|
|
|
Actul Administrativ
Actele administrative emise de autoritatiile statului au o stransa legatura si cu celelalte ramuri ale dreptului.
Examinata din punct de vedere juridic, activitatea organelor Administratiei Publice ni se prezinta in diferite forme concrete care pot fi calificate ca acte juridice, ca operatiuni administrative si ca simple fapte materiale.
Varietatea sarcinilor pe care le indeplinesc organele AP determina folosirea diferitelor tipuri de acte juridice. In opinia unor autori in doctrina exista 6 forme principale de activitate a organelor AP:
1. actul administrativ
2. actul juridic unilateral prin care se realizeaza puterea de stat
3. actul juridic contractual
4. operatiunea administrativa
5. operatiunea de tehnica administrativa
6. operatiunea direct-productiva
( legislatia in vigoare foloseste diferite denumiri ale actului juridic administrativ hotarare, ordin, regulament, dispozitie, autorizatie, certificat)
1.Actul administrativ= forma de activitate specifica organelor Adminiatratiei Publice si in procesul caruia are loc intrebuintarea puterii de stat in scopul exercitarii in concret a legii si in baza acesteia.
2.Actul juridic unilateral= nu face parte din Adminiatratia Publica dar e necesar a fi emis pentru solutionarea unor probleme. Ex: sesizari, oferte de inchiriere, instiintari, etc.
3.Actul juridic contractual= pentru realizarea activitatiilor administrative, organele Adminiatratiei Publice au nevoie sa incheie anumite contracte juridice contractuale care se vor denumi contracte administrative
4.Operatiunea administrativa fapte juridice prin care in procesul de indeplinire a sarcinilor ce le revin, autoritatiile sunt obligate sa desfasoare aceste opertiuni.
Definirea actului administrativ
Actul administrativ= acea forma juridica principala a activitatii organelor Adminiatratiei Publice ce consta intr-o manifestare unilaterala + vointa de a da nastere, de a modifica, stinge drepturile+ obligatiile in realizarea puterii publice sub controlul principal de legalitate al institutiilor judecatoresti.
Din literatura juridica elaborata dupa adoptarea Constitutiei(2003):
Actul administrativ= manifestare unilaterala si expusa de vointa a autoritatiilor publicitare in scopul de a produce efecte juridice in termenii put. Publice.
Actul administrativ= o categorie de act juridice in principal de autoritatiile si persoanele care isi desfasoara activitatea in AP precum si in instantele publice si regiile autonome, fiind o modalitate de lucru a acestora prin care se asigura realizarea puterii executive in infaptuirea sarcinilor ce revin Adminiatratiei Publice
Trasaturile specifice actului administrativ
1.emana de la organele de stat
2.unilateralitatea
3.obligativitatea emiterii pe baza si in conformitate cu legea
4.caracterul imperativ
5.caracterul executoriu
6.actualitatea
Profesorul Negoita reduce numarul lor la 4:
1.actul juridic
2.manifestarea unilaterala de vointa
3.vointa apartine organelor AP
4.vointa unilaterala e supusa unui regim juridic specific
Doctrina:
1.e forma principala a activitatii autoritatiilor AP
2.e o manifestare de vointa juridica unilaterala
3.are forta juridica obligatorie
4.e executorie imediat dupa ce a intrat in vigoare fara nicio alta formalitate.
Clasificarea actului administrativ:
1.dupa natura juridica: -acte administrative de autoritate: se adopta/emit de
o autoritate publica administrativa, judecatoreasca,
executiva
-de gestiune:sunt incheiate de autoritatiile publice cu
persoane fizice si juridice autorizate si privesc
buna gestionare a domeniului public al statului/
autoritatiilor administrativ teritoriale
-jurisdictionale: se emit in mod unilateral de
autoritatiile de jurisdictie administrative anume
abilitate de lege si rezolva conflicte aparute intre
serviciile publice si particulare
2.dupa competenta materiala a organului emitent
-cu caracter general: se emit/adopta de catre
autoritatiile Adminiatratiei Publice care au o
competenta generala materiala
1.presedintele Romaniei
2.Guvernul
3.Hotararea Consiliului Local/Consiliului Judetean
4.prefectii/primarii prin ordin+dispozitie
-de specialitate: se emit de minstrii/secretarii de stat
care apartin Administratiei centrale de specialitate,
ex. Ministrul Tineretului si Sportului
3.dupa competenta teritoriala: -adoptate/emise de autoritatiile centrale de
specialitate
- adoptate/emise de autoritatiile locale
4.dupa gradul de intindere a efectelor juridice
-normative:produc efecte cu
caracter general+ impersonal
-individuale: produc efecte
numai la anumite persoane fizice sau juridice
5.dupa natura efectelor juridice pe care le pot produce
-prin care se acorda drepturi
-prin care se interzic drepturi
-prin care constata existenta unui drept
6.dupa autoritatea de la care emana
-emise de autoritatiile Adminiatratiei Publice
-adoptate de Parlament
-emise de instantele judecatoresti ( ex. Citatie,
Sentinta.
-emise de institutiile publice ( regii
anutonome, societati comune)
-emise de alte structuri organizatorice care privesc organizarea executarii si de executare in concret a legii( ex. Autoritatea Electorala)
7.dupa perioada de timp in care produc efecte juridice: -permanente
-temporare
Baza legala a actului administrativ
Actul administrativ este o modalitate juridca de organizare a executarii si de executare in concret a legii.
Intre actul administrativ si lege exista un raport de subordonare care prin continutul sau obliga autoritatiile publice sa respecte legea. Legalitatea e o conditie esentiala pentru validitate. Punand in executare legile care reglementeaza anumite raporturi sociale organele administratiei publice pot emite acte administrative cu caracter individual si normativ
Pe langa baza legala, emiterea trebuie sa respecte si principiul oportunitatii. Principiul legalitatii actului administrativ inseamna ca actele pe care le intocmesc organele AP trebuie sa se sprijine pe lege.
Mobilul motivul actului administrativ
Mobilul actului administrativ: ceea ce obliga autoritatea Adminiatratiei Publice sa uzeze de capacitatea sa in emiterea actului ratiunea competentei conferita organelor Adminiatratiei Publice prin lege
Motivul actului administrativ: justificarea continutului sau
Competenta conditie esentiala pentru emiterea actului administrativ.
Pot fi emise doar de organele in drept care au aceasta competenta in conform cu legea.
Competenta decurge din normele de drept, principii de drept. Ca aptitudine competenta de a emite acte administrative e permanenta si nu se epuizeaza decat in cazul in care legea e abordata.
Competenta poate fi transmisa si altor autoritati prin urmatoarele forme:
1. suplinirea: inlocuirea titularului de competenta cu o alta persoana pe timpul in care acesta nu si-o poate manifesta
2. delegarea: desemnarea de catre un organ a unei persoane care sa exercite anumite competente ce revin titularului de competenta.
Forma si procedura emiterii actului administrativ:
Forma: modalitate in care se exprima vointa juridica pe care o contin aceste acte.
Ea poate fi: -scrisa (acte administrative cu caracter normativ)
orala aplicarea avertismentului
-act administrative implicit
Forma scrisa a actului administrativ poate fi uneori prescrisa ca o obligatie procedurala careia trebuie sa i se subordoneze titularul de competenta.
Ea permite titularului competentei sa isi exprime cat mai clar vointa juridica, iar celor care executa, se conformeaza actului sa aiba posibilitatea de intelegere exacta a acestei vointe.
Forma orala
Act administrativ implicit- poate avea si caracter negativ si caracter pozitiv.
Fazele procesului de elaborare a actului administrativ
Actul administrativ e rezultatul unui proces rational care porneste de la sesizarea rationalitatii emiterii lui si continua cu colectarea informatiilor necesare, cu prelucrarea lor cu alegerea variantelor optime, adoptatre si aplicare a actului.
Actul administrativ cu caracter normativ imbraca numai forma scrisa pentru:
1. a fi cunoscut exact continutul sau
2. a fi executat intocmai de catre toti cei care cad sub incidenta prevederilor sale
3. a putea dovedi in caz de litigiu existenta si efectele pe care actul trebuie sa le produca servind astfel ca dovada
4. a se putea stabili legalitatea lui si a-i putea sanctiona pe cei care nu au executat actul
5. a putea realiza rolul sau educativ (avertismentul)
De forma scrisa, care pentru actele administrative reprezinta o conditie de validitate, se leaga si alte conditii de forma. Spre ex. Unele date trebuie a fi emise in limba pe care persoana o vorbeste.
Legislatia romana nu e pe deplin unitara in ceea ce priveste sanctiunile ce intervin pentru nerespectarea uneia si aceleasi conditii. O a doua categorie de cerinte privind fprma exterioara o vizeaza aspectele de redactare si au o importanta mai redusa, iar nerespectarea lor nu atrage sanctiuni nulitatii.
Procedura de elaborare a actului administrativ are mai multe forme de la simplu la complex.
Sunt cazuri in care AP poate proceda fara sa fie obligata sa respecte o procedura prestabilita. Aceasta libertate de miscare se recunoaste in cadrul autoritatiilor de stat tinand cont si de varietatea sarcinilor ce ii revin.
Opertiuni procedurale anterioare ale avizului.
1.expertize
2.referate
3.studii
4.anchete
5.procese verbale
6.propuneri
Dintre opertiunile procedurale anterioare emiterii actului adminstrativ, e necesara si obtinerea unui aviz, acord prealabil.
Celelalte forme procedurale prealabile sunt ca natura juridica operatiuni administrative care declanseaza sistemul jurisdictional administrativ, procedura stricta de elaborare a actului administrativ.
AVIZELE- faculative: prin care autoritatea publica poate cere aviz
consultative: organul emitent este obligat sa ceara avizul dar nu e obligat sa se conformeze continutului acesteia
conforme autoritatea publica e obligata sa respecte continutul avizului
Prin avize se concretizeaza parerile altor autoritati publicitare(altele decat cele ce emit actul)
Ca esenta avizele sunt forme de manifestare unilaterale de vointa care conditioneaza, fundamenteaza manifestarea de vointa a autoritatiilor ce urmeaza sa emita actul. Cu toate acestea, avizele nu pot produce efecte juridice ele insele. Avizele in principal cele consultante si conforme, desi concretizeaza o vointa a unei autoritati publice care nu este egala cu actul amdinistrativ, ci intra in categoria operatiunilor aministrative.
Avizele pot fi solicitate de la orice autoritate a AP, avand fie competenta materiala generala, fie speciala.
Acordul, ca operatiune a procedurii de emitere a actului administrativ:
ACORDUL care se exprima prin consimtamintul altui organ administrativ dat pentru emiterea unui act poate fi:
1.prealabil: inainte de anceperea redactarii
2.concomitent:an acelasi timp
3.posterior: dupa
Acordul se foloseste pentru intarirea autenticitatii si legalitatii actului administrativ.
Se deosebeste de avizul conform in primul rand prin faptul ca e efectul juridic in cazul actului emis cu acordul prealabil al unei autoritati publice, el fiind rezultatul manifestarii de vointa a uneia sau mai multor autoritati publice.
AVIZUL este o simpla parere.
ACORDUL este un consimtamant din partea sefului, institutiei ierarhic superioare care ulterior poate da nastere la contestarea lui si de aici rezulta raspunderea pentru continutul ilegal al actului.
Atat acordul general particular nu obliga organul care emite actul administrativ sa il puna in executare, nu acopera viciile actului administrativ, iar in cazul actului in anulare in litigiu va trebuii sa figureze ca parat cel care si-a dat acordul.
Forta plus efectele juridice ale actului administrativ
A.Efectele juridice
Prezumtia de legalitate e asociata cu prezumtia de autenticitate cit si a obligatiei de executare.
In literatura de specialitate se face distinctie intre obligatiile de executare in ceea ce priveste doar subiectul de drept si obligatia, ca efect al emiterii actului.
In principiu forta juridica a actului administrativ e data de locul pe care il ocupa autoritatiile publice care il emite, in cadrul sistemului AP precum si de natura autoritatiilor publice.
B.Executarea din oficiu a actului administrativ
Actele juridice unilaterale emise de autoritatiile publice trebuie sa fie executate imediat si din oficiu.
Actele administrative la fel ca orice alt act de putere e prin el insusi cu titlu executoriu, putindu-se trece la executarea silita direct in baza de lui fara a mai fi nevoie de emiterea unui titlu executor asa cum se intampla la actele civile.
C.Momentul de la care actul administrativ poate produce efecte juridice
Majoritatea autorilor apreciaza ca momentul de la care actul amdinistrativ poate produce efecte juridice e momentul publicarii actului administrativ si momentul comunicarii si luarii la cunostinta a actului administrativ.
Ca un efect al principiului legalitatii in activitatea autoritatiilor publice si a transparentei acestuia trebuie admisa regula conform careia regimul juridic al actului administrativ obliga autoritatea emitenta sa publice actul, iar dupa publicare el poate produce efecte juridice.
Cea mai importanta categorie de acte administrative de la exceptiile neretroactivitatii o reprezinta actele administrative Declarative prin care se constata existenta unor drepturi, obligatii care au luat nastere prin fapte juridice.
D. Incetarea efectelor actului juridic
Actele administrative pot produce efecte juridice pana in momentul scoaterii lor din vigoare, facuta de regula de autoritatea emitenta, organul superior, instantele de judecata.
E.Anularea, revocarea, suspendarea, rectificarea, reconstituirea
actului administrativ
Anularea si inexistenta sunt opersiuni juridice care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina an mod direct desfiintarea actului si incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta.
Tema nulitatii: exista urmatoarele posibilitati:
1.administrarea sau nu a temei nulitatii absolute, relative
2.administrarea sau nu a temei anulabilitatii
3.administrarea sau nu a temei inexistentei
4.raportul nulitatea/revocabilitatea actului administrative
Autoritatiile competente sa constate nulitatea si in procedura actului administrativ:
Autoritatiile competente din Ministerul Public pot anula doar actele ilegale ale organelor de Cercetare Penala, organele de administrare a locurilor de retinere si detinere pentru executarea sanctiunilor.
3.Instantele de Contencios administrativ
Efectele nulitatii actului administrativ
Indiferent ce autoritate emite procedura de nulitate, ea nu poate anula un act administrativ decat pentru cauzele anterioare, concomitente
REVOCAREA este opertiunea juridica prin care autoritatea emitenta a unui act administrativ sau a autoritatiilor superioare desfiinteaza actul administrativ
Exceptii de la principiul revocabilitatii
SUSPENDAREA este intreruperea temporara a efectelor juridice
Intervine la:
Formele suspendarii
1.suspendarea de drept
2.suspendarea in baza unui ordin al organului ierarhic super
3.suspendarea in baza unei hotarari redactate vremelnic
4.suspendarea in baza unei hotarari judecatoresti, a unei ordonante emise de Ministerul Public
RECTIFICAREA
In sfera operatiunilor juridice ce le pot efectua organele competente care constau in verificarea legalitatii actului administrativ trebuie sa includem si rectificarea.
Rectificarea consta in indeplinirea erorilor materiale ce pot fi savarsite prin act. Se efectueaza si produce efecte juridice ca si in cazul alorlalte acte juridice care emana de la institutiile statului.
Pentru rectificarea actelor de stare civila pentru erorile materiale a fost emis Decretul 278/1960.
Rectificarea unor greseli in registrele de stare civila se poate realiza prin una din urmatoarele operatii
1.corectarea greselii existente in actul de stare civila
2.completarea actului de stare civila cu acte ce corespund statutului civil real al persoanei.
3.suprimarea enuntului care trebuie inlaturat din scris
RECONSTITUIREA
Se poate solicita in urmatoarele cazuri:
1.documentele au fost distruse sau pierdute
2.au fost intocmite in strainatate si nu au fost remise autoritatiilor romanesti.
3.nu au existat in registrele de evidenta
4.nu au fost eliberate datorita omisiunii delegatului
Cererea de reconstituire a actului administrativ se depune la autoritatea emitenta si la instanta judecaatoreasca careia i se solicita prin probe reconstituirea actului.
Contractele Administrative
Tehnnnica contractului administrativ din dreptul romanesc s-a format avand ca izvor de inspiratie dreptul francez.
In Romania tehnica contractului administrativ a patruns tarziu dupa reformele lui Cuza, odata cu organizarea statului si necesitatea aparitiei raportului dintre autoritatiile publice si cele particulare.
CONTRACTUL ADMINISTRATIV este un act juridic pe care il incheie o institutie a AP cu cei administrati. Deasemenea contractul administrativ cuprinde un acord de vointa generator de drept si obligatii pentru partiile contractante.
Prin natura lor, contractele administrative sunt identice cu contractele de Drept Civil, deosebirea constand in faptul ca se aplica un alt regim juridic care in esenta il reprezinta fie autoritatiile publice fie functionarul delegat de ea sa incheie contractul administrativ.
Spre deosebire de contractele de Drept Civil, contractele administrative sunt supuse unor reguli de Drept Public care fac parte din regimul juridic administrativ.
Potrivit legislatiei in vigoare obiectul contractului amdinistrativ este urmatorul: 1.concesionarea unor activitati economice, serviciile publice, unitati de productie a unor regii autonome si terenuri proprietate de stat
2.inchirierea de bunuri a institutiilor statului in scopul folosirii de catre peroanele juridice.
Partile contractante
1.Institutia Adminiatratiei Publice, persoana delegata de aceasta ex.Consiliul General al Mun.Buc
2.persoane fizice, juridice care se afla in afara sistemului Adminiatratiei Publice
Pentru existenta contractului administrativ trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1.acord de vointa intre AP si particulari
2.acordul de vointa sa aiba ca scop crearea de noi obligatii juridice, prestarea unor lucrari materiale, servicii personale in schimbul unei renumeratii
3.prestarea sa fie destinata pentru a asigura functionarea unui serviciu public
4.partile, printr-o clauza expusa, prin forma contractului administrativ, prin genul de colaborare, prin orice manifestare de vointa, sa fi inteles a se supune regimului de Drept public
5.interpretarea extensiva a contractului
6.dreptul de a lua unele masuri unilaterale executorii
7.aplicarea tehnicii impreviziunii, ex. Apare ceva neprevazut si se iau alte masuri.
Trasaturile contractului administrativ:
1.reprezinta un acord de vointa intre o autoritate a AP si un alt subiect de drept autorizat de o autoritate a AP si un particular
2. efectuarea de lucrari si prestarea de servicii de catre autoritatea contractanta
3.e destinat pentru a asigura functionarea serviciului public, obligatia revenind autoritatiilor
4.partiile trebuie sa accepte clauzele de natura legala stabilite prin lege in baza legii prin HG
5.autoritatea AP nu poate ceda interesele drepturile, oblgatiile decat altei autoritati a AP, iar particularul le poate ceda oricarei persoane dar numai cu acordul AP
6.cand interesul public o cere, cand particularul nu si-a indeplinit obligatiile, cand executia e dificila, autoritatea publica poate modifica, rezilia unilateral contractul fara a se recurge la justitie.
7.partile prin clauza expresa, prin simpla acceptare a clauzelor prestabilite au inteles ca se pot supune unui regim de Drept Public pentru solutionarea litigiilor
8.solutionarea litigiilor contractelor administrative sunt de competenta instantelor de contecios administrativ.
Clasificarea contractului administrativ
A.In functie de continutul lor
1.bilaterale( sinalagmatic) exista obligatii reciproce pentru ambele parti
2.unilaterale, exista obligatii pentru o singura persoana
B. In functie de interesul material urmarit
1. cu titlu oneros- comutative unde partiile cunosc existenta si intinderea prestatiilor inca din momentul incheierii lor
- aleatorii unde intinderea prestatiilor e incerta, pentru ca depind de evolutia contractului administrativ
2.cu titlu gratuit- un contractant procura un avantaj patrimonial unei parti fara a se urmari foloase materiale
C.Dupa modul de formare
1.consensuale- se incheie prin simplul acord de vointa fara a fi nevoie de
o anumita forma
2.solemne- au nevoie de o anumita forma pentru a fi valide
3.reale- se incheie in mod valabil din momentul emiterii materiale a
bunului
D.Dupa modul de executare a contractelor
1. cu executare executarea prestatlor se face la o singura data la un
singur moment
2. cu executare succesiva se executa treptat
E.In functie de raportul existent
1. principale
2. accesorii
Contractul privind ACHIZITIILE PUBLICE
OUG.60, in ea regasim continutul general, procedura pentru atribuirea cailor de achizitie publica, caile de atac ale contractului si procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica.
Principiile care stau la baza Contractului de achizitie publica
Achizitii publice dobandirea definitiva, temporara de catre o persoana juridica definitiva ca autoritate contractanta a unor produse, lucrari, servicii, prin incheierea unui contract de achizitie publica.
Partiile contractului de achizitie publica
publica
Prin contractul de achizitie publica se pot incheia:
Aceste activitati ce contractare se pot realiza numai printr-un singur ofertant ca persoana juridica sau si prin participarea pe timpul derularii contractului an raport de nevoile de executare a lucrarilor si de alte persoane juridice.
In acest caz se vor constitui asociatii juridice intre cele 2.
O alta posibilitate o reprezinta Afilierea ( pe o perioada scurta)
Termeni:
Drept special (exclusiv) drept care rezulta din orice forma de autorizare acordata conform prevederilor legale de o autoritate publica competenta si in baza careia, uneia sau mai multor persoane juridice li se rezerva dreptul de a desfasura una sau mai multe dintre urmatoarele activitati:
Fonduri publice semnele alocate din - bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale,
bugetul asigurarilor de sanatate,
bugetul fondurilor speciale,
bugetul trezoreriei statului,
bugeturi locale,
bugetul institutilor finantate din veniturile extrabugetare,
ajutoare financiare externe acordate statului, institutiilor publice
Candidat orice furnizor executant; prestator; persoana fizica, juridica care solicita invitatie de participare la o licitatie restransa, negociere competitiva
Ofertant persoana fizica, juridica, furnizor, executant, prestator care a depus oferta
Concurent orice prestator, persoana fizica, juridica care a depus oferta de concurs la ofertele de colutii
Oferta documentatia presupune propunerea tehnica (scopul)+ propunerea financiara (pretul)
Documentarea ofertei e alaborata + continutul din caietul de sarcini
Propunerea finala acel document al ofertei, prin care se furnizeaza informtiile cerute din documtatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei cu privire la - pret,
-tarif,
-alte conditii financiare sau comerciale
Pentru participarea la oferta propusa de autoritatiile publice, contractantul trebuie sa depuna o garantie prin urmatoarele modalitati:
Garantia de buna executie a contractului poate fi asigurata tot prin cele 3 modalitati enumerate anterior.
Reteaua publica de comunicatii asigurata de infrastuctura de comunicatii care permite transmiterea de semnale intre diferite puncte de retea
Caile de atac care pot fi folosite sau contestatiile care pot fi depuse actiunilor intentate in justitie , importanta unor acte sau decizii invocate ca nelegale si prin care se poate solicita:
Autoritatea contractanta
1. orice persoana autoritate publica asa cum e definita in Constitutia Romaniei ex. Guvernul, Consiliul Judetean, Consiliul Local, Prefecturi
2. oricare institutie publica de interes general, local autonoma ori aflata, in subordinea, controlul unei autoritati publice
3. orice persoana juridica, alta decat cele prezentate anterior
4. orice persoana juridica, ce desfasoara activitati relevante in unul din sectorul public privind asigurarea de utilitati ex.distribuirea de apa, energie
Proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica
b. cu o singura sursa procedura prin care autoritatea solicita oferte si negociaza clauzele contractuale
4. cererea de oferta procedura simplificata prin care autoritatea solicita oferte de la mai multi furnizori, executanti, prestatori
Atunci cand autoritatea publica cere oferte referitoare la calitate, cantitate, pret.
La incheierea contractului de achizitie publica, autoritatea contractanta are dreptul de:
1 a aplica proceduri de negociere competitiva numai in cazurile prevazute de lege.
2 prin exceptia de la 1 autoritatiile contractante care desfasoara activitati relevante in sectorul de utilitati publice au dreptul de a aplica procedura de negociere competitiva fara restrictii.
3. de a aplica procedura de negociere cu o singura sursa numai in cazurile expres prevazute de lege
4. a aplica procedura de cerere oferta numai in cazul in care valoarea exprimata fara TVA a contractului de achizitie publica e mai mica decit echivalentul in lei a urmatoarelor praguri:
a pentru contractul de furnizare, pana la 40.000 E
b pentru contractul de servicii, , pana la 40.000 E
c. pentru contractul de lucrari, pana la 100.000E
Transparenta si publicitatea contractului de achizitie publica (OG 544)
Pentru asigurarea transparentei si publicitatea e necesar
1.anuntul de intentie
2. anuntul de participare
3.anuntul de atribuiri a contractului de achizitie publica
Pentru aceasta, autoritatea contractanta are obligatia de a face cunoscuta in mod public intentia de a efectua achizitii publice, scop in care trebuie sa transmita spre publicare catre Monitorul Oficial (partea 4) achizitiile de anunt de intentie.
Anuntul de intentie se va publica in mod separate pentru produse, lucrari sau servicii in cel mult 30 de zile de la data aprobarii bugetului propriu al autorititatiilor contractante.
Autoritatea contractanta are obligatia sa transmita spre publicare in Monitorul Oficial ( partea 4) achizitiile publice cu un enunt de participare in toate cazurile in care se aplica una din procedurile prin licitatie deschisa, negociere competitiva precum si in cazul cererii de oferte.
Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicarea in Monitorul Oficial ( partea 4) achizitiile publice cu un anunt de atribuire a contractului de achizitie publica in termen de 30 zile de la incheierea contractului de achizitie publica.
Conditii de participare pentru atribuirea contractului de achizitie publica
Poate participa orice furnizor, executant, prestator; roman sau strain; persoana fizica sau juridica.
La procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica furnizorul, executantul, prestatorul, strain beneficiar in Romania de aceleasi reguli ca si cetatenii romani.
Pentru aplicarea procedurii de licitatie deschisa numarul de furnizori, executanti, prestatori care au dreptul sa depuna oferte e nelimitat.
Autoritatea contractanta are obligatia de a repeta procedura de licitatie deschisa in cazul in care numarul de furnizori, executanti, prestatori, care au depus oferta e mai mic de 2.
Autoritatea are obligatia de a face cunoscuta prestatorilor, furnizorilor executantilor ceea ce priveste informatia referitoare la :
Incompatibilitati cu procedura de atribuire a contractului de
achizitie publica
Poate fi exclusa dintr-o procedura pentru atribuirea contractului de licitatie electronica, persoana caren u poate fi eligibila, adica ofertantul, candidatul aflat in 1 din urmatoarele cazuri:
Continutul documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei
Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura intocmirea documentelor pentru elaborarea si prezentarea ofertei care cuprinde:
1. informatii generale prin autoritatea contractanta ( Guvern, consiliu judetean, primarii)
2. cerinte de calificare solicitate de autoritatea contractanta si documentele care sa fie prezentate de ofertant pentru indeplinirea cerintelor institusiei publice
3. caietul de sercini
4. instructiuni privind datele limita si formalitatiile care trebuie indeplinite, inclusiv garantia de participare si cea de punere in executie referitoare la modul de prezentare, de depunere a ofertei precum si perioada de valabilitate
5. instructiuni privind modul de elaborare si prezentare a ofertei financiare
6. informatii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica
7. elaborarea si prezentarea ofertei
Ofertantul, Candidatul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu prevederile documentatiei intocmita de institutiile publice.
8.propunerea tehnnica se elaboreaza in acord cu cerintele caietului de sarcini in asa fel incat sa asigure furnizarea tuturor informatiilor pentru evaluarea tehnica.
Propunerea financiara trebuie intocmita astfel incat sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare in vederea evaluarii necesare.
Oferta are caracter ferm si obligatoriu din punct de vedere al continutului pe toata perioada de valabilitate stabilita de catre autoritatea contractanta.
Ea trebuie semnata pe propria raspundere de ofertant sau o persoana imputernicita legal de acesta.
Ofertantul are obligatia de a exprima pretul ofertei in RON si EURO.
In cazul contractului de achizitie publica formula de actualizare a pretului contractului aplicata pentru a asigura protectia inflatiei nu trebuie sa depaseasca pretul exprimat in Euro la data depunerii ofertei.
Furnizorul, executorul, prestatorul are obligatia de a depune oferta la adresa, pana la data lui pentru depunere.
Modificarea, retragerea si valabilitatea ofertei
Orice ofertant are dreptul de a-si modifica, retrage oferta numai inainte de data limita stabilita pentru depunerea ofertei.
Ofertantul nu are dreptul de a-si retrage, modifica oferta dupa expirarea datei acesteia, el intrand in situatia si sub sanctiunea de excludere de la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
Ofertantul are obligatia de a mentine oferta valabila pe toata perioada de valabilitate a ofertei, iar perioada de valabilitate a garantiei pentru participare va fi cel putin egala cu perioada de valabilitate a ofertei.
Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor in situatii exceptionale inainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acesteia.
Ofertantul are obligatia de a comunica autoritatiilor contractante daca e sau nu de acord cz prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei.
Criterii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
1.oferta cea mai avantajoasa
2.pretul cel mai scazut
In cazul aplicarii criteriului 1 din punct de vedere tehnico-economic, oferta castigatoare e cea care intruneste punctajul cel mai mare conform unui algoritm de calcul
In cazul aplicarii cerintelor impuse de autoritatea contractanta prin caietul de sarcini sunt considerate cele minimale
Situatia de anulare a aplicarii procedurii pentru atribuirea
contractului de achizitie publica
Autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica. Daca ia aceasta decizie inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de achizitie publica si inainte de data incheierii contractului de achizitie publica in urmatoarele cazuri:
a. sunt depuse dupa data lui de depunere
b. nu au fost elaborate si prezentate in conformitate cuc erintele cuprinse in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei
c. contin in propunerea financiara, preturi care apar in mod evident a nu fi rezultatul liberei concurente si care nu pot fi justificate temeinic
d. contin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri evident dezavantajoase pentru autoritatea contractanta.
Decizia de anulare nu creeaza vreo obligatie a autoritatii contractante fata de participantii la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica cu exceptia returnarii garantiei pentru participare, inclusiv remiterea sumelor achitate pentru ridicarea caietului de sarcini.
Incheierea, indeplinirea si finalizarea contractului de achizitie publica
Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare.
In cazul in care autoritatea nu ajuta sa incheie contractul cu ofertantul, atunci aceasta are urmatoarele drepturi:
1. de a invita ofertantii in ordinea descrescatoare a clasamentului ofertantilor
2. de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica
Caile de atac impotriva actelor, deciziilor considerate nelegale in contractul
de achizitie publica
Actele, deciziile nelegale care determina incalcarea prevederilor stabilite prin OUG pot fi atacate pe cale administrativa sau in justitie.
Autoritatea contractanta e competenta sa solutioneze contestatiile inainte de actionare in justitie. Ea are obligatia sa indice cu anuntul de participare sau invitatia de participare locul sau compartimentul din cadrul autoritatii contractante unde se pot adresa persoanele nemultumite.
Act de justitie se introduce la sectia de centencios administrativ a Tribunalului in a caruiarie de competenta se afla sediul autoritatii contractante.
Impotriva hotararii Tribunalului care nu satisface solicitarea candidatului se trece la urmatorul nivel cu recurs la sectia de contencios adminstrativ a Curtilor de Apel.
Orice persoana fizica, juridica care are un interes legitim in legatura cu un anumit contract de achizitie publica si care sufera sau risca sa sufere, sau a suferit un prejudiciu ca o consecinta directa a unui act nelegal sau decizii nelegale are dreptul de a utiliza caile de atac revazute de lege.
Prin exceptii o persoana poate introduce actiune in justitie fara a face uz de calea de atac la autoritatea administrativa in urmatoarele situatii:
Actionarea in justitie prin care se cer despagubiri se introduce procedural la fel ca cele prin care se ataca actul administrativ.
Perioada de suspendare atrage prelungirea oricarei perioade afectate prin suspendarea cu exceptia perioadelor prevazute pentru executarea cailor de atac.
Modalitati de contestare
Contestatia privind nemultumirile dupa prezentarea castigatorului se poate face in 10 zile, sub forma scrisa, de autoritatea contractanta, fiind inregistrata. Trebuie sa cuprinda explicit si clar motivele pentru caree se acopera aceasta procedura.
Daca in 10 zile se primeste un raspuns nefavorabil chiar prin continutul motivarii, pentru a nu se intra in decadere, contestatorul are la dispozitie in termen de 30 de zile conform contenciosului administrativ sa se adreseze instantei. Dupa inregistrarea cererii, instanta are obligatia ca dupa 10 zile sa ia in discutie cererea intocmita de contestator.
In aceste situatii pana la solutionarea de fond a cauzei se vor lua masuri provizorii privind achizitia:
Fapte care constituie CONTRAVENTII in derularea contractului
de achizitie publica
OUG 20/2002 privind contractul de achizitie publica prin licitatie electronica.
Principii
Procedura online folosirea in totalitate sau in parte a facilitatiilor electronice oferite de sistemul operational pentru atribuirea contractului de achizitie publica
Sistemul electronic de achizitii publice sistem informatic de utilitate publica, accesibil la www. e licitattie.ro, completeaza dispozitiile legale avand temeinic aplicate validitatea si efectele juridice
Conditii:
participarea se poate face numai dupa inregistrarea firmelor, persoana fizica sau juridica la sistemul informatic
conditiile si procedura inregistrarii se stabileste de operatorul sistemului
orice furnizor, executant, prestator are dreptul sa solicite inregistrarea
Procedura de licitatie electronica:
Etape:
Elemente de identificare a autoritatiilor contractante
-executie
-achizitie
3. locul de livrare sau amplasamentul locului unde se vor executa lucrari
4. natura, calitatea produselor ce vor fi achizitionate si cerintele de executie
Contractul de Parteneriat Public Primar
Contractul de parteneriat public primar act juridic care statueaza drepturile si obligatiile autoritatii publice impreuna cu ale investitorului privat, pentru intreaga perioada de functionare a parteneriatului public primar acoperind una sau mai multe dintre etapele de pregatire, finantare, constructie sau exploatare a unui bun public sau privat, pe o durata bine determinata, caren u poate depasi 49 de ani.
Activitatea de initiere a proiectului de parteneriat public primar
Initiativa apartine autoritatiilor publice. Pentru intocmirea documentelor necesare sunt cooptate firme specializate pentru studii de prefezabilitate si fezabilitate. Costurile pentru aceste studii apartin institutiilor publice.
Autoritatea publica e obligata sa publice in Monitorul Oficial intentia de initiere a contractului de parteneriat public primar.
In 60 de zile de la initierea procedurii sau proiectului de parteneriat public primar, autoritatea publica trebuie sa primeasca oferta.In 30 de zile autoritatea publica va selectiona proiectele.
Daca pentru finalizarea proiectelor de parteneriat public primar intervin fonduri rambursabile sau nerambursabile se disting urmatoarele situatii:
acord sau tratat ce vizeaza implementarea unui proiect in comun cu unul sau mai multi partenri straini
tratat sau acord care are la baza documente referitoare la stationarea de trupe
contracte de imprumut sau finantare incheiate de autoritatiile publice cu organisme financiare sau alti donatori.
Procedurile selectiilor, selectia titularilor, negocierea le sunt aplicabile
Contractul de concesiune
Contractul de concesiune cel mai des intrebuintat tip de contract public in activitatiile desfasurate de institutiile autoritatii publice, prin care se poate obtine titluri sau beneficii
Regimul de concesionare e reglementat de :
bunurile proprietatii publice sau privata ale statului, judetului, cumunei, orasului
activitati de servire publica de interes national sau local
Obiectul contractului de concesiune bunurile, activitatiile, serciile din urmatoarele domenii: transporturi, baze sportive s.a.
Guvernul, consiliul judetean, consiliul local, pot aproba prin hotarari concesionare altor bunuri, activitati, servicii, apartinand proprietatii private a statului mai putin cele expres prevazute de lege si pentru care sunt necesare alte tipuri de autorizare de la alte institutii ale statului sau pentru care se pot realiza alte tipuri de contracte.
Calitatea de concedent in numele statului, judetului, orasului, comunei sunt:
Procedura concesionarii prin licitatie publica
Licitatia publica inchisa pentru activitati in care numai unele persoane
pot participa
deschisa orice persoana juridica de Drept privat roman
sau strain poate prezenta o oferta
Contractul de Logatie a Gestiunii
Se incheie conform HG 1228/1990
Contractul pentru Executarea de Lucrari Publice
Se incheie conform HG 592/1993
Tipuri:
FUNCTIA SI FUNCTIONARUL PUBLIC
Pentru organizarea si infiintarea unei institutii publice le sunt necesare:
In stransa legatura cu notiunea de functionar public e termenul de management (conform DEX de relatii economice) stiinta a producerii de teorie generala a oricarei activitati. Modalitate practica de dirijare a activitatii constand intr-un sistem de concepte, masuri si intrumente prin care se realizeaza orientarea si conducerea oricarei entitati pentru realizarea continua si permanenta a unor obiective stabilite in conditiile atingerii unor performante foarte ridicate.
Functiile managementului:
preconizate
- parlamentar, judecatoresc, administrativ
8 .In urma rezultatului controlului se pot aplica:
- sanctiuni ca urmare a unor incalcari cu vinovatii afunctionarilor publici a indatoririlor de serviciu (cu intentii sau din culpa)
-disciplinare
-contrare
-civile
-penale
In activitatea de management din administratie trebuie sa se aiba in atentie toate tipurile de resurse:
umane
materiale
mijloace financiare
In raport cu dispozitiile Constitutiei si ale legii privind administratia publica exista urmatoarele clasificari ale administratiei publice:
1. autoritatea centrala de stat cu institutiile supreme ale administratiei publice (Presedinte si Guvern) si organele centrale de specialitate (Minister si celelalte organe subordonate Guvernului)
2. a statului in teritoriu prefectul (ca reprezentant al Guvernului) si Consiliul Judetean, Consiliul Local, primarul
Functiile Ministerului functiei publice
Totalitatea functiilor publice se regasesc in Ministerul functiei publice. El isi realizeaza rolul prin indeplinirea unor importante functii:
1. functia de strategie- se elaboreaza functia de punere in aplicare a programului de guvernare
2. de reglementare se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice in domeniul sau de activitate
3. de administrare se asigura administrarea bunurilor proprietate publica din patrimoniul institutiei publice in interesul cetateanului
4. de reprezentare trebuie sa se asigure in numele statului reprezentarea pe plan intern si international
5. de autoritate de stat se asigura urmarirea aplicarii si controlul respectarii reglementarii in domeniul specific de activitate al institutiei publice
Atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici
Pentru ocuparea functiilor publice trebuie sa se asigure urmatoarele conditii concrete
Definirea functiei publice:
Legislatia si doctrina dominate de expresia franceza fonction publique, si britanica civil service
In doctrina romana Romulus Ionescu analizeaza si trateaza urmatoarele aspecte juridice care reglementeaza:
situatia functionarilor publici
disciplina muncii
drepturile si indatoririle functionarilor publici
modificarea si incetarea raporturilor de serviciu
raspunderea functionarilor publici
Prof. Negoita functionarii publici trebuie sa stapaneasca temeinice cunostinte juridice si sa aiba abilitati si tehnici care ii sunt necesare in domeniul in care isi desfasoara activitatea.
Constitutia consacra principiul conform ccaruia functiile si demnitatile publice civile sau militare pot fi ocupate de persoane care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.
Functia publica o grupare de atributii de puteri si competente in scopul de a satisface anumite interese generale.
Legea 188/99, functionar public: persoana numita intr-o functie publica, de catre conducerea autoritatii sau a institutiei publice, cu respectarea prevederilor legale
Clasificarea functiilor publice
al acestuia
b. de consilier de stat
c. secretar general si adjunct din cadrul Ministerului
d. prefect
e. subprefect
f. secretar general al Prefecturii Judetului sau Munincipiului Bucuresti, director general din cadrul Ministerului, celelalte organizatii de specialitate
Prin functia publica in cadrul activitatii desfasurate de functionarii publici, acestia sunt investiti cu urmatoarele prerogative de putere publica:
punerea in executare a legii si actelor normative
elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice
elaborarea proiectelor si strategiilor privitoare la programele si studiile realizate in urma statisticilor
consilierea si controlul prin auditul public intern
gestionarea resurselor umane si financiare
Principiile care stau la baza executarii functiilor publice
1. legalitatea, impartialitatea, obiectivitatea
2. transparenta
3. eficienta si eficacitatea
4. responsabilitate in conform cu prevederile legale
5. orientarea catre cetatean
6. stabilitatea in executarea functiei publice
7. subordonarea ierarhica
Legalitatea functiei publice
Ocuparea functiei publice se realizeaza pe baza unui act normativ. Exista multe situatii prin care atributiile executate de functionarii publici au caracterul unor sarcini de servicii care sunt primite de la organul ierarhic superior.
Executarea unor atributii de catre un functionar public trebuie sa se realizeze in conform cu dispozitiile sefului ierarhic dar si respectarea legii.
Conditiile de ocuparea a unei functii publice
Acel element specific functiei publice prin care legiuitorul urmareste sa garanteze valorificarea pregatirii profesionale a viitorilor functionari publici si sa elimine arbitrariul in selectie.
Legea 188/1999 conditii generale de admisibilitate a unei persoane la o functie publica
Transparenta in
executarea functiilor si demnitatiilor publice ( legea
161/2008)
In 5 domenii:
5.transparenta in executarea functiilor publice pentru prevenirea si combaterea coruptiei
Functionarul Public
- persoana care executa anumite atributii fie prin prevedere legala, fie prin indeplinirea atributiilor de serviciu stabilite de seful ierarhic.
Exista si functionari publici cu statut special:
structurile de specialitate ale Parlamentului Roman
structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale
structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ
serviciile diplomatice si consulare
Autoritatea vamala
Politia si alte structuri M.A.I.
Clasificare:
Incompatibilitati:
Legea 215/2001 prefectul si subprefectul nu pot fi deputati, senatori, primari, consilieri locali sau judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala,
2. o alta functie publica sau o functie activ remunerata in cadrul regulilor autonome sau o societatii comune.
Legea 18/1999 stabileste incompatibilitatiile functiilor publice:
Stabilitate in functie
Exista o consecinta a drepturilor sale in raport cu drepturile si obligatiile de serviciu.
Drepturile
prime si alte drepturi salariale
salarizarea se face potrivit sistemului unitar de salarizare
dreptul de a primi gratuit uniforma
In perioada concediilor beneficiaza de plata integrala a salariilor.
Controlul Judecatoresc In Contencios Administrativ
Notiunea de Contencios Administrativ: Organele administratiei publice in executarea functiilor si atributiilor lor prevazute de lege, pot aduce atingerea drepturilor subiective, libertate individuala sau a intereselor legitime ale cetatenilor, iar aceste atingeri pot fi rezultatul fie a unui abuz de drept in sensul ca organele administrative emit un act cu depasirea prerogativelor legale sau actiuni in contra scopului pentru care acele prerogative au fost conferite fie pot rezulta din faptul ca organul administrativ nu a dat cuvenita atentie aspectelor de oportunitate a emiterii unui act administrativ.
Controlul judecatoresc in contencios administrativ: instrument creat pentru apararea legala a drepturilor cetatenilor impotriva eventualelor abuzuri ale organelor administratiei publice, ale functionarilor din cadrul acestor organe.
Constitutia Romaniei: articolul 52 persoana vatamata intr-un drept al sau, interes legitim de catre o autoritate publica printr-un act administrativ, prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri e indreptatita sa obtina: - recunoasterea dreptului pretins, a interesului
legitim
- anularea actului
- repararea pagubei
Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului e stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratiilor care cu rea credinta, grava neglijenta pronunta solutii gresite in cauzele cu care au fost sesizati.
Denumirea contencios administrativ apartine latinescului contendo contendere= a lupta
Contenciosul administrativ raport antagonic de tipul individual contra statului. Solutionarea acestui raport apartine de competenta instantei judecatoresti care in baza unui control de legalitate asupra actului administrativ e chemata sa instaureze ordinea de drept incalcata prin emiterea, efectele produse de actul administrativ ilegal.
Contenciosul administrativ acea forma de control asupra activitatii adiminstratiei publice, cuprinde totalul litigiilor masurate intre administratia publica si particulari, litigii sulutionate dupa o procedura specifica si in baza unei competente special determinate, prin aplicarea regulilor si principiilor Dreptului Administrativ.
Importanta Contenciosului administrativ in Romania se poate deduce si din aceea ca prima lege post revolutionara a Contenciosului administrativ a fost legea 29/1990 adica anterioara Constitutiei.
In prezent materia Contenciosului administrativ e reglementata de legea 554/2004 cu modificarile si completarile legii 554
Contenciosul administrativ activitate de solutionare de catre instantele de Contencios administrativ competente a litigiilor in care cel putin una din parti e o autoritate publica iar conflictul s-a nascut fie din emiterea, incheierea a unui act administrativ in sensul legii, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept, interes legitim.
Institutia Contenciosului administrativ exista si la nivelul U.E. printre ale carei instante functioneaza in prezent Tribunalul functiei publice europene, competent sa judece ca organ cu activitate permanenta litigiile masurate intre functionarii europei si U.E. insasi.
Obiectul controlului administrativ in Contenciosul administrativ
total litigiilor care apar in legatura cu activitatiile de organizare a executarii si executare in concret a legii, litigii care pot naste fie intre adminstratia publica si cu administrati, fie intre diferite organe care compun adminstratia publica si mai mai mari in functiile publice si organele administratiei publice in care ei activeaza, in cazul aparitiei unui abuz de drept din partea administratiei publice.
Contenciosul administrativ exista pentru a asigura respectarea legalitatii. Mijloacele de realizare a cestui obiectiv actiunea in Contencios administrativ.
Obiectul Actiunii in Contencios administrativ
anularea actului administrative ilegal,
recunoasterea dreptului pretins,
a interesului legitim,
repararea pagubei.
Condtiile exercitarii actiunii in Contencios administrativ
Calitatea reclamantului:
Legea 554: poate introduce actiune orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim
Persoana vatamata orice persoana, fizica, juridica, grup de persoane, titulare ale unor drepturi subiective, interese legitime, vatamate prin acte administrative. Sau organismele sociale care invoca vatamarea unui interes, se mai poate adresa si persoanei vaatamate printr-un act administrativ individual adresat altui subiect de drept (ex. Actul de numire in functie)
Avocatul Poporului ca urmare a controlului realizat potrivit legii sale organice in baza unei sesizari a unei persoane fizice poate sesiza instanta de Contencios administrativ daca apreciaza cailegalitatea actului, excesul de putere al autoritatii administrative nu pot fi inlaturate decat prin justitie. Persoana care a sesizat in cererea initiata Avocatului Poporului dobandeste de drept calitatea de reclamant in Contencios administrativ si va fi citata in aceasta calitate.
Ministerul Public ( parchetele) atunci cand in urma executarii atributiilor prevazute de lege apreciaza ca incalcarea drepturilor, intereselor, libertatii legitime ale unor persoane se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale emise cu exces de putere va sesiza instanta de Contencios administrativ.
Si in acest caz persoana vatamata va dobandi de drept calitatea de reclamant. Ministerul Public va sesiza instanta de Contencios administrativ si atunci cand apreciaza ca prin excesul de putere manifestata in emiterea unui act administrativ normativ se vatama un interes public..
Instanta din oficiu la cerere va putea introduce in cauza si organismele societatii interesate.
structuri neguvernamentale ( sindicate, asociatii, fundatii) care au ca obiect de activitate protejarea drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau buna functionare a serviciului public administrativ.
Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ ilegal poate si ea sesiza instanta de Contencios administrativ atunci cand actul nu mai poate fi revocat pentru ca a intrat deja in circuitul civil si a produs efecte juridice.
Persoanele vatamate prin OG, dispozitii din OG care sunt neconstitutionale se pot adresa instantei.
Mai pot avea calitatea de reclamant
prefectul
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
Orice persoana de drept public vatamata intr-un drept al sau, interes legitim public
Vatamarea unui drept sau interes legitim
Dreptul vatamat un drept subiectiv privit de Constitutie sau de legi
Interes legitim privat posibilitatea unui subiect de drept privat de a pretinde altora o anumita conduita pentru realizarea unui drept subiectiv viitor si previzibil.
Interes legitim public posibilitatea unui subiect de drept public, privat de a pretinde o anumita conduita pentru realizarea unor drepturi fundamentale colective.
Vatamarea sa fie rezolvata.
Autoritate publica orice organ de stat sau al unei autoritati administrativ teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes legitim public.
Sau persoane juridice de drept privat care au fost declarate potrivit legii ca avand statut de autoritate publica sau care sunt autorizate sa presteze un serviciu public in regim de autoritate publica.
Vatamarea rezulta din
emiterea unui actadministrativ
nesolutionarea in termenul legii a unei cereri
refuzul nejustificat de a solutiona o cerere
neraspunderea solicitantului in term legal
Legea 544:
Actul amdinistrativ
act unilateral cu caracter individual, normativ
-emis de o autoritate publica
-in vederea executarii, organizarii executiei bugetare legii
-da nastere modifica sau stinge raportul de drept adminstrativ .
Sunt asimilate si contractelor administrative.
Nesolutionarea in termenul legal necomunicarea catre cetatean in 30 de zile de la data inregistrarii cererii daca in lege nu se prevede altfel a raspunsului autoritatii la cererea respectiva.
Refuz nejustificat de a solutiona o cerere exprimarea explicita cu exces de putere a vointei organelor de a nu rezolva cererea. E asimilata si nepunerea in executie a actului administrativ emis ca urmare a solutiilor favorabile a cererii, a plangerii prealabile.
Indeplinirea procedurii prealabile
Inainte de a se adresa instantei de Contencios administrativ, persoana vatamata printr-un act administrativ individual trebuie sa se adreseze autoritatiilor emitente, ierarhic superior in termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ si sa solicite revocarea actului vatamator, verificarea lui.
In cazul in actului administrativ normativ, plangerea poate fi adresata oricand.
Plangerea prealabila nu e obligatorie in cazul actiunilor introduse de :
prefect
Avocatul Poporului
Ministerul Public
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
Nici in actiuni care au ca obiect Ordonanta de Guvern, dispozitii din Ordonanta de Guvern neconstitutionale
Nici cand atacarea actului administrativ se face pe calea exceptiei de ilegalitate ridicata in cadrul unui alt proces
Plangerea se poate introduce pentru motive temeinice si peste termenul de 30 de zile dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.( termen de prescriptie). In cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative plangerea prealabila are semnificatia concilierii din Dreptul Comercial si e guvernata de dispozitiile Codului de Procedura Comerciala
Introducerea actiunii in termen
Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, contract administrativ recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei se pot introduce in 6 luni de la:
