|
|
|
VIZIUNEA HOLISTA IN ANTROPOLOGIA CULTURALA
Antropologia culturala, inteleasa ca o antropologie generala, are o vocatie holista, atotcuprinzatoare. Aceasta caracteristica face din ea o disciplina integratoare a tuturor stiintelor sociale si disciplinelor umaniste, asigurandu-i un fel de statut aparte, in ce consta viziunea holista a antropologiei? Este necesar sa fie relevate mai multe aspecte:
1. Ea nu se ocupa doar de o parte a lumii, sa spunem de Europa. O lunga perioada de timp, in vest, a domnit o orientare europo-centrista. In obiectivele de studiu ale antropologiei intra toate societatile si culturile lumii. Nu sunt omise nici Australia, nici insulele din Pacific.
2. Perspectiva in care ea priveste timpul nu se reduce doar la prezent, cum fac de cele mai multe ori sociologii. Antropologia culturala studiaza viata sociala si cultura in trecutul omenirii, in prezent si incearca sa-si imagineze cum va arata viitorul.
3. Antropologia culturala, asa dupa cum am mai aratat, studiaza toate domeniile ce constituie natura umana: biologicul, societatea si cultura. Ea releva totodata relatiile mutuale, foarte stranse dintre aceste domenii.
4. Caracterul holistic al antropologiei culturale rezulta si din ansamblul de ramuri si subramuri din care este constituita. De aici decurge caracterul muitidisciplinar care este organic antropologiei.
5. In sfarsit trebuie sa spunem ca antropologia culturala se bazeaza pe o paradigma (o teorie generala), un orizont deosebit de larg ce favorizeaza holismul. Aceasta paradigma este constituita din cateva elemente importante: viziunea integralista - toate aspectele culturii sunt privite in interdependenta lor reciproca; viziunea adaptativa -cultura este privita ca fiind constituite din strategii de adaptare la mediu; viziunea contextuala - are in vedere legaturile dintre societate si cultura, dintre societati, dintre culturi, tendintele accentuate de integrare a lumii; viziunea dinamica - ceva ce exista este permanent supus schimbarii, se schimba conditiile, scopurile, strategiile, cunoasterea si, astfel, procesele ce constituie cultura omului. Umanitatea evolueaza permanent.
Note si bibliografie
1. The Social Science Enciclopedia, edited by Adam Kuper and Jessica Kuper, Routledge, London & New York, 1989.
2. Harcourt Brace College Publishers, Fort Worth and al., 1996.
3. Harper Collins Publishers, U.S.A., 1989.
4. Editura Humanitas, Bucuresti, 1995.
5. Antropologia filosofica. Editura Pentagon - Dionysos, Craiova, 1991.
6. Achim Mihu, postfata la Omul fara vocatie. Mario Germinario, Editura Studia, Ciuj-Napoca, 1997.
7. Marvin Harris, Culture, People, Nature. An Introduction to General
Anthropohgy, Second Edition, Thornas Y. Crowell Company Inc., 1975.
8. Conrad Phillip Kottak, Anthropohgy. The Exploration ofHuman Dwersity, McGraw - Hill Inc., New York and ai., 1991.
9. Stanley R. Borrett, Antropolog^: A Studeni's Guide to Tkeory and Method (University of Toronto Press, 1996), considera ca antropologia agenerala, se defineste in cea mai larga acceptiunea ca "studiu al umanitatii'.
10. Harper Coilins Publishers, U.S.A., 1989.
11. Harcourt Brace Coiiege Publishers, Fort Worth and a!., 1996.
12. Conrad Phillip Kottak, op. cit.
27
13. Anthropology. Contemporan; Perspectiues, Sixth Edition, Harper Collins Publishers, U.S.A., 1990.
14. Michael C. Howard, op. cit.
15. William A. Haviland, op. cit.
16.0 prezentare a diferitelor acceptiuni ale etnologiei se gasesc in Stefan Chisu, Prelegeri de etnologie, Editura Eurobit, Timisoara, 1996.
17. Robert Redfield, Relations of Anthropology to ihe Social Sciences and to trie Humanities, in Anthropology Today. An Encyclopedic Inventory, edited by Alfred L. Kroeber, The University of Chicago Press, Chicago & London, 1965.
18. Simona Nicoara si Toader Nicoara, Mentalitati colective si imaginar social. Istoria si noile paradigme ale cunoasterii, Presa Universitara Clujeana/Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996.
