cumpararea sau vanzarea de sume in valuta cu cedarea imediata sau la cel mult 48 ore a valutei.

Cursul la care se realizeaza operatiile cu valuta este expresia raportului dintre ordinele de cumparare si vanzare de valuta adresate de participantii pe piata. In cazul in care sporesc ordinele de cumparare se majoreaza cursul valutei, iar daca ordinele de vanzare sunt mai mari scade cursul. Raportul de schimb al valutei la vedere este determinat si de alte operatii ce se efectueaza pe piata valutara. Cursul valutei se formeaza si sub influenta operatiilor de pe alte piete valutare.

Cursul de pe piata la vedere rezulta din confruntarea cererii si a ofertei de valuta, a influentelor exercitate de alte operatiuni efectuate pe piata si in functie de operatiile valutare de pe alte piete valutare. Tranzactiile cu valuta la vedere se realizeaza la cursul "SPOT".

Pe piata valutara la vedere se stabilesc cursuri pentru operatiunile de cumparare si cursuri pentru operatiunile de vanzare. Diferenta intre cursul de vanzare si cursul de cumparare al unei valute pe piata la vedere este cunoscuta sub denumirea de SPREAD.

Spread care exprima diferenta dintre cursurile de vanzare si cursurile de cumparare se poate exprima in forma procentuala astfel:

Spread = (curs de vanzare - curs de cumparare)/ curs de vanzare_x_100 b) Operatiile la termen (piata la termen, forward market) reflecta tranzactiile de cumparare sau vanzare de valuta ce se realizeaza pe baza predarii sumelor la un termen viitor si la un curs determinat. In general cursul la termen ar trebui sa fie mai mare decat cursul la vedere (CT > CV) deoarece la cursul la vedere se adauga dobanda la valuta pe un termen. Cursul la termen al unei valute este mai bun decat cursul la vedere plus dobanda in cazul in care se prevede o apreciere. Diferenta dintre cursul la termen si cursul la vedere plus dobanda la o valuta este cunoscuta sub denumirea de "AGIO". In situatia in care se intrevede o depreciere a valutei, cursul la termen poate fi mai slab decat cursul la vedere si dobanda, diferenta este denumita "DISAGIO VALUTAR" sau se apreciaza ca valuta coteaza disagio la termen. Diferentialul valutar reflecta deosebirile intre cursurile la termen si cursurile la vedere.

Cursul operatiilor la termen de pe piata valutara depinde de cursul "SPOT" (CV), de diferenta de dobanda la valute (Db) si de termenul de negociere (Nz).

360 100

Fwd CV Db Nz

⋅

⋅ ⋅

Cotarea report si deport

In cazul in care cursul monedei straine exprimat in moneda nationala este mai ridicat la termen decat cursul la vedere se inregistreaza un REPORT sau se apreciaza ca moneda coteaza PREMIUM. Reportul asupra unei valute reflecta dobanda mai mica de pe piata monetara din tara emitenta fata de dobanda de pe pietele monetare straine.

Curs la termen (CVT) = Curs la vedere (CV) + Report (R)

CVT = CV +R

Daca cursul monedei straine reflectat in moneda nationala la termen este mai scazut decat cursul la vedere se inregistreaza un DEPORT sau moneda coteaza DISCONT. Deportul unei valute exprima diferenta de dobanda in plus pe piata monetara a valutei respective fata de dobanda de pe pietele monetare straine.

Curs la termen (CVT)= Curs la vedere (CV)- Deport (D)

CVT= CV- D

Diferentele in procente ale reportului si deportului se calculeaza in functie de cursul la termen si cursul la vedere.

t

360 100

Curs la vedere

Curs la termen Curs la vedere ⋅

−

Pe piata la termen valutele coteaza la termen de 1 luna, 3 luni, 6 luni si 1 an.

Cotatiile la termen se reflecta prin intermediul punctelor. Cursul la termen se poate mentiona direct sau prin punctele de report sau deport de la cursul la vedere.

Tranzactiile la termen de pe piata valutara pot influenta relatiile comerciale internationale:

Curs la termen >

Curs la vedere

Curs la termen <

Curs la vedere

Importatorii care platesc in valuta Pierdere Castig

Exportatorii care incaseaza sume in valuta Castig Pierdere

c) Operatiile de arbitraj valutar

Arbitrajul valutar reprezinta o operatie care consta in vanzarea si cumpararea de valuta, uneori simultan pe pietele valutare in vederea protejarii impotriva fluctuatiei cursurilor valutare precum si pentru obtinerea unor castiguri. Operatiile de arbitraj valutar asigura castiguri din diferentele de curs la aceeasi valuta pe o piata la doua momente diferite din diferentele de curs a unei valute pe doua piete diferite si din diferentele de curs intre doua valute si doua piete diferite.

Arbitrajul valutar poate fi direct si la termen. Arbitrajul valutar direct consta din vanzarea unei sume in valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea in acelasi timp a unei sume in aceeasi valuta pe piata pe care coteaza mai slab.

Arbitrajul valutar la termen se deosebeste in functie de pietele pe care se realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul la termen pe o singura piata urmareste obtinerea unui castig din diferenta de curs al valutei pe aceeasi piata la doua momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete urmareste valorificarea diferentelor la cursul la termen al unei valute de pe doua piete.

Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobanzilor presupune sa se compare diferentele de curs valutar cu diferentele de dobanda la un plasament egal de capital pe cele doua piete. Operatiunea de arbitraj valutar devine avantajoasa in masura in care diferenta de curs de la valuta este mai mare decat diferenta de dobanda.

Arbitrajul valutar realizat de catre banci contribuie la echilibrarea cererii si a ofertei de valuta pe piata, la exercitarea unei influente asupra cursului valutar, la protejarea sumelor in valuta detine de clienti la banci si la obtinerea unor castiguri din diferentele de curs.

d) Operatiile speculative

Speculatia valutara reprezinta interventia unui operator pe piata valutara in vederea realizarii unui castig din diferentele de curs ale valutelor.

Speculatia activa la vedere se practica in cazul in care valuta "X" se afla indepreciere. Operatorul imprumuta o suma in valuta "X" la o anumita scadenta. Suma imprumutata in valuta "X" o foloseste pentru cumpararea unei sume echivalente in valuta "Y" care este mai stabila. La termenul de rambursare a imprumutului in valuta "X" operatorul vinde suma in valuta "Y" pentru care obtine o suma mai mare in valuta "X", ramburseaza imprumutul si ramane cu o diferenta.

Speculatia activa la termen se realizeaza pentru a beneficia de diferentele dintre cursul la termen si cursul la vedere.

Speculatia pasiva la vedere sau la termen se practica pe pietele valutare in vederea prevenirii si gestionarii efectelor negative ale riscului valutar. Daca un importator are de achitat o suma in valuta "X" peste 3 luni si se estimeaza o apreciere, acesta cumpara la termen suma in valuta "X" pentru care plateste o suma in valuta "Y" la un

curs mai avantajos.

e) Operatiile Swap reprezinta imbinarea a doua operatiuni valutare simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumparare la doua scadente diferite.

f) Operatii speciale de acoperire - hedging valutar

Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutara sunt cunoscute si sub denumirea de hedging valutar. Exportatorul care estimeaza ca valuta in care se exprima creantele de export din contractul comercial international isi va modifica puterea de cumparare, incheie o tranzactie cu o banca comerciala prin care cumpara la

termen o suma intr-o alta valuta decat cea in care se exprima contractul comercial, dar

egala cu valoarea acestuia. Prin operatiunea speciala de acoperire la termen exportatorul are certitudinea ca suma in valuta pe care o va incasa de la importator dupa primirea si receptionarea marfurilor este egala cu suma necesara achitarii obligatiei valutare contractate la termen.

Interventia Bancii Centrale pe piata valutara

Banca centrala intervine pe piata valutara, fie sub forma cumpararilor si vanzarilor de valuta in vederea protejarii cursului monedei nationale, fie prin executarea unor ordine ale administratiei centrale, ale bancilor centrale straine sau organismelor financiare internationale.

Banca centrala influenteaza indirect operatiile de pe piata valutara prin intermediul taxei scontului care are efecte asupra intrarilor si iesirilor de valuta.

In cazul in care banca centrala completeaza oferta de valuta insuficienta sau influenteaza cererea, realizeaza o interventie directa. Interventia bancii centrale pe piata valutara se poate produce la orice curs si in orice moment sau poate fi limitata la o anumita perioada de timp sau la un nivel de curs.

Interventia bancii centrale pe piata valutara se realizeaza pe seama rezervelor valutare, a operatiilor SWAP, a imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci centrale.

1.1.3 Pietele futures de devize

Pietele contractelor la termen (futures) si pietele optiunilor de devize sunt cunoscute sub denumirea de piete derivate, deoarece interventiile si cursul se formeaza in functie de operatiile de pe pietele valutare la vedere si la termen.

Dezvoltarea schimburilor comerciale, instabilitatea cursurilor valutare, nevoile de valuta, perfectionarea tehnicilor de negociere de pe pietele valutare, accentuarea riscului valutar au determinat aparitia si evolutia operatiilor pe pietele derivate.

Pietele contractelor la termen si pietele optiunilor de devize au diversificat accesul la surse de finantare, au oferit mecanisme de protectie impotriva riscului valutar si obtinerea unor castiguri din interventiile realizate.

a) Formarea pietelor la termen de devize sau "devizele futures" au fost lansate in anul 1972 in cadrul departamentului International Money Market (IMM) din cadrul pietei Chicago Mercantile Exchenge (CME). Contractele la termen de devize se mai negociaza pe urmatoarele piete: la Philadelphia in cadrul Philadelphia Board of Trade (PBOT), la Londra pe London International Financial Exchange (LIFFE),la New York in New York Futures Exchange (NYFE), la Tokyo pe Tokyo International Financial Exchange (TIFE), la Singapore in Singapore International Monetary Exchange (SIMEX), la Sidney pe Sidney Future Exchange (SFE) precum si pe pietele din Elvetia, Germania, Franta, Australia, Italia, Danemarca, Canada, Suedia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Spania si Portugalia.

Pe pietele contractelor la termen de devize (futures) participa: bancile si institutiile care utilizeaza contractele "futures" in operatiunile lor; firmele de curtaj care actioneaza in numele clientilor; brokerii care participa in nume propriu sau pentru clienti; cumparatorii si vanzatorii de contracte "futures"; speculantii care opereaza cu

orizonturi apropiate si termene scurte.

b) Trasaturile contractelor la termen de devize

Contractele la termen de devize exprima angajamentul de a preda sau de a primi o anumita suma intr-o valuta la o data mentionata si la un pret stabilit in momentul incheierii si se deosebesc prin:

. Contractele de pe aceasta piata au o marime standardizata (lire sterline 62.500, dolari canadieni 100.000);

. Pe pietele contractelor la termen de devize se negociaza si incheie contracte la scadente fixe: martie, iunie, septembrie, decembrie pentru durate de doi ani, ceea ce inseamna cotatii la opt termene;

. Devizele care se negociaza pe pietele contractelor la termen sunt dolarul SUA, euro, yenul japonez, lira sterlina, francul elvetian, dolarul canadian si dolarul australian;

. Fluctuatia minima a valorii contractului este cuprinsa intre 10-12,5 dolari americani pe contract;

. Contractele la termen in devize de pe aceasta piata nu presupun livrarea efectiva a valutei, deoarece la scadenta se realizeaza operatiuni inverse in vederea protejarii impotriva riscului valutar si a obtinerii unui castig Pretul contractelor la termen in devize se formeaza in corelatie cu raportul de schimb de pe piata valutara la vedere. Diferenta dintre cursul valutar "Spot" si cursul de pe piata contractelor la termen de devize este cunoscuta sub denumirea de "baza".

Baza = Cursul Spot - Cursul "Futures"

Fig. 1.2 Evolutia cursului devizelor futures

Diferenta dintre cursul de pe piata la vedere si cursul de pe piata contractelor la termen (baza) tinde catre zero pe masura ce se apropie scadenta contractului.

In fiecare zi pe piata futures se realizeaza o marcare la piata a contractelor futures in functie de pretul inregistrat la sfarsitul zilei de tranzactionare. Baza de echilibru (BE) depinde de cursul de pe piata valutara la vedere (CVs), de dobanda de pe piata eurodolarilor (IUSD), de dobanda de pe pietele valutelor (IV) si de perioada de timp (T).

360

BE CVs (IUSD IV ) T = −

c) Operatiile pe pietele contractelor la termen de devize

Participantii de pe pietele contractelor la termen de devize adreseaza ordine de cumparare sau de vanzare de valuta la anumite termene prin intermediul brokerilor sau curtierilor agreati de organismele de supraveghere a burselor. Brokerii sau curtierii negociaza tranzactiile de vanzare sau cumparare in numele clientilor si conform ordinelor primite. La scadenta se determina efectele operatiunilor de pe piata si se regleaza diferentele prin intermediul camerelor de compensatie.

Fig. 5.3 Participantii pe piata contractelor futures de devize

Ordinele de cumparare sau de vanzare de valuta pe pietele contractelor la termen se pot formula in doua variante:

. ordinul la curs limita, conform caruia clientul ii mentioneaza brokerului un curs la care se va executa operatia, daca se inregistreaza un anumit nivel pe piata;

. ordinul la pretul pietei.

Cotatiile de pe pietele contractelor la termen de devize se realizeaza prin licitatii din care rezulta cursurile de deschidere, cursurile cele mai ridicate, cursurile cele mai scazute si cursurile de inchidere. Diferenta din revanzarea (rascumpararea) contractului la scadenta la cursul la vedere se poate determina diferit:

. pornind de la numarul de contracte (n), tinand seama de cursurile de la scadenta (Cs) si cele cotate (Cfc) si de valoarea standardizata a contractului in valuta respectiva (Vs), Δc= n(Cs- Cfc)Vs

. daca se tine seama de numarul de contracte (n), de punctele care reflecta diferentele de curs (p), de limita minima a fluctuatiei valorii contractului in valuta respectiva (fm): Δc = n ⋅p ⋅ fm

In vederea participarii pe piata contractelor la termen de devize operatorii depun o garantie initiala care depinde de valoarea contractului, de volatilitatea valutei precum si garantii suplimentare in functie de evolutia cursurilor de pe piata.

Camerele de compensatie au misiunea sa regleze raporturile dintre participantii la contractele de pe aceasta piata, respectiv sa calculeze diferentele ce rezulta din interventiile efectuate.

Partile la contractele la termen de devize isi incheie pozitiile initiale la scadenta contractului prin pozitii inverse. La termen cumparatorii de contracte de pe aceasta piata le revand, iar vanzatorii de contracte rascumpara valoarea acestora.

1.1.4 Pietele optiunilor de devize

Sfera, forme, participanti pe pietele optiunilor de devize

Pietele optiunilor de devize realizeaza operatii importante pentru derularea schimburilor comerciale si a cooperarii internationale.

Piete ale optiunilor de devize functioneaza in SUA, Japonia, Marea Britanie, Singapore, Elvetia, Germania, Franta, Canada, Australia, Danemarca, Suedia, Belgia,

Luxemburg, Italia, Spania, Olanda, Portugalia.

Contractele de optiuni de devize se mai diferentiaza dupa modul de negociere astfel:

. contracte de optiuni negociate pe pietele interbancare care se deosebesc prin faptul ca se schimba pe baza de intelegere intre banci si intreprinderi;

. contracte de optiuni standardizate care se negociaza pe piete si diferentele se deconteaza prin camerele de compensatie.

Optiunile europene se pot exercita la scadenta, iar optiunile americane asigura dreptul de exercitare pe durata valabilitatii contractului.

Pe pietele optiunilor de devize participa exportatori, importatori, investitori, arbitragisti, banci si speculatori.

Trasaturile contractelor pe optiuni de devize

Contractul de optiuni de devize exprima un raport intre doua parti prin care se asigura dreptul de optiune de cumparare sau de vanzare a unei sume in devize la un pret determinat si la o anumita scadenta.

. cumparatorul unei optiuni dobandeste dreptul de a cumpara suma in valuta la scadenta la un anumit curs precum si dreptul de a renunta la tranzactie;

. vanzatorul unei optiuni are dreptul de a vinde suma in valuta la scadenta la un Anumit curs.

. valoarea contractului de optiuni difera in functie de pietele pe care se negociaza optiunile de devize;

. devizele ce se vand sau cumpara pe pietele optiunilor sunt reprezentate de valutele ce se negociaza pe pietele valutare la vedere si la termen;

. pretul exercitiului sau cursul la care se vand sau cumpara devizele se stabileste de cele doua parti ale contractului de optiune;

. pretul optiunii denumit "prima" reprezinta suma ce se plateste de cumparator vanzatorului pentru dreptul renuntarii la optiune;

. durata unei optiuni este limitata prin contract, devizele fiind cotate dupa data exercitiului;

. optiunile pot fi revandute sau rascumparate si astfel partile la contract se pot elibera de obligatii sau pot pierde drepturile din contract.

Optiunea de cumparare - CALL asigura dreptul cumparatorului sa-si exercite optiunea la scadenta, respectiv sa primeasca o suma in valuta la un curs determinat sau sa renunte la cumparare.

Optiunea de vanzare - PUT ofera vanzatorului dreptul de a vinde o suma in valuta la o anumita scadenta.

Cumparatorul unei optiuni CALL dobandeste dreptul (nu si obligatia) de a cumpara o anumita suma in valuta A contra unei sume in valuta B in schimbul unei prime sau sa renunte la cumparare.

Vanzarea unei optiuni de cumparare CALL obliga vanzatorul sa predea suma in valuta la scadenta prevazuta si la cursul stabilit prin contract.

Cumpararea unei optiuni PUT ii da dreptul cumparatorului sa vanda suma in valuta A in schimbul unei sume in valuta B la cursul din contract sau sa renunte la vanzare.

Vanzarea unei optiuni PUT presupune ca vanzatorul sa primeasca suma in valuta din contract la cursul stabilit.

PRIMA

CUMPARATOR

CALL

VANZATOR

CALL

EXERCITA OPTIUNEA LA

SCADENTA SAU

RENUNTA

Exportatorii care urmeaza sa incaseze sume in valuta din exporturi la anumite termene cumpara optiuni de vanzare pentru a se proteja impotriva riscului valutar. Daca valuta de contract a exportatorului se apreciaza pana la scadenta, exportatorul renunta la optiunea de vanzare si vinde valuta din contract la cursul de vedere de pe piata. In cazul in care valuta de contract se depreciaza pana la scadenta, exportatorul exercita optiunea din contract, deoarece obtine un curs mai bun prin contract decat cel de pe piata valutara la vedere.

Importatorii care urmeaza sa plateasca sume in valuta pentru marfurile cumparate contracteaza optiuni de cumparare pentru a se apara impotriva riscului valutar.

Daca valuta de contract se depreciaza la termen, importatorul renunta la optiunea de cumparare, deoarece isi procura devizele necesare de pe piata la vedere la un curs mai

avantajos. In cazul in care valuta de contract se apreciaza la scadenta, importatorul exercita optiunea de cumparare, datorita faptului ca isi procura valuta prin contract la un curs mai bun decat cel de pe piata la vedere.

Prima care se plateste la contractele de optiuni de devize este formata din valoarea propiu zisa a unei optiuni de devize si valoarea perioadei. Valoarea propiu zisa a unei optiuni de devize reflecta castigul care se poate obtine daca optiunea se exercita imediat.

Valoarea perioadei care exprima diferenta dintre pretul optiunii (prima) si valoarea intrinseca depinde de urmatorii factori: durata ramasa pana la scadenta, deoarece pe masura apropierii de termen, valoarea perioadei se diminueaza; diferentele intre ratele dobanzii la valute; valabilitatea cursului valutei. In cazul cumpararii unei optiuni de cumparare se mizeaza pe o crestere a cursului valutei de contract care sa fie mai mare decat pretul de exercitare.

Contractarea unei optiuni de cumparare asigura obtinerea unui castig daca cursul valutei la vedere depaseste pretul de exercitiu, respectiv diferenta intre cursul la vedere, pretul de exercitiu si prima.

Fig. 1.4 Contractarea unei optiuni de cumparare

Cumparatorul unei optiuni CALL isi asuma un risc de pierdere care se limiteaza la prima sau obtine profit daca cursul valutei depaseste punctul critic.

Profit = Curs la vedere (CV1)- (Pret de exercitiu(PE) + Prima(Pr))

Vanzarea unei optiuni de cumparare se practica in cazul in care se prevede scaderea sau stabilitatea cursului si poate sa asigure un castig limitat la valoarea primei sau o pierdere in functie de evolutia cursului valutar.

Fig. 1.5 Vanzarea unei optiuni de cumparare

Vanzatorul unei optiuni de cumparare poate sa inregistreze pierdere daca cursul valutei coboara sub punctul critic.

Cumparatorul optiunii de vanzare mizeaza pe o scadere a cusului la scadenta si pe obtinerea unei diferente intre pretul de exercitare si cursul la scandeta.

Cumpararea unei optiuni de vanzare poate sa obtina castig in cazul in care pretul exercitiului este mai mare decat cursul la vedere si prima.

Fig. 1.6 Cumpararea unei optiuni "PUT"

Profit = Pret de exercitiu - (Curs la vedere + Prima)

Cumparatorul optiunii "PUT" risca sa piarda prima pe care o plateste, dar poate sa castige daca cursul valutei depaseste punctul critic. (Cvs = PE - Pr)

Vanzarea unei optiuni "PUT" permite obtinerea unui castig reprezentat de prima sau asumarea unui risc de pierdere in functie de evolutia cursului valutei.

Fig. 1.7 Vanzarea unei optiuni "PUT"

Pierderea care se poate inregistra de catre vanzatorul unei optiuni "PUT" depinde de raportul dintre cursul de pe piata de la scadenta si pretul exercitiului.