|
EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR
1. Caracteristicile si formele evaziunii fiscale
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere pe cai ilicite sau licite (ilegale sau legale) a unei parti mai mici sau mai mari din materia impozabila. Ca fenomen evaziunea fiscala se intalneste atat pe plan national, cat si international. Intr-o definitie mai complexa stipulata in legea privind evaziunea fiscala aceasta este prezentata ca fiind, "sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetelor de stat, bugetelor locale, bugetelor asigurarilor de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoane fizice si persoane juridice romane sau straine".
In functie de modul cum este realizata sustragerea de la impunere poate fi:
a) sustragere realizata la adapostul legii (legala);
b) sustragere care se realizeaza cu incalcarea, legii fiind ilicita sau frauduloasa.
Sustragerea la adapostul legii este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitului a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori anumitor acte si fapte care in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor impunerii nu ar trebui sa scape de la impozitare.
Prezentam in continuare cateva exemple consacrate de evaziune fiscala considerata la adapostul legii:
1. Impunerea veniturilor anumitor categorii de persoane fizice pe baza normelor medii se venit creeaza premizele pentru contribuabilii ce obtin venituri peste media respectiva, sa nu plateasca impozit pentru diferentia in plus.
2. In unele tari legea ce reglementeaza domeniul fiscal permite unui intreprinzator persoana fizica sa-si declare sotia si copiii drept asociati chiar daca acestia nu au nici o contributie la capitalul social sau la activitatea firmei. O astfel de situatie permite ca profitul sa fie repartizat intre asociati fictivi si supus impunerii separate. Pe aceasta cale se ajunge ca impozitul platit statului sa fie mai mic.
3. In cadrul unor sisteme fiscale impunerea veniturilor familiei se realizeaza in comun prin impartirea acestuia in mod egal intre soti indiferent de aportul concret al fiecaruia la realizarea lui. In acest caz se creeaza de asemenea premizele diminuarii obligatiei fiscale totale.
In practica fiscala a unor state exista posibilitatea optiunii formulata de catre un contribuabil persoana fizica de a fi impozitat sub regimul fiscal al companiilor sau prin sistemul specific impunerii indivizilor. Optand pentru impunerea specifica persoanele juridice contribuabilul poate sa-si diminueaza impozitul datorat pentru ca de regula presiunea fiscala suportata de o companie asupra veniturilor sale este mai redusa decat cea exercitata asupra veniturilor indivizilor.
5. Facilitatile fiscale care se acorda agentilor economici din anumite ramuri ale economiei la infiintare sau pe parcursul derularii activitatii sub forma unor scutirii sau reducerii de impozit pe profit permit de asemenea ca la adapostul legii o parte din venituri sa scape de la impunere.
Evaziunea fiscala ilicita, frauduloasa se intalneste pe o scara larga si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale bazandu-se deci pe frauda si pe rea credinta.
Prin urmare un astfel de fenomen profund antisocial trebuie puternic combatut, deoarece sustrage de la bugetul public un volum insemnat de resurse financiare ce ar putea fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor publice.
Frecvent evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme dintre care mentionam:
- tinerea unor registre contabile nereale;
- distrugerea voita a unor documente financiar - contabile;
- intocmirea de documente de plata fictiv;
- intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri etc.
Pe masura adancirii cooperarii economiei internationale si a dezvoltarii pe multiple planuri a relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel diferit al fiscalitatii, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen de ordin intern, national, ci a devenit unul international. Astfel de exemplu o firma avand sediul de baza intr-un anumit stat si diferite reprezentante, sucursale, filiale in alte state dintre care unele cu regim fiscal mai bun, va fi mai mult decat tentanta sa transfere o parte cat mai insemnata a profiturilor din statele cu fiscalitate mai ridicata spre zone cu fiscalitate blanda.
Pe aceasta linie o modalitate frecvent utilizata de companiile transnationale in vederea sustragerii de la impunere a unei parti din profitul impozabil o constituie infiintarea unei filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa si organizarea unor relatii artificiale, frecvent doar scriptice intre acestea si unitatile producatoare aflate pe teritoriul unei alte tari in care fiscalitatea este mai ridicata.
Ariile geografice in care fiscalitatea este redusa, blanda, poarta generic denumirea de "paradisuri fiscale" sau "oaze ale fiscalitatii".
Exemple de astfel de state cu regimuri fiscale usoare sunt: Insulele Bermude, Luxembourg, Panama, Andora, Bahamas etc.
Sintetizand, putem afirma ca evaziunea fiscala frauduloasa poate fi intalnita sub urmatoarele forme generale:
1. Frauda pe termen lung - apare atunci cand un agent economic care si-a creat o buna reputatie in timp prin comportament si rezultate isi inceteaza brusc activitatea, sistand partile si declarandu-se in faliment dupa ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profiturile in alte state.
2. Frauda pe termen scurt - se intalneste atunci cand o firma nou infiintata cu intentia ascunsa de a frauda bugetul public formuleaza catre organele fiscale o cerere justificativa de rambursare a taxei pe valoarea adaugata insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza activitatea iar paltiorul dispare.
3. Sindromul Phoenix - este intalnit atunci cand o firma ce are obligatii bugetare restante isi inceteaza activitatea declarandu-se in faliment insa in scurt timp este infiintata o alta companie cu acelasi actionariat sau administrator.
Sindromul companiilor multiple - se manifesta atunci cand in circuitul economic sunt implicate mai multe firme controlate de acelasi proprietar printre care si una fantoma. La un moment dat aceasta va solicita organelor fiscale anumite rambursari ale TVA, dupa care dispare din circuitul comercial.
2. Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Evaziunea fiscala are o evolutie influentata de actiunea concentrata (comuna) a unor factori cum sunt:
- dinamica economici reale;
- dimensiunea cantitativa si calitativa a cadrului legislativ si institutional;
- nivelul fiscalitatii;
- alti factori interni si externi.
Fenomenul evazionist este unul cu implicatii negative pe multiple planuri si de aceea el trebuie urmarit in permanenta pentru a putea fi combatut in mod cat mai eficient.
Practica fiscala, in special din statele dezvoltate, demonstreaza ca un sistem fiscal modern trebuie sa aiba si componente care sa contribuie la educarea si informarea corecta si prompta a contribuabililor in legatura cu obligatiile lor privind:
- completarea corecta a declaratiilor de impunere;
- tinerea unor evidente reale a veniturilor si cheltuielilor ocazionale de activitatea desfasurata;
- cunoasterea contraventiilor si pedepselor care se aplica celor care incalca legea fiscala s.a.
Dintre masurile care au contribuit si pot contribui la diminuarea ariei evaziunii fiscale putem mentiona:
- unificarea legislatiei fiscale si o mai buna corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;
- eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscale;
- includerea in legislatia fiscala pe langa prevederile de constrangere si a unor masuri care sa conduca la un comportament economic normal, la un anumit civism fiscal;
- eliminarea paralelismelor si suprapunerilor care mai exista in activitatea organelor de control financiar - fiscal si asigurarea unei coordonari unitare in profil teritorial si la nivel central a tuturor activitatilor de control;
- adoptarea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala;
- utilizarea in mai mare masura a controlului prin sondaj si trecerea pe un plan secundar a controlului permanent si excesiv;
- stabilirea unui raport care sa tinda spre optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;
- organizarea cazierului fiscal;
- publicarea listei debitorilor care inregistreaza restante la plata obligatiilor fiscale fata de componentele bugetului general consolidat;
- valorificarea la un nivel superior a informatiilor furnizate de sistemul informatic in ceea ce priveste identificarea, analiza si combaterea fenomenului evazionist;
- perfectionarea permanenta a personalului angajat in aparatul fiscal si in special a salariatilor cu atributii in prevenirea, identificarea si combaterea actelor si faptelor evazioniste.
Insa, fara o analiza sistematica si profunda a mecanismelor interne si internationale ale fenomenului evazioniste este greu sa se elaboreze si sa se operationalizeze norme juridice si masuri care sa conduca la prevenirea si combaterea fenomenului.
3. Repercusiunea impozitelor
Echitatea fiscala cere ca persoana care plateste impozitul statului sa-l si suporte efectiv. In realitate, nu de putine ori, situatia sta invers. Atunci cand persoane care plateste impozitul il si suporta efectiv avem de a face cu ceea ce se numeste incidenta directa (de exemplu muncitorul).
In situatia in care subiectul impozitului nu este si suportatorul efectiv al impozitului putem vorbi despre incidenta indirecta sau repercusiune.
Aceasta este posibila pentru ca in economie subiectul impozitului, in unele situatii, poate sa-l recupereze partial sau integral de la alte persoane cu care intra in raporturi economice.
Impozitele care se repercuteaza cel mai usor sunt impozitele indirecte pentru ca prin chiar legea de instruire a acestora subiectul si suportatorul nu coincid, iar contribuabilul le poate transfera in preturile bunurilor si serviciilor.
In anumite limite pot fi repercutate si impozitele directe, ca de exemplu impozitele pe venit
Cele mai utilizate modalitati de transferare a sarcinii fiscale de la o persoana la alta sunt:
- adaugarea la pretul de vanzare al bunurilor si serviciilor produse, a impozitelor si taxelor suportate de producator si recuperarea acestora de la cumparatori;
- aprovizionarea in conditii conjuncturale favorabile a materiilor prime, materialelor necesare productiei la un pret evident mai redus decat cel normal pe piata.
Asa cum se constata repercusiunea impozitelor poate fi partiala sau totala.
Nivelul de repercutare este determinat de o serie de factori independenti cum sunt:
- tipul impozitului (direct, particular, general s.a.);
- natura baremului de impunere;
- gradul de concertare a productiei;
- structura pietei;
- gradul de automatizare si mecanizare a productiei;
- raportul existent pe piata intre cerere si oferta;
- tipul marfii sau serviciului care face obiectul vanzarii-cumpararii;
- natura costurilor de productie ale marfurilor sau serviciilor;